SalvaEco

Guvernul HOTARASTE:

Se aproba Planul de Actiuni privind intarirea capacitatii nationale in domeniul managementului global de mediu in conformitate cu obligatiunile fata de Conventiile de la Rio de Janeiro pentru perioada 2005?2010 (se anexeaz?).

Ministerele, alte autoritati administrative centrale si administratiile publice locale: vor intreprinde actiuni concrete intru asigurarea realizarii masurilor prevazute; vor prezenta anual pina la data de 15 a lunii ianuarie a anului de gestiune, Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale informatia despre executarea masurilor sus- numite.

Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale va informa anual Guvernul despre realizarea planului nominalizat.
Controlul asupra indeplinirii prezentei hotariri se pune in sarcina Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnata:

Viceprim-ministru Valerian Cristea Viceprim-ministru,

Ministrul afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan,

Ministru ecologiei si resurselor naturale Constantin Mihailescu,

Ministrul economiei si comertului Valeriu Lazar,

Ministrul finantelor Zinaida Grecianii,

Ministrul industriei si infrastructurii Vladimir Antosii,

Ministrul agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco,

Ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz,

Ministrul educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun,

Ministrul sanatatii si Protetiei sociale Valerian Revenco,

Ministrul justitiei Victoria Iftodi,

Presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei Gheorghe Duca.

[url=%%dir[1]%%plan_actiuni_Manag.Global.Mediu.doc]plan_actiuni_Manag.Global.Mediu.doc[/url]

The Sequel, whose prototype was unveiled on Sunday at the American International Auto Show in Detroit, is regarded as a car unlike any other since the only thing its exhaust emits is water vapour.

The vehicle promises to transform the car industry worldwide with a direct consequence on the planet’s ecological balance.

For a company that makes the monstrous, gas-guzzling and obscenely masculine Hummer, the Sequel is considered an attempt to change the image of an auto company producing some of the least fuel-efficient cars.

But environmental groups are not buying GM’s spin saying the company has no real plans to address the problem of fuel-efficiency in the immediate future.

GM had earlier introduced other hydrogen-fuelled cars such as the Hy-wire. The company says it will be able to mass produce fuel cell cars by 2010.

"The technologies embodied in Sequel, such as fuel cells, by-wire and wheel hub motors, have developed so fast that GM has been able to double the range and halve the 0-60 mph acceleration time, compared to current fuel cell vehicles, in less than three years," according to Larry Burns, GM vice president of research and development and planning.

"Three years ago, our chairman and CEO, Rick Wagoner, challenged us to completely rethink the automobile," Burns said. "The Autonomy and Hy-wire concepts were the outgrowth of that challenge – a revolution in how vehicles would be designed, built and used in the future. But they were concepts. Today, with Sequel, the vision is real – not yet affordable, but do-able."

Simply put hydrogen fuel cell cars use cells that separate hydrogen atoms into electrons and protons, using the electrons to generate a current. All that it emits are hydrogen protons that combine with the oxygen in the air to produce water rather than dangerous pollutants released by the gasoline-powered cars.

Although fuel cells have been around for more than a century, the problem has been scalability. Till recently, carmakers were not able to put them under the hood of a passenger car since it required a much larger room.

"Sequel embodies GM’s vision of reinventing the automobile with a fusion of technologies that includes advanced materials, electronic controls, computer software and advanced propulsion," the company said in a press release.

"GM’s goal," Burns explained, "is to design and validate a fuel cell propulsion system by 2010 that is competitive with current internal combustion systems on durability and performance, and that ultimately can be built at scale affordably."

"We’ve achieved remarkable gains in range and acceleration by using our fuel cell system technology that exists today," Burns said. "That’s a real breakthrough. For anyone tracking the viability of fuel cell vehicles, this is encouraging news."

Sequel, about the size of a Cadillac SRX, travels up to 480 km on its hydrogen supply, and accelerates to 60 mph in less than 10 seconds. Current-generation fuel cell vehicles have a range of between 170 and 250 miles and cover 0-60 mph in between 12-16 seconds, depending upon whether a battery is used.

Consideram nu doar inoportune ci de-a dreptul iresponsabile intentiile Consiliului Judetean de:
– realizarea unui complex comercial si altor cladiri in locul Stadionului Ion Moina si a terenurilor de sport din zona (HCJ 88 / 2005 si 102 / 2005);
– realizarea unui ansamblu tip Mall in zona Parcului Est in locul actualelor spatii verzi si terenurilor de sport (HCJ 88 / 2005 si 128 / 2005);
– realizarea unor noi cladiri in zona Parcului Mare (HCJ 88 / 2005)
– extinderea nefericit implantatei zone industriale ("Parcul Industrial Tetarom") din vecinatatea Parcului Etnografic Romului Vuia si a padurii si zonei de agrement Hoia;

Consideram la fel de daunatoare Clujului si intolerabile intentiile Primariei / Consiliului Local de:
– realizare a unui parc de distractii in locul Parcului Colina;
– autorizarea de constructii in padurea si zona de agrement Faget;
– aprobarea realizarii de blocuri de locuinte in Parcul Rozelor;

