Timp de 40 de zile, elevii au participat la activitati de ecologizare a cartierului, a scolii si a Parcului Botanic, au realizat materiale informative si expozitii pe teme de mediu. In aceasta campanie au fost antrenati parinti, alte cadre didactice si peste 350 de elevi, colegi ai ?ECO-PROMOTORILOR?.

Campania a fost realizata in cadrul concursului de creatie si comunicare ?Cei mai buni ECO-PROMOTORI?. Acesta a avut loc concomitent in 20 de scoli participante la proiectul educational ?Creeaza-ti Mediul!?, din orasele Alesd, Arad, Baia Mare, Bistrita, Brasov, Bucuresti, Campulung Muscel, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Ramnicu-Valcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timisoara, Targu Mures si Turda.

?Concursul ?Cei mai buni ECO-PROMOTORI? a reprezentat o etapa a proiectului ?Creeaza-ti Mediul!? si un bun prilej pentru partenerii nostri elevi de a-si dezvolta abilitatile comunicative, argumentative si de colaborare. Concursul a avut o tema fixa, insa elevii au avut libertatea deplina de a alege activitatile prin care sa transmita cat mai eficient informatiile despre mediu si protectia mediului inconjurator, acumulate pe parcursul acestui an scolar?, a declarat Radu Mateescu, Presedinte Executiv, Fundatia CONCEPT.

Compania Holcim (Romania) SA a asigurat fondurile necesare derularii campaniei de informare si va premia pe parcursul lunii iunie scoala in care s-a derulat cea mai creativa si eficienta campanie, prin donarea unei cisterne cu beton pentru lucrari de amenajare sau reparatii, ce vor fi specificate de catre institutia castigatoare.

?Realizat din dorinta companiei Holcim de a fi mai aproape de comunitatile in care activeaza si de a raspunde nevoilor de informare ale tinerei generatii, precum si ale formatorilor acesteia, proiectul are ca principal scop dezvoltarea unei atitudini prietenoase fata de mediul inconjurator. Campaniile derulate in cele 20 de scoli pilot, dar si modalitatile inedite prin care copiii si-au antrenat colegii sau parintii in activitatile cu caracter informativ sau de ecologizare, ne indreptatesc sa credem ca implicarea noastra in acest proiect a fost o decizie binevenita?, a declarat Luminita Oprea, Communication Manager, Holcim (Romania) SA.

Proiectul ?Creeaza-ti Mediul!? se deruleaza in anul scolar 2004 – 2005, este finantat de Holcim Romania si implementat de Fundatia CONCEPT in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii. Proiectul se adreseaza elevilor din invatamantul primar si gimnazial romanesc, clasele a IV-a si a V-a, si isi propune sa formeze, inca de la aceste varste, un comportament civic de protectie a mediului inconjurator.

Tinerii au conceput proiecte de mobilizare a cetatenilor in vederea pastrarii Dunarii curate. Tarile participante la eveniment sunt Bosnia si Hertegovina, Romania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Austria, Bulgaria si Germania.
Acest eveniment international doreste sa pregateasca Ziua Dunarii care se va desfasura, ca in fiecare an, pe 29 iunie. Delta se distinge atat ca suprafata ? 580 mii de hectare, cat si ca nivel al diversitatii biologice. In perimetrul ei exista cea mai vasta suprafata acoperita de stuf din Europa.

[b]Cum poate fi celebrata Ziua Mondiala a Mediului?[/b]
Ziua Mondiala a Ecologiei poate fi marcata pe mai multe cai si anume parade ale biciclistilor, raliuri stradale, Concerte ecologice, concursuri scolare de eseuri si postere, plantare a arborilor, eforturi de reciclare, campanii de colectare a deseurilor si multe altele. In multe tari acest eveniment e utilizat pentru a atrage atentia politicienilor si a populatiei de rand la problemele de mediu existente pe plan local, national si regional. Astfel se reaminteste anual omenirii cat de grave pot deveni lucrurile daca nu se manifesta grija pentru patrimoniul natural.
Acest eveniment este un prilej de semnare sau ratificare a conventiilor internationale ecologice. Oficialitatile statale desfasoara activitati ce tin de managementul si dezvoltarea durabila in context ecologic.
Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezinta un binevenit semnal asupra necesitatii de a actiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lasa nealterat generatiilor viitoare.