La fel de impardonabile sunt intentiile de:
– desfiintare a bazei sportive Unirea si transformarea in zona de constructii;
– realizarea unor spatii comerciale in Parcul Calvaria
– aprobarea realizarii de benzinarii, garaje, parcari etc. pe spatii verzi;

Condamnabila este si politica de a nu prevedea si conserva nici o zona actualmente neconstruita de la periferie pentru viitoare parcuri sau terenuri de sport si acceptarea "indiguirii" cartierelor actuale cu noi zone compacte de constructii. De exemplu cartierele Manastur si Grigorescu, atat de deficitare in spatii verzi si terenuri de sport in interior, in loc sa fie acum prevazute cu o "centura verde" de jur imprejur, urmeaza sa fie "etansate" de o centura de alte zone construite cuprinzand zonele Groapa Mosului, V.Garbaului, viitoarele complexe comerciale Polus si Cora, viitoarele cladiri ce vor ocupa actuala zona de agrement de la capatul strazii Donath (pentru care noile drumuri de buldozer ii prevestesc deja sfarsitul… )

La periferia cartierelor Zorilor sau Gheorgheni nu se prevede nici o zona verde sau de terenuri de sport ci se dau peste tot autorizatii de constructie. La fel pe dl.Lombului, in Becas sau Buna Ziua vedem noi proiecte de ansambluri rezidentiale nu si de zone verzi sau de sport si
agrement…

Ar trebui nu doar stopate toate aceste practici condamnabile de reducere a putinelor spatii verzi si sportive existente, ci si trecut la realizarea masiva de noi parcuri si amenajari pentru sport, nu doar la periferie, ci si in interiorul orasului, pentru ca ele trebuie sa fie aproape de cetatean, la cel mult cateva minute de locuinta sa. In plus, amenajarile sportive ar trebui sa fie in mare parte gratuite sau la pret accesibil. Realizarea unui nou stadion in exteriorul orasului sau includerea Fagetului in intravilan nu sunt solutii si nu pot nici masca nici compensa faptele care aduc atingere dezvoltarii durabile a orasului.

In loc de masuri hotarate de stopare a betonizarii si asfaltizarii a ce a mai ramas, vedem cum s-au "plombat" ultimele spatii neconstruite din centrul orasului cu sedii de banci si firme (cladirile Bancii Agricole, BCR, Bancii Transilvania, Romtelecom….) in conditiile in care sunt atatea "maghernite" in zona centrala unde de exemplu se puteau cumpara si demola cateva case vechi de mici dimensiuni cu aspect modest si fara valoare de patrimoniu… Colac peste pupaza nici macar nu li s-a impus acestor agenti economici cu dare de mana sa asigure in noile sedii
parcaje subterane pentru angajati si clienti, fapt care a dus la o accentuare a aglomeratiei in zona…

Actualul val de agresiune nu este primul, dar este cel mai amplu si pare chiar coordonat. Si in trecut autoritatile, in loc sa protejeze si sa extinda putinele spatii verzi ale orasului, au vrut sa puna la cale sacrificarea acestora. Amintim de exemplu tentativa Primariei de a realiza un centru bancar in Parcul Mare la inceputul anilor ’90, tentativa de defrisare a Parcului Stefan cel Mare si de tentativa de a realiza piata de gros in Parcul Est acum cativa ani, toate stopate cu
greu prin contributia ONG clujene de mediu (inclusiv a noastra). Esecurile de atunci nu par sa fi potolit apetitul autoritatilor pentru anihilarea a ceea ce a mai ramas din parcurile si terenurile de sport ale orasului nostru, pe principiul iresponsabil de tip "bani sa iasa si dupa noi potopul" care se pare ca sta tot mai mult la baza atitudinii celor alesi de noi ca si cetateni si platiti de noi ca si contribuabili sa apere patrimoniul public si viitorul Clujului….

Clubul de Cicloturism NAPOCA este o asociatie sportiva si ecologista care militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. A luptat si va lupta, alaturi de alte ONG de mediu, pentru mentinerea si extinderea spatiilor verzi si amenajarilor sportive in Cluj-Napoca. De asemenea activeaza pentru incurajarea practicarii sportului si unei vieti mai sanatoase in randul clujenilor si pentru redarea orasului catre locuitorii sai inclusiv printr-o schimbare a politicii publice in domeniul transportului in
favoarea traficului pietonal si biciclistic si transportului in comun ca alternative la cel automobilistic care sufoca orasul si ocupa spatiul public. Nu in ultimul rand ne opunem activitatilor poluante in general (cum este tolerarea traficului greu, industriei si engros-urilor in zona centrala a orasului) si actualului management defectuos al deseurilor si apelor, precum si haosului urbanistic care caracterizeaza evolutia (?) orasului nostru in ultimii 15 ani.

Apelam la toate ONG de mediu, la cluburile si asociatiile sportive, la organizatiile profesionale din domeniul urbanismului si la locuitorii Clujului in general sa isi manifeste energic opozitia fata de intentiile autoritatilor de a distruge zonele verzi si terenurile de sport. Vom actiona inclusiv in justitie pentru a incerca sa salvam ce se mai poate si speram sa gasim un sprijin cat mai larg in acest demers.

Localitatile din Harghita si Covasna au cel mai curat aer. Statiunile din aceste regiuni sint pentru romani piciorul de plai care ofera acea gura zdravana de aer curat de care locuitorii multor orase au uitat cu desavirsire in ultimii ani.

Potrivit datelor furnizate de agentiile regionale de protectie a mediului, prin intermediul rapoartelor anuale pe care le intocmesc specialisti din fiecare judet, Harghita si Covasna sint judetele cotate cu cel mai curat aer din Romania. Masuratorile au demonstrat ca aerul din centrul tarii inregistreaza valori insignifiante in ceea ce priveste poluantii chimici, 2% pentru bioxid de sulf, 1% dioxid de azot, 10% amoniac. In medie, in aceste zone, indicii de poluare se invirt in jurul valorii de 0,07. "Rezultatele favorabile nu se datoreaza doar industrializarii slabe din zona, ci si faptului ca aceste doua judete sint acoperite de paduri in proportie de aproximativ 40%, zonelor verzi din orase li se acorda o atentie speciala, iar deseurile beneficiaza de un tratament pe categorii", sustine Vasile Minecuta, reprezentantul Agentiei de
Protectie a Mediului Covasna.

Crestere in turism

Dupa masuratorile celor de la Agentia de Protectie a Mediului, cele mai nepoluate statiuni din cele doua judete sint: Praid, Borsec, zona Tusnad Bai, zona de linga Lacul Sf. Ana, Cheile Bicazului si zona de la Cheile Varghisului. Autoritatile locale sustin ca de la an la an, numarul turistilor creste, unul dintre motive fiind tocmai aerul curat. "In 2004, am avut o cifra de aproximativ 270.000 de turisti. A fost o crestere semnificativa fata de ce aveam inainte", ne-a declarat primarul din Praid, Bucur Alexandru. O cifra asemanatoare figureaza si pentru Statiunea Covasna, insa primarul de aici, Zsuffa Levente, recunoaste ca "majoritatea sint pensionari, oameni care vin sa se trateze, nicidecum turisti mai instariti, tineret nici atit, asta pentru ca nu avem ce sa le oferim in afara de aer si apa".

Aer greu in Prahova si Brasov

Pe locul trei in topul judetelor cu cel mai curat aer se afla Mures, unde indicii privind factorii de poluare sint la fel de scazuti ca si in Harghita si Covasna. In schimb, daca in urma cu citiva ani, statiunile din judetele Prahova si Brasov aveau cel mai curat aer, acum lucrurile s-au schimbat. Judetele Prahova si Brasov, puternic industrializate si, mai nou, masiv defrisate in favoarea constructiilor de vacanta, au incetat de mult sa mai ofere turistilor remedii curative legate de
aerul nepoluat. De cealalta parte, amatorii de distractie la malul marii nu au decit sa faca abstractie de cifrele ridicate ale indicilor de poluare din judetul Constanta. In aceasta zona, indicele de poluare este de 0,5.

Resolution for a Living Danube and Navigation
In contrast to many other Europe?n rivers, the Danube, including the tributaries, continues to have great ecological value, with unique biodiversity and great potential for ecological improvement. Additional benefits of these natural river courses are flood prevention, self purification, drinking water, forestry, fishery and tourism. In the framework of the Trans-European Network for Transport, or TEN-T, the Danube is projected to be used more intensively for inland shipping. So-called ?bottlenecks?, shallow waters usually of great ecological value, were identified in 2003 as part of the TEN-T revision and are to be modified, deepened and destroyed. According to the European Commission, more than 65% of the so-called ?bottlenecks? are existing or potential Natura 2000 sites. Also potentially affected by the measures are 3 National Parks, 11 Ramsar sites, and one world heritage site. With this, the planned measures for shipping threaten the very ecological basis of Europe?s lifeline. At the same time, however, we see an opportunity to permanently improve the situation on the Danube and its floodplains through the introduction of careful and ecologically sensitive shipping projects. We NGO representatives of the Danube countries call on the governments of the Danube countries especially the Ministers responsible for water and environment as well as the representatives of the European Commission to ensure that:
¬ the principle of non-deterioration (Water Framework Directive ? WFD) is upheld. The hydro-morphological system of the Danube must not be negatively affected by shipping projects;
¬ the improvement demand of the WFD is applied. For all shipping and other river engineering projects, there must be clear ecological improvements (e.g. riverbed widening, reconnection of sidearms to the main channel, moving back dykes);
¬ the principle of true public participation is comprehensively applied. That means the involvement of all relevant stakeholders, including affected communities and environmental NGOs in the planning and decision making processes from the beginning;
¬ no new depth requirements beyond existing ones (Danube Commission; AGN) are applied and existing depth recommendations have to be assessed in terms of ecological and economical requirements;
¬ the principle of cost recovery (internalisation of costs) and cost effectiveness, according to WFD, is applied to economic, resource and environmental costs of the infrastructure development plans;
¬ the Commission delegates an European Environmental Co-ordinator for the whole EU-TEN process to safeguard and co-ordinate the environmental protection and rehabilitation tasks of the projects and the whole river corridor involved. He/she should also revise the present priorities of the process and projects involved.
Furthermore, we call upon the future government of the Ukraine as well as the European Commission to do all they can to prevent further construction works on the Ukrainian Danube-Black Sea Canal and to restore the damage that has already been done.