[b]Despre activitatile in 2005[/b]
Ziua Mondiala a Protectiei Mediului, marcata pe data de 5 iunie, este unul din principalele cai de promovare a dezvoltarii durabile a oraselor cu denumirea ?Green Cities? si sloganul ?Plan pentru Planeta?. Activitatile si celebrarile principale vor avea loc in San Francisco, California, USA.
In agenda evenimentelor sunt incluse activitati care ar contribui la promovarea principiilor ecologice si dezvoltarii durabile a vietii umane in centrele urbane in scopul asigurarii unui viitor prosper si sigur din punct de vedere ecologic. Ziua Mediului este o sarbatoare a tuturor cetatenilor indiferent de tara, rasa sau de alta natura.

Organizatia Ecologica de Tineret ?SalvaEco? in colaborare cu ?Viitorul Verde? desfasoara in ziua de 5 iunie o campanie de informare cu genericul ?Ia-ti deseurile acasa!?. Activitatea va purta caracter de diminuare a impactului negativ al deseurilor menajere in centrele urbane.

Si TU poti contribui la celebrarea acestei sarbatori prin participare si sustinere. Daca te-ai decis si vrei sa fii parte a acestei manifestatii te rugam sa ne contactezi.

Impreuna putem schimba lumea!
VA MULTUMIM !

Blocul de metal de 800 de tone, dupa ce a fost ridicat din apa cativa metri, a fost rasucit si lasat pe fundul apei pentru a fi curatat mai bine de sedimentele care ii maresc greutatea. Specialistii firmelor din Olanda si din SUA apreciaza insa ca in primele zile ale saptamanii viitoare portiunea de epava care cantareste 800 de tone va fi preluata in ciocul macaralei "Cormorant" si, cu ajutorul a doua remorchere de mare capacitate de care va fi ancorata, aceasta parte din epava va fi transportata spre depozitul de fier vechi organizat pe malul Bratului Sf. Gheorghe, la cativa kilometri distanta in aval de bifurcarea Bratelor Sulina si Sf. Gheorghe.
Operatiunea de ranfluare a fost favorizata in ultimele zile de masura luata de autoritatile navale din Tulcea de a opri circulatia navelor pe Canalul Sulina, cu exceptia catorva ore, pentru a preintampina producerea unor accidente in zona Partizani din cauza curentului acvatic foarte puternic.

In cadrul activitatii Institutul de Instruire in Dezvoltare ?MilleniuM? a avut intruniri cu publicul, reprezentantii primariei or. Cricova, consiliului orasenesc si de tineret din localitate, agentii economici, institutiile publice, etc.
Educatia si activitatea de constientizare a publicului privind luarea deciziilor sunt componente cheie a oricarei strategii, deaceea Institutul de Instruire in Dezvoltare ?MilleniuM? a incercat sa obtina o sustinere din partea publicului si o promovare a dezvoltarii durabile in contextul dezvoltarii socio-economice a localitatii, prin imbunatatirea gradului de cunoastere si intelegere a problemelor de mediu in randurile populatiei.
Participantii au fost ajutati sa identifice problemele ecologice din comunitate si sa gaseasca solutiile. De asemenea au fost prezentate istorii de succes in solutionarea problemelor ecologice, deoarece informarea cetatenilor asupra problemelor de mediu si a solutiilor lor este primul pas in constientizarea si participarea publicului in luarea deciziilor.
In cadrul activitatii a fost trasat un plan de activitati pentru ameliorarea starii actuale a mediului si au fost identificati actorii interesati de solutionarea problemelor ecologice si au fost create grupurile de initiativa care sa preia responsabilitatea pentru anumite probleme.
Credem ca datorita aceste activitati problemele de mediu au fost constientizate, au atins sufletele si inimile oamenilor si lucrurile vor evolua spre bine.
Schimbul de opinii si discutiile despre starea ecologica au adus la orgaizarea unor masuri practice de ameliorare a mediului. Astfel, in perioada 18 mai ? 5 iunie isi desfasoara activitatea olimpiada ecologica scolara in or. Cricova, care prezinta caracter de atractivitate pentru implicarea aspectelor actuale si critice de catre tineri in analiza problemelor de mediu.