Agreed by:
WWF
Bund Naturschutz Bayern
BI Donaufreunde
Ecopravo-Lviv
Bürgeraktion ?Rettet die Donau?
European Nature Heritage Fund
(Euronatur)
European Rivers Network (ERN)
Makk – Hungarian environmental
economics centre
Danube Circle / Association of Danube
Settlements / Ecoplan
Eco Counselling Centre Galati
Greenpeace
GLOBAL 2000
VIRUS – Umweltbureau
Green Action / Zelena Akcija
LENA ? citizen group network
Ecological Movement of Moldova
Danube Environmental Forum
Eco Counselling Europe
BI Rettet die Lobau ? Natur statt Beton

Ca noutate, anul acesta scoala este deschisa si altor persoane care nu sunt membre ale unui club de speologie, acestia avand acces la nivelul TSA 1.

Stagiul speologic la nivelul TSA 1 cuprinde invatarea tuturor tehnicilor de parcurgere pe coarda simpla cu ajutorul lonjelor, blocatoarelor si coboratorului cu role (adica tehnicile folosite in speologie). Aceste tehnici sunt aproape in aceeasi forma folosite si la lucrul la inaltime.

Pe parcursul stagiului, dupa 1-2 zile de aprofundare a tehnicilor pe faleza, se vor vizita pesterile urmatoare: Pestera Barsa, Pestera Neagra, Avenul din Bortig, Avenul Gemanata, Avenul Negru, Pestera Caput, Avenul din Dosul Rachitii, Cetatile Ponorului, Avenul Acoperit etc… (programul difera in functie de echipa!)

Stagiarii vor beneficia de echipamentul colectiv pus la dispozitie de Scoala Romana de Speologie si de instructaj oferit de cadrele Scolii Romane de Speologie, o mare parte fiind si cadre ale Scolii Franceze de Speologie.

La cerere se poate inchiria contra cost si echipamentul personal.

Circulara completa a stagiului o gasiti la adresa [url=http://www.frspeo.ro/nouati/caput2005.html]http://www.frspeo.ro/nouati/caput2005.html[/url]

La sfarsitul saptamanii, nemultumitii, in frunte cu primarul Gheorghe
Gaman, au oprit un camion incarcat cu busteni si l-au obligat pe sofer sa descarce lemnul in
padure.

?Padurea a apartinut oamenilor de sute de ani. Daca retrocedarea se va face pe vechile
amplasamente, suprafetele exploatate vor reveni acestor oameni. Directia Silvica vrea sa mai
profite de perioada cat mai detine aceasta suprafata pentru a taia ce se mai poate?, declara
primarul Gheorghe Gaman. ?Nu se poate sa taie din padurea noastra, asa, hoteste! Au profitat
destul?, spun satenii care au decis sa pazeasca padurea. Directorul Directiei Silvice Focsani,
Laurentiu Dumitrache, sustine ca suprafetele revendicate nu apartin localnicilor si ca cele ce
urmeaza sa fie retrocedate au un alt amplasament, motiv pentru care actiunea lor este ilegala.
Directorul afirma ca s-a plans ieri procurorilor pentru rebeliunea din Muntii Vrancei. ?Noi am
pus la dispozitie comunei Racoasa intreaga suprafata validata de Comisia judeteana. Aceasta
suprafata nu se afla in zona in care Ocolul Silvic Panciu executa la aceasta data taieri
conform amenajamentului silvic?, precizeaza oficialii Directiei Silvice.

Lege permisiva
Potrivit ultimei variante a pachetului legislativ privind retrocedarea proprietatilor, ?pentru
suprafetele de pe care s-a exploatat masa lemnoasa in perioada dintre validarea cererilor de
retrocedare si punerea in posesie a proprietarilor, Regia Nationala a Padurilor Romsilva va
acorda acestora beneficiul realizat, dupa deducerea cheltuielilor de exploatare, si va suporta
cheltuielile de impadurire a suprafetelor neregenerate?.

Totusi, mocanii din Racoasa sunt decisi sa ia cu asalt Prefectura Vrancea in cazul in care nu
se opreste exploatarea. Primarul Gheorghe Gaman spune ca va cere din nou ajutorul
autoritatilor judetene pentru ca situatia sa nu devina exploziva. In acelasi timp, sefii
Directiei Silvice sustin ca, ?prin noua lege de retrocedare a proprietatilor, nu se interzic
taierile in padurile ce urmeaza a se restitui fostilor proprietari?, motiv pentru care va
continua exploatarile forestiere in zona.

In ceea ce priveste proiectul Rosia Montana, ministrul ungar Miklos Betanyi Persanyi s-a declarat multumit ca propunerile sale au fost luate in considerare si s-a constituit un grup de experti care sa analizeze studiul de impact. Ministrul Sulfina Barbu a declarat, la randul sau, ca pentru proiectul Rosia Montana se respecta procedurile Uniunii Europene. Dupa accidentul de la Baia Mare, cand au fost deversate cianuri in raul Tisa, s-au luat masuri de punere in siguranta a iazului de decantare. "Acum este unul dintre cele mai sigure din Europa", l-a asigurat Sulfina Barbu pe omologul sau din Ungaria.

Aims
¬ To gather youth representatives from different countries from all over the World to share their vision about Peace issues.
¬ To increase the awareness among participants and local population about Peace Actions in the world.
¬ To exchange working methods and perspectives on Peace issues.
¬ To propose new actions and projects that increase cooperation among people from different countries

Participant’s Profile
We are expecting youth representatives from all over the World with some experience in youth work, peace actions or global issues. Aged preferable among 24 and 39 years.
The total number of guest will be 70 from outside Spain plus 15 from Spain.

Participants
We are expecting active youth representatives from all over the World with some experience in youth work, peace actions or global issues. Aged preferable among 24 and 39 years.
The total number of guest will be 70 from outside Spain plus 15 from Spain.

Financial Conditions
Participation fee is 50 Euro for EU countries, USA, Canada, Japan and Corea; and 25 Euro for the rest of the World. You will be asked to transfer your money once you are confirmed as participant.

Board and lodging during the Conference will be covered for all participants.
Medical and travel insurance is not covered. Participants are strongly recommended to arrange travel insurance during their stay in Spain.

Financial help. We can offer some travel grants for some participants. There will be 15 travel grants (250 Euro each) for participants in disadvantage economical situation. In case you want to apply for this grant, please fill the specific form you will find in ?applications?.

Full Information and Application Form at: [url=http://www.waslala.net/conference]www.waslala.net/conference[/url]

Dupa mai bine de cinci ani de la ultimul control serios in zona Harghitei, in toamna anului
2003, Garda Nationala de Mediu alaturi de inspectori ai Garzii Financiare din Arad, Mures si
Harghita au luat la puricat ocoalele silvice harghitene, precum si societatile comerciale
implicate in exploatarea forestiera din Bazinul Gheorgheni. De data aceasta, controalele s-au
finalizat cu zeci de dosare penale si destituiri ale sefilor din institutiile silvice
harghitene. Nici pana acum, vreunul dintre presupusii vinovati nu a fost condamnat penal.
Unele dintre dosare au fost solutionate de procurori cu "neinceperea urmaririi penale".

CONTINUITATE. Mells Elod, directorul Ocolului Silvic Gheorgheni, a fost trimis in judecata in
multiple dosare pentru abuz in serviciu, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Din
cercetarile procurorilor s-a constatat ca Elod a fost implicat in furtul si in afacerile
oneroase cu lemn din zona Gheorgheni. La inceputul anului 2004 au fost demisi directorul
Directiei Silvice Harghita, Ioan Micu, avansat in functia de consilier al directorului Regiei
Nationale a Padurilor, adjunctul directiei, Laczko Terezia, si seful Ocolului Silvic
Gheorgheni, Melles Elod. Interesant este ca, fiind cercetat penal, Elod si-a infiintat alaturi
de fosti silvicultori de incredere un ocol silvic particular in Bazinul Giurgeului. Cazul a
ajuns pe masa Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor.
Conform legii, fostul director nu putea fi oprit sa-si deschida un ocol silvic particular nici
de Garda de Mediu, nici de RNP. Intr-un final, Szikszai Bela, directorul Inspectoratului
Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita, in urma unei adrese primite de la Takacs
Csaba, presedintele executiv al UDMR, a aprobat infiintarea ocolului particular. Mai mult,
dintr-o adresa din 19 octombrie 2003, semnata de Melles Elod, trimisa senatorului UDMR
Verestay Attila, rezulta ca acesta ii cere ajutorul pentru a rezolva situatia dificila in care
se afla. La scurt timp, seful Garzii de Mediu, generalul Constantin Silinescu, primeste o
adresa din partea senatorului, in care este "informat" ca ancheta Garzii de Mediu a fost
facuta "la comanda". Adjuncta lui Elod, Laczko Terezia, a fost mutata "disciplinar" la Parcul
National Cheile Bicazului-Hasmas, o rezervatie naturala atinsa in trecut de taierile masive,
sub pretextul doboraturilor de vant. Noul director al Ocolului a fost numit Florin Mihaila,
fost brigadier la Ocolul din Toplita. Numele acestuia este vehiculat in doua dosare penale din
anii 2002 si 2005 in legatura cu taieri ilegale. In primavara acestui an, Ocolul Silvic de la
Gheorgheni a fost desfiintat.

Cei mai cunoscuti oameni de afaceri care exploateaza lemn in zona Gheorgheni sunt Emil Len, in
zona Lazarea, Gyorfy Tihomir sau Sandor Pongracz, care detine societatea "Fundamenta",
implicata in scandaluri privind furtul de lemn.