Pentru contact:
Vitalie Cirhana

Directorul
Institutului de Instruire in Dezvoltare ?MilleniuM?

La fel noi consideram ca este necesar sa informam societatea civila din Moldova despre activitatile preconizate de Milieukontakt, motiv pentru care va expediem scrisoarea respectiva, paralel cu anuntul despre tender.
Motivul distribuirii informatiei catre diferite grupuri ale societatii civile poate fi divizat in trei:
in primul rind, ONG-urile sunt rugate sa faca public acest proiect si ulterior sa distribuie informatia in scopul incurajarii societatii civile din raioanele unde pesticidele la moment nu sunt depozitate in mod centralizat, sa contacteze autoritatile raionale ca acestea sa participe la tender. In al doilea rind, ONG ?urile pot furniza informatie valoroasa si indici despre care raioane considerati ca sunt prioritare in executarea lucrarilor preconizate. In al treilea rind, ONG- urile pot crea contacte directe cu celelalte ONG- uri raionale, autoritatile si cu Milieukontakt pentru a participa in acest proces.
Ce poate face ONG- urile cu informatia data?
1. Daca cunoasteti ONG- uri interesate in tema respectiva, va rugam sa-i informati despre cele relatate.
2. daca aveti sugestii si idee valorase referitor care raion ar trebui sa beneficieze de asistenta oferita in acest proiect, va rugam sa nu ezitati si sa ne contactati.
3. daca cunoasteti ONGuri intr-un raion anumit , noi va rugam mult sa informati autoritatile raionale si Milieukontakt despre potentialul de-a participa.

Milieukontakt planifica sa?si desfasoare activitatile in domeniul Poluantilor Organici intr-un singur raion. in limitele activitatilor legate de colectarea si depozitarea Pe parcursul perioadei de implementare noi planificam sa elaboram si mentinem reteaua in domeniul poluantilor organici din Moldova. Noi planificam sa organizam o serii de intruniri de platforme in anii 2005 si 2006, si sa elaboram sisteme de distribuire a informatiei, fie in forma fizica sau Internet si tehnologiilor de comunicate. Pentru aceasta, noi vom implica persoanele care sunt interesate si au dorinta sa lucreze in domeniu.
In caz de intrebari va rugam sa nu ezitati si sa ne contactati la oficiul local in Chisinau al Milieukontakt.
Noi sugeram sa reactionati prompt, data limita fiind 21 mai 2005.
Noi speram ca Dstre aveti posibilitate sa ne ajutati sa distribuim si sa promovam printre rindurile societatii civile informatia data. Dorim sa va multumim pentru interesul prezentat.
Cu urari de bine,
Echipa proiectului Poluantii Organici
Willem Tjebbe Oostenbrink
Sandra Molenkamp
Jerphaas Donner
Iordanca ? Rodica Iordanov

[url=%%dir[1]%%tendercall_27052005rom.doc]Aplication Forma[/url]