HOTIE CU PADURARI. Functionarii Ocolului Silvic Gheorgheni Szakacs Istavan si Antal Csaba au
fost trimisi in judecata pentru fals. Acestia detineau functiile de directori executivi ai
societatilor comerciale "Compos Eximp" si "Vileco", implicate in exploatarea forestiera, desi
declarasera ca nu detin afaceri private. Directorul Melles Elod alaturi de directorul tehnic
al DS Harghita detineau societatea "Hardev-FPT", cu domeniul de activitate secundar
activitatii silvice. Elod detinea 30% din societatea "Aldi", tot cu domeniu de activitate
"forestier".
Pentru a fenta legislatia, 15% din firma "Compos" a tehnicianului Szakacs, responsabil cu
planificarea (activitate premergatoare taierilor), erau detinute de ONG-ul "Asociatia FSC
Romania", din care faceau parte aproape toti salariatii din Ocolul Silvic Gheorgheni, in
frunte cu Elod si cu sefii de districte (compartimente) ale institutiei silvice. Firma
"Compos", implicit Asociatia FSC, a avut relatii contractuale curente cu Directia Silvica
Miercurea Ciuc. O alta asociatie, "Pro Silvae", a fost constituita in ianuarie 2002 si i-a
avut ca fondatori pe tatal directorului DS Harghita (Ioan Micu), pe tatal sefului Ocolului
Silvic Gheorgheni (Melles Elod), pe sotia contabilului de la Ocol si pe sotul responsabilei cu
problemele de fond forestier, inginerul Szabo Maria. Cel mai putin sifonat de acest control a
fost Ioan Mihoc, director responsabil cu controlul la DS Harghita, sanctionat cu retinerea a
10% din salariu. De remarcat ca Mihoc va fi avansat mai apoi in ierarhia silvica, la fel cum
in urma controlului din 1999 inginerul Micu a fost avansat ca director al DS Harghita.

JAF CU ACTE. In plasa politistilor harghiteni au cazut si Csibi Tiberiu, contabilul-sef al
Ocolului Silvic Gheorgheni, Gyorffi Denes, subinginer al aceleiasi institutii, si Incze Josef,
fost sef de district in zona Ditrau, subordonat Ocolului Gheorgheni. Cei trei au fost
cercetati de politisti intr-un dosar in care este implicat acelasi Melles Elod. Silvicultorii
au fost acuzati de afaceri privind reimpadurirea ocolului, derulate prin fundatii si firme
detinute de apropiati ai acestora si de falsuri menite sa acopere afacerile oneroase.

"Dosarul reimpadurirea" devoaleaza metodele (sustinute de acte oficiale) prin care sefii
Ocolului Silvic Gheorgheni au mimat operatiunile de impadurire, lucrari care au fost platite
cu sume considerabile din fonduri publice, dar care nu s-au realizat in totalitate. In zona
Ditrau au fost alcatuite liste ale proprietarilor privati de paduri care au solicitat
reimpaduriri in urma doboraturilor de vant si care au platit sume de bani pentru aceasta.
Ocolul Silvic a decontat lucrari de reimpadurire in aceasta zona fara ca ele sa fie efectuate
in realitate. Unii dintre cei care au pus la cale "schema reimpaduririlor fictive" au fost
scosi de sub urmarire penala de procurori. Motivul: nu ar fi stiut ca datele mentionate in
actele pe care le-au semnat sunt false. Inginerul silvic Pan Antal a declarat ca 70% din
reimpaduriri s-au facut doar pe hartie si ca banii destinati operatiunilor, in special la
composesorate, au fost pur si simplu furati.

DESERTUL DE RUMEGUS. Un adevarat pericol pentru mediu

DEZASTRU. Timp de trei ani, pe raza Ocolului Silvic Gheorgheni s-a desfasurat un jaf
organizat, girat de conducerea silvica. Firmele "de casa" ale silvicultorilor au primit
autorizatii de exploatare a lemnului dupa ce au inceput taierile, in plus licitatiile pentru
lemn au fost majoritatea trucate. In anul 2002, Garda de Mediu a constatat ca au fost furati
peste 10.913 metri cubi de lemn din padurile ce nu au fost date in posesia persoanelor
particulare si pe care Ocolul Silvic Gheorgheni a refuzat sa le pazeasca. Conducerea ocolului
a taiat masiv lemn din aceleasi paduri neretrocedate. Astfel ca, de la o cantitate de 3.700 de
metri cubi aprobata spre taiere, s-a ajuns in final la 7.800 de metri cubi.

Aceasta practica a condus la declansarea doboraturilor de vant din zona Remetea si comuna
Lazarea, dupa care au urmat furturile si exploatarea/manipularea ilegala de lemn. Conform
documentelor de control, conducerea ocolului a intocmit acte fictive pentru un volum de 42.400
mc (masa lemnoasa a fost subevaluata) ? o suprafata de 150,7 hectare de padure; au fost
incalcate procedurile de taiere (documente de provenienta, insotire si transport) pentru un
volum de 42.400 mc; nu a fost evaluata masa lemnoasa de pe suprafata de 219,9 hectare, fapt ce
a condus la eliberarea de acte false pentru 30.000 mc de lemn exploatat; personalul silvic a
eliberat documente de provenienta unor persoane care nu aveau acest drept, astfel ca 16.262 mc
de lemn au fost vanduti ilegal. In total au fost "spoliati" circa 200.000 metri cubi de lemn.
Sau, cel putin, atat au putut demonstra anchetele institutiilor de control.