Studiile de evaluare sociala si de mediu se efectueaza in cadrul Proiectului Bancii Mondiale ?Grantul pentru Pregatirea Proiectului privind Managementul Durabil al Stocurilor POP? care au drept scop evaluarea impactului potential asupra societatii si mediului inconjurator al activitatilor de gestionare a POP prevazute in proiect. in conformitate cu Legea Republicii Moldova Nr. 851 din 29.05.1996 cu privire la expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator si politica operationala a Bancii Mondiale OP 4.01, studiile de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator necesita consultarea publicului.
La seminar vor fi prezentate rezultatele preliminare ale studiilor si vor fi organizate ateliere de lucru in scopul expunerii punctului de vedere vizavi de studiile date. in acest context opiniile, sugestiile, ingrijorarile exprimate de catre participanti vor fi ulterior reflectate in documentul de proiect final, care va fi examinat de catre institutiile abilitate in Republica Moldova si Banca Mondiala.
Agenda sedintei precum si materialele de la sedinta pot fi solicitate la numar de telefon 22 62 54 sau la adresa de e-mail: [email]vplesca@moldovapops.md[/email]

Dupa lege, arborii uscati trebuie taiati si scosi din teren spre a nu deveni, infestati cu insecte, surse secundare de imbolnavire a arboretului. Asa ajung acesti pomi sa fie vanduti cu acte in regula si asa isi taie Bucovina craca de sub picioare de la radacina.

[b]Secui-i-as si n-am cum![/b]

De la distanta, de la Bucuresti, de pilda, sau de la Bruxelles, Bucovina pare ?loc luminat, loc cu verdeata", adica raiul pe Pamint. Pentru bucovineni, ea este ?dulce" ? ?Dulce Bucovina!" ? iar centrul lumii se afla la Voronet.

Pentru ?romanii de pretutindeni", tinutul inseamna duhovnicie, moaste sfinte, bouri instelati, ctitorii voievodale si locul unde arborii iti bat cu ramurile in fereastra.
Aceste adevaruri constituie justificate motive de mindrie patriotica.

[b]Slujba-i slujba, drujba-i drujba[/b]
Cum adevarul este relativ si in Bucovina, vom intelege ca: locul, cu cit e mai luminat, cu atit are mai putina verdeata; ca in putina verdeata nu mai pot locui nici iepurii, daramite bourii si ursii; ca arborii bat cu ramurile in fereastra doar daca drujbistu-i prostanac ? nu va ginditi la Geoana! ? si dirijeaza rau caderea trunchiului; ca manastirile, deloc indiferente la bunurile pamintesti, a

u devenit mici ?Vatican-uri locale", unde ?intre slujbe urla drujbe, / Circulare si motoare (4×4) / Calarite de maicute / Si smerite si plinute / Ce aleanul isi alina / Secretind adrenalina".

[b]Silvicultorii sint sinceri[/b]
?In viitor, cine va avea padure va avea viata", trebuia scris pe pancartele metalice care au impinzit Obcinele. Sinceri insa, silvicultorii au scris ca posesorul ?va avea aur", cash sau in cont (foto 1). Cum viitorul a inceput in 1989 cu ?Legea 1" si cu ?Legea Lupu", Bucovina s-a luminat.

De aceea, in ajunul Pastilor din 2005, manastirea Voronet se putea zari peste citeva hectare de cioate inzapezite (foto 2, in fundal), dintr-un loc unde nu demult se afla doar padure. Ca sa fie mai clar: daca acolo s-ar fi aflat in continuare padure, si nu tarlaua de cioate ramasa in urma defrisarii, va dati seama ca manastirea nu se putea observa?

[b]Avem o padure. Cum o taiem?[/b]
?Codru-i frate cu romanu?", zice proverbul. ?Frate, frate, dar lemnu-i pe bani", a socotit omul, facindu-se si mai frate cu securea. Procedeul se cheama ?secuire" sau ?ciungire": prin cioplire se indeparteaza circular coaja copacilor si acestia se usuca in picioare (foto 3, unde tinara generatie intelege de ce poporul sau este drept, cinstit, bun, pasnic, ospitalier si dirz).

Dupa lege, arborii uscati trebuie taiati si scosi din teren spre a nu deveni, infestati cu insecte, surse secundare de imbolnavire a arboretului. Dupa ce proprietarul isi ciungeste postata, DTRSV-ul constata crima, ocolul silvic marcheaza tulpinile, Parchetul da NUP (negasind faptasul) si lemnul poate fi vindut cu acte in regula.

[b]Podu Inalt al prieteniei[/b]
Padurea condamnata se afla la 300 m de Manastirea Voronet. Pe acest platou, dupa parcelare si vinzare ?cu amanuntul", isi vor inalta vile din BCA cu termopane ?urmasii urmasilor" voievodului Stefan.

Dupa o scurta trecere prin portul Constanta, din arborii secuiti isi vor construi vile si ?urmasii urmasilor" sultanului Mahomed al II-lea, savirsindu-se astfel un Podu |nalt (Vaslui, 1475) al traditionalei prietenii turco-romane.

[b]Veniti de luati lumina![/b]
Dupa improprietarirea (prin osirdia ministrului Flutur) a Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor cu aproape 200.000 ha de padure (pe care nu le-a avut niciodata), crestinii vor asista de Pasti la grandioase spectacole de sunet (de drujba) si lumina (solara) in Bucovina viitorului.

Drept rezultat, a aparut agricultura ecologica, care deja pe parcursul mai multor ani si-a demonstrat capacitatile tehnologice, rolul benefic si eficienta economica inalta. Aceasta sporeste valoarea nutritiva a alimentelor. In acelasi timp, s-a demonstrat ca valoarea produselor agricole conventionale a scazut considerabil. Bunaoara, la principalele specii de legume si fructe s-a inregistrat reducerea cu circa 80% a vitaminei A, cu 57% a vitaminei C, cu 50% a riboflavinei, cu 28 % a calciului s.a. De asemenea, s-a constatat reducerea elementelor valoroase la principalele culturi agricole.

Pe cand in conditiile agriculturii ecologice, la cresterea fructelor, cerealelor si legumelor se inregistreaza aparitia unei valori nutritive suplimentare, care se manifesta la indicatorii biochimici principali si constituie circa 20-60% in comparatie cu compozitia culturilor crescute in agricultura conventionala. Datorita valorii nutritive suplimentare culturile agricole ecologice, indeosebi cele utilizate in stare proaspata, desi mai putin atragatoare dupa dimensiuni si culoare, sunt mult mai gustoase dupa calitatile organo-leptice.

In zonele cu umiditate insuficienta, tehnologiile agriculturii ecologice sunt mai rentabile. Excluderea amendamentelor minerale si aplicarea larga a ingrasamintelor organice contribuie la dezvoltarea mai abundenta a sistemului radicular si la reducerea gradului de compactizare a solului. Drept rezultat, se inregistreaza mentinerea umiditatii din sol si sporirea gradului de utilizare a ei de catre sistemul radicular al plantelor. Astfel, in conditiile agriculturii organice in anii secetosi si in zonele aride, recoltele de cereale, de leguminoase pentru boabe si culturi tehnice sunt mai mari decat cele din tehnologiile traditionale. Produsele ecologice sunt inofensive pentru om. Utilizarea ingrasamintelor minerale si a pesticidelor este legata de patrunderea si acumularea lor sau a metabolitilor lor in sol, apa si uneori in plantele agricole. Acumularea fertilizantilor minerali si a pesticidelor cauzeaza dereglari serioase in procesele fiziologo-biochimice din organismul omului si a organismelor utile. Deosebit de grave sunt urmarile produse de formele nitrite ale azotului. Unele pesticide, pe langa reducerea intensitatii multor procese fiziologo-biochimice, mai poseda proprietati mutagene si cancerigene.