CUM SE RADE O PADURE. Unul dintre cazurile exponentiale ale situatiei de la Gheorgheni este
distrugerea padurii "Alsoerdo" din vecinatatea comunei Lazaresti. La fata locului, doua
varfuri montane sunt complet defrisate oficial din cauza doboraturilor de vant, neoficial cu
ajutorul hotilor de lemn si al firmelor apropiate conducerii Ocolului Gheorgheni. Directia
Silvica Harghita sustine ca in zona "Alsoerdo" a avut loc o doboratura masiva de vant de circa
100.000 de metri cubi. Aproape jumatate din aceasta cantitate de lemn nu a fost identificata
la fata locului (subevaluarea masei lemnoase), astfel ca s-a "evaporat". Cealalta jumatate
pentru care au fost facute "acte de punere in valoare" (APV) a fost exploatata de firme
apropiate conducerii ocolului, de exemplu SC Fundamenta SRL. Initial, in anul 2002, Inspectia
Teritoriala de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Brasov a constatat sustragerea a peste 10.000
de metri cubi din padurea privata "Alsoerdo", in valoare de peste 14 miliarde de lei. Pe acel
loc au avut mai apoi loc doboraturile masive de vant, favorizate de furturile si distrugerea
padurii.

O alta combinatie ingenioasa a fost aceea facuta de o autointitulata "Asociatia proprietarilor
de paduri Lazarea" si de "Asociatia 10 brazi", care a pretins ca reprezinta interesele
proprietarilor de paduri din zona Lazarea. Cele doua fundatii au beneficiat ilegal de padurile
si doboraturile de vant particulare, in total circa 350 hectare de padure. Exploatarea si
analiza doboraturilor de vant au fost facute insa de Directia Silvica Harghita, care a primit
mandat de exploatare de la cele doua asociatii. Falsurile si ilegalitatile de la "Alsoerdo" au
fost descoperite de inspectorii Garzii Financiare Arad. Pagubele au fost estimate la circa 17
miliarde de lei. Au fost audiate peste 200 de persoane.

In privinta furtului lemnelor provenite din doboraturi, au fost audiate de politisti peste 400
de persoane. In exploatarea ilegala a padurii "Alsoerdo" au mai fost implicati viceprimarul
comunei Lazarea, Ferencz Carol, dar si directorul Melles Elod, care au avizat taieri pe o
suprafata de 1,8 hectare de padure, desi nu exista o cerere a Primariei Lazarea pentru
efectuarea acestora. Actualul viceprimar al comunei Lazarea, Keresztes Elemer, sustine ca
doboraturile de vant de la "Alsoerdo" plus alte cantitati de lemn au fost exploatate de "mafia
lemnului" din zona. Acesta sustine ca a fost amenintat cu moartea de hotii de lemn din Lazarea
care lucreaza mana in mana cu padurarii. La fel, locuitorii din Lazarea au fost amenintati ca
li se vor da foc la case daca dau declaratii privitoare la furturi, 27 dintre ei au depus
plangeri pentru amenintare.

In comunele vecine localitatilor Remetea si Lazarea functioneaza, potrivit surselor, peste 100
de "gatere", care lasa in urma adevarati munti de rumegus din productia de cherestea.
Rumegusul este depozitat in apropierea raurilor, ceea ce duce la distrugerea faunei acvatice.

AUTOR NECUNOSCUT. Primarul orasului Toplita, Nicolae Baciu, detine inregistrari video facute
in locurile defrisate de hotii de lemn. La fata locului se observa cum padurea a fost secerata
de "specialisti". La marginea drumului forestier, padurea este intacta, pentru ca in
interiorul ei copacii sa fie retezati cu ferastraiele mecanice la jumatate de metru de pamant.
Hotii au furat din padurile Primariei Toplita, precum si din cele particulare sau ale Ocolului
Silvic. Conform celor declarate de tehnicianul silvic Pal Antal intr-un memoriu adresat
Guvernului, in perioada 2001-2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Harghita a constatat ca au fost furati peste 12.000 de metri cubi de material lemnos din
padurile Primariei Toplita.
Nu exista nici un dosar de urmarire penala impotriva celor implicati, desi "gura satului"
vorbeste despre ei. Mai mult, surse locale sustin ca jaful de la Toplita s-a facut cu acordul
padurarilor si al sefilor Ocolului Silvic. Din informatii de presa rezulta ca o parte din
lemnul furat a fost prelucrata de societatea lui Sorin Mandru, fiul ex-prim-procurorului din
Toplita. La acea data, seful Ocolului Silvic Toplita era Catalin Mutica, actual director al DS
Harghita. Tehnicianul silvic Antal sustine ca a depus o plangere la Parchetul National
Anticoruptie (PNA) Targu Mures in februarie 2005 si ca cercetarile PNA sunt in curs de
desfasurare.