In conditiile agriculturii ecologice asemenea fenomene negative lipsesc, dimpotriva ameliorandu-se mediul ambiant. Practica analizei comparative a tehnologiilor organice si traditionale de cultivare a plantelor demonstreaza ca agricultura ecologica, spre deosebire de cea intensiva, nu afecteaza conditiile de viata ale omului. Totodata, ea pastreaza biodiversitatea. Pe langa diversificarea gamei de culturi, agricultura ecologica contribuie si la pastrarea speciilor din flora si fauna spontana. Asa, bunaoara, in gospodariile ecologice sunt de 2-3 ori mai multe specii de plante din flora spontana, numarul speciilor de pasari depaseste cu 57% numarul acestora din fermele clasice si cu 44% se intalnesc mai multe nevertebrate. Tehnologiile ecologice ajuta in mare masura la pastrarea structurii si compozitiei biologice a solului. Aceasta contribuie la mentinerea mai indelungata a vegetatiei, pastrarea umiditatii si sporirii cu circa 85 % a numarului de microorganisme utile, inclusiv a azot-fixatorilor liberi si a microorganismelor simbiotice de pe suprafata sistemului radicular. Drept consecinta, se inregistreaza sporirea diversitatii biologice a multor specii de organisme nevertebrate, inclusiv rapitori si parazitoizi, care regleaza densitatea populatiilor de organisme daunatoare.

Produsele ecologice activeaza procesele de reproducere a animalelor domestice si agricole. Asa, bunaoara, productivitatea gainilor sporeste cu 28-35%, iepurii si animalele cornute mici asigura un numar mai mare de urmasi. In afara de aceasta, produsele ecologice solutioneaza problemele cardiace si stopeaza dezvoltarea tumorilor. In legumele organice se contine de 3-5 ori mai mult acid salicilic. Acesta e sintetizat de catre plante ca remediu la diferiti factori stresogeni, indeosebi pentru combaterea organismelor daunatoare.

Agricultura organica poate satisface necesitatile alimentare ale populatiei Terrei. In multe regiuni ale lumii recoltele de pe sectoarele organice depasesc sau nu sunt mai mici decat cele obtinute pe terenurile cu agricultura conventionala. E de amintit rezultatele experientelor multianuale (150 de ani) de la Statiunea de Cercetari din Rotamsted, unde pe terenurile cu aplicarea chimiei recolta de cereale constituie 3,4 tone/ha, iar in variantele fara aplicarea ingrasamintelor – 3,45 tone/ha. Relevante sunt si rezultatele aplicarii intense a ingrasamintelor si pesticidelor in R. Moldova, demonstrand ca pe parcursul a 25-35 de ani recolta la sfecla de zahar, floarea soarelui, cereale, culturile leguminoase pentru boabe nu s-a schimbat semnificativ. Un aport al agriculturii ecologice asupra economiei nationale a R. Moldova il constituie crearea locurilor suplimentare de munca, acumularea profitului si, nu in ultimul rand, contributia la ameliorarea conditiilor de viata a populatiei. Dupa enumerarea acestei serii de argumente in favoarea agriculturii ecologice, mentionam ca noi nu suntem adepti ai pasilor revolutionari in agricultura si nu consideram acest gen de activitate drept alternativa agriculturii conventionale. Suntem siguri ca ele pot convietui, asa cum se face in lumea intreaga. Insa constientizarea faptului ca acest tip de agricultura este o necesitate vitala, adecvata conditiilor noastre, ar trebui sa constituie un fundament clar pentru intreprinderea de actiuni concrete la elaborarea cadrului legislativ, institutional si tehnologic de pasire spre o viata mai buna, pe care o merita fiecare dintre noi.

Gramada de compost incepe cu un strat gros de 15-25 cm, format din materiale organice grosiere: paie, coceni sau alte tulpini de plante cultivate, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de vita de vie etc. Pentru a face legatura cu celelalte straturi si a mentine atmosfera favorabila fermentarii, acest strat se stropeste cu apa sau cu o solutie de urina si must de balegar. Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime si este format din materiale organice usor degradabile: tulpini si frunze verzi de plante cultivate si de buruieni, frunze si colete de sfecla, resturi vegetale de la bucatarie si de la fabricile de prelucrare a legumelor si fructelor etc. Peste acest strat de materiale verzi se pune un strat de aproximativ 10 cm de materiale organice care se descompun mai greu: paie, frunze uscate, asternut uscat de la animale, resturi de fan, de hartie si de confectii din fibre naturale etc. Acest strat se taseaza usor si se umezeste bine cu apa pana cand materialele organice devin lipicioase la pipait. Urmatorul strat are grosimea de 3-5 cm si are rol de activator de fermentatie. Ca atare, acest strat este format din gunoi proaspat sau semifermentat, namol zootehnic sau menajer etc., prafuit cu cenusa sau/si fainuri de resturi organice animale (faina de oase, sange, carne, peste etc.) si cu ingrasaminte chimice cu azot (3 kgN/t de compost). De asemenea, acest strat se stropeste cu urina si must de balegar sau de compost diluate cu apa in proportie de 1:3-5. In lipsa balegarului si a celorlalte materiale organice, se poate folosi pamant si, respectiv, apa. Construirea gramezii de compost continua cu alte straturi alternative de materiale organice usor si greu compostabile sau/si de activare a fermentatiei pana cand aceasta ajunge la inaltimea de 1.0 – 2.0 m. Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamana si se incheie cu acoperirea gramezii cu frunze, paie, materiale textile, saci de iuta, folie de plastic etc. Pentru a folosi eficient spatiul de compostare si a produce compost cu insusiri bune, gramada de compost se construieste pe tronsoane, iar fiecare tronson are marimea corespunzatoare volumului materialelor organice care se colecteaza intr-o saptamana. In practica, astfel de situatii in care materialele organice pentru compostare se produc ritmic si se sorteaza pe categorii, se intalnesc insa foarte rar, inclusiv in unitatile specializate in producerea compostului. De obicei, atat in gospodariile si fermele taranesti, cat si pe platformele comunale de gunoi, se colecteaza un amestec de materiale organice, din care se poate obtine un compost la fel de bun ca si in cazul compostarii specializate cu conditia ca gramada de compost sa se construiasca din mai multe straturi de materiale organice, primul strat sa fie format din materiale grosiere, iar fiecare strat de materiale organice sa fie tasat usor si udat bine cu apa si despartit de celelalte straturi printr-un strat activator de fermentatie. A doua etapa a procesului de compostare incepe dupa cateva ore de la acoperirea gramezii, dureaza 2-3 saptamani si este dominata de procesele de fermentare, care se manifesta prin cresterea accelerata a temperaturii pana la 60-70 -C. In aceasta etapa, producatorii de compost au obligatia sa controleze, de cel putin 3 ori, temperatura din interiorul gramezii si, in functie de rezultatele testelor de temperatura, sa intervina, daca este cazul, conform recomandarilor anterioare pentru echilibrarea raportului apa/aer. A treia etapa incepe dupa incetarea fermentatiei, cand temperatura compostului scade la 30-35 -C si consta in rasturnarea (remanierea) gramezii de 2-3 ori la intervale de 2-3 saptamani. De fiecare data, platforma se rastoarna pe un strat de 15-25 cm de materiale grosiere umezite bine cu apa sau cu solutii activatoare de urina sau must de balegar. In procesul de rasturnare (remaniere), straturile de materiale organice se amesteca, avand grija ca materialele nedescompuse sa se aseze in mijlocul gramezii de compost. De asemenea, platforma are aceeasi forma ca la inceput si se stropeste, din cand in cand, cu apa. Operatia de rasturnare (remaniere) a platformei se face manual sau cu echipamente speciale, tip freza.