Pe acelasi tipar, al furturilor pentru care nu se gasesc vinovati, inspectorii Garzii
Financiare Arad au constatat taierea abuziva a circa 1.200 de metri cubi de lemn (fara acte
legale) in localitatea Suseni, zona aflata sub jurisdictia Ocolului Silvic Tulghes. Lemnul a
fost vandut la pretul derizoriu de 150.000 de lei/mc, in conditiile in care pretul minim pe
piata era 1 milion de lei/mc. Suspiciunile se indreapta spre primarul localitatii si spre
functionarii directiei silvice, precum si spre institutiile de control silvice (ITRSC
Harghita-Brasov). Padurea taiata apartinea proprietarilor particulari, cei mai afectati de
taierile din zona.
O statistica neoficiala acrediteaza ca circa 40% din padurile particulare au fost taiate in
judetul Harghita, multe inainte de retrocedare, dar si dupa, deoarece nu au fost pazite
deliberat de silvicultori. Conform legii, functinarii RNP au datoria sa pazeasca padurile
particulare. Aceeasi situatie se intalneste si in zona Bilbor, proprietarii disperati
cerandu-i intr-o audienta ministrului Agriculturii si Padurii, Gheorghe Flutur, sa le
protejeze padurea. In zona Ditrau, hotii neidentificati inca au "devastat" padurile
retrocedate ale Bisericii Reformate.

FURT ORGANIZAT. La baza sistemului opereaza hotii de lemn vegheati de padurarii simpli. Lemnul
furat este vandut firmelor producatoare de cherestea. Fiecare firma se afla in "gratiile" unui
politist sau sef din sistemul silvic. Patronii isi platesc protectorii cu un procent (10%) din
"lemnul negru" pe care il exploateaza. Peste acestia troneaza politicieni si directori ai
Directiei Silvice cu sediul la Miercurea Ciuc. Presa din Toplita a relatat astfel de "cumetri"
dintre hoti de lemn si reprezentanti ai statului, in urma unor declaratii venite chiar din
partea celor care au participat la furturi. Fireste, acestia erau nemultumiti de faptul ca
fusesera scosi din sistem. Un alt fenomen depistat este cel al furtului de subzistenta. De
cele mai multe ori, proprietarii isi fura propria padure in lipsa avizelor de taiere emise de
ocoalele silvice. Furturile se fac primitiv, fiind folosite animale pentru transportul
bustenilor. Proprietarii ii acuza pe padurari ca nu le permit sa-si exploateze padurea, dar ii
lasa pe afaceristi sa taie discretionar, pentru ca sunt mituiti. Paradoxal, "furtul de
supravietuire" este mult mai atent supravegheat decat marele trafic cu lemn. Politia
furnizeaza mandra statistici ale unor persoane care au zeci de dosare de furt de lemn, pentru
ca au sustras cantitati derizorii, de cativa copaci.

POLITIA "TINE DE SASE"

HOTII, LA TREABA. Sub protectia Politiei
Presa locala a relatat ca in zona Galautas-Toplita paznicul padurii, Geli Groza, se afla
intr-o "colaborare" cu primarul localitatii, colaborare ce se lasa cu taieri masive din
padurile Primariei. Furturile s-au extins pe Dealul Ciscului, zona Diulohaz, chiar si in
padurile Ocolului Silvic Toplita. In alte marturii facute presei de fosti hoti de lemne se
spune ca insusi seful Ocolului Silvic Toplita, Dusa Codrut, face afaceri cu lemn prin
intermediul unui om de afaceri local, Ovidiu Bors. Mai mult, silvicultorii topliteni sunt
acuzati ca au impus o cota de 10% firmelor care manipuleaza lemn la negru. Dintre cei care
s-au imbogatit din afaceri cu lemn au fost "devoalati" fiul unui procuror sau fiul unui
presedinte de composesorat din zona. Traficul cu lemn este supervizat de politisti care
primesc circa 3 milioane de lei (100 de dolari) pentru un transport. Politistii insotesc
transporturile cu lemn pentru a elibera drumul de eventuale probleme. Numele vehiculate in
acest "mic trafic" sunt ale unor simpli subinspectori de politie (Ioan Colceriu, Luca Razoare,
Florin Cadar). O data cu schimbarea politica din toamna anului 2004, noii sefi ai Politiei
Harghita au dispus controale in zona Toplita in urma carora au cazut cativa mici
"intermediari".
Conform datelor oficiale ale Inspectoratului Judetean de Politie Harghita, in ultimii 5 ani
prejudiciile cauzate de exploatarile ilegale s-au cifrat la numai 18 miliarde de lei. Conform
IPJ, au fost confiscati doar 8.600 de metri cubi de lemn in acelasi interval si peste 2.000 de
dosare penale care au ca obiect infractiuni silvice.

CERCETARE
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor
de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de
lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat
prezentarea tuturor aspectelor privitoare la acest fenomen ? de la impactul ecologic al
defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile
incontrolabile de "lemn negru".