Green campaigners target 4×4 drivers

The protesters took to the streets at the weekend to paste mock tickets on the windscreens of the `Chelsea Tractors’ parked in the heart of the shopping area.
Campaigners from the Alliance Against Urban 4x4s slapped the bogus tickets on gas-guzzling Jeeps, Range Rovers and even an American Humvee which declared "Poor Vehicle Choice" and "Axles of Evil".

They looked like parking fines with a yellow and black design but on closer inspection turned out to be leaflets issued as part of a nationwide campaign to drive huge four-wheel-drive cars back to the countryside.

The first to get a ticket was a Jeep Cherokee parked outside the Central Library. Hundreds more followed, each with a ticket that declared: "Dirty and dangerous car (as you should know)."

The spoof ticket claimed only five per cent of 4x4s are ever taken off road, off-roaders only give you 12 miles per gallon and sends twice as much carbon-monoxide into the atmosphere.

Rockfalls
It also claimed 4x4s often handle poorly because they are badly-designed and are twice as likely to kill other road users or pedestrians than smaller motors.
On the back , the ticket suggests 4×4 owners had been conned: "Be honest with yourself. You got a bit over-excited when you saw the advert where the shiny 4×4 dodges Himalayan rockfalls while chasing lions in the Serengeti. But how do you feel now? In reality, urban 4x4s handle very poorly, are far less economical to run than ordinary family cars and are far more dangerous – to the other road users, to the people inside and to the health of everyone around them."

Mark Griffiths, who was ticketed after he parked his 4.4 litre Range Rover in the city centre with his partner and child, said: "If you have a family you need a vehicle this size to cart all the clobber around because you can’t get it in a small vehicles. 4x4s are a very suitable way to be going about your daily activities."

Campaign spokesman Dave Coleman, a 41-year-old business consultant from Lymm, who drives a BMW diesel, said: "Too many people are driving what are basically pieces of modified agricultural machinery through our crowded streets because they think they are a fashion accessory.

"Most 4×4 drivers don’t want to be selfish but don’t realise the impact these vehicles have or how widely they are resented and ridiculed."
What do you think of 4x4s? Have your say

Pestera ?Emil Racovita? – redescoperirea unei bijuterii

? Galeriile subterane trecute pe harta ocupa circa 70 km. Cele mai mari goluri cu o inaltime de 11 m, latime de 30-40 m si lungime de 60-100 m sunt: Sala celor 100 de metri, Sala Asteptarii, Catedrala, Sala Pinguinului, Sala Hipopotamului, Sala Jurnalistilor, Sala Moldova-Criva, Cimitirul Dinozaurilor. Lacurile cele mai spectaculoase poarta denumirea de: Lacul Dacilor, Lacul Verde, Lacul Albastru, Lacul Transparent, Lacul imparatului.De la 16 iulie 2005 a aparut pe harta si Lacul revistei ?Natura? si Galeria Miscarii Ecologiste din Moldova.

in arealul Pesterii ?Emil Racovita? functioneaza o mare cariera de extragere a gipsului prin explozii. An de an, cariera se apropie tot mai mult de sat, deteriorand peisajul si acoperind cu praf campurile agricole si locuintele oamenilor. Cariera are un impact deosebit nu doar asupra locuitorilor, ci si a uneia dintre cele mai importante relicve naturale din lume ? vestita si unica in felul sau pestera ?Emil Racovita?.
Pe parcursul anilor 1990-2003, la insistenta Miscarii Ecologiste din Moldova si a redactiei revistei ?Natura?, problema pesterii ?Emil Racovita? a fost abordata si mediatizata, dar Autoritatile nu au intervenit. La 1 mai 2004 Miscarea Ecologista din Moldova, revista ?Natura?, Asociatia Jurnalistilor de Mediu si Turism Ecologic din Moldova (AJMTEM), ONG ?Padurea Domneasca?, ?INQUA-Moldova?, Asociatia de avocatura ecologica ?Eco-Lex?, ?Lupii? s. a au vizitat pentru documentare cariera de la Criva unde au gasit un adevarat dezastru: 15 grote care se aflau in perimetrul carierei erau treptat distruse prin explozii, iar intrarea in pestera intr-un mod enigmatic a fost inundata, mare fiind probabilitatea ca si galeriile de circa 70 km sa fi fost umplute cu apa. Astfel, aparuse presupunerea ca o bijuterie a naturii moldave si europene ar fi disparut in milioanele de metri cubi de apa, fapt care evident rasturna intreaga situatie existenta pana la inundatie.

Din mai 2004, lupta pentru salvarea pesterii ?Emil Racovita? a devenit un scop al ecologistilor de la Miscarea Ecologista din Moldova, de la revista ?Natura?, a altor organizatii de mediu. Astfel s-a reusit ca in iunie 2004 seful statului sa ajunga la Criva, pentru a promite sustinere in salvgardarea monumentului naturii. Timp de un an s-a continuat pledoaria pentru cauza pesterii ?Emil Racovita?.
Recent, firma ?Criva-Knauf? a finisat lucrarile prin care a scos apa si namolul ajuns, nu se stie cum, la intrarea in pestera.

La 16 iulie 2005 s-a mai inscris o fila in istoria pesterii. Un grup de ecologisti si speologi de la Miscarea Ecologista din Moldova, Revista ?Natura?, Institutul de Geodezie si Geologie a AŞM, AJMTEM, ONG-urile ?Padurea Domneasca?, ?Lupii?, ?SalvaEco?, sustinuti de REC-Moldova pentru deplasarea la fata locului, au patruns in pestera, dupa o perioada de peste 7 ani de inchidere abuziva. Din pacate, inca peste 30 de metri, care fac legatura intre fantana de intrare si galeriile pesterii, sunt innamolite si fac practic imposibil accesul in cavernele subterane. Intrarea in pestera este avariata si e nevoie de o interventie urgenta. Este mare riscul ca blocurile de gips, sub presiunea exploziilor, sa se naruiasca si sa blocheze intrarea pentru totdeauna.

Pestera ?Emil Racovita?, monument al naturii de importanta europeana si mondiala, necesita ajutorul statului R. Moldova, a organizatiilor internationale, a specialistilor speologi pe peste hotare si din R. Moldova. Grupul de ecologisti, care au patruns la 16 iulie in pestera, propune urmatoarele actiuni necesare a fi efectuate pentru protejarea pesterii ?Emil Racovita?:

1. Guvernul R. Moldova si Academia de Ştiinte a RM sa creeze un grup de lucru, cu atragerea expertilor straini si ONG-urilor, care sa elaboreze un program complex de cercetare, valorificare si promovare a pesterii ?Emil Racovita?;
2. De invitat specialisti in domeniu din cadrul Institutului de Speologie din Bucuresti, a Asociatiilor de Speologie din Ţarile Europene, a Federatiei Franceze de Speologie, care au vizitat pestera in anul 1992, in scopuri de cercetare, valorificare si protejare a pesterii ?Emil Racovita?;
3. De a se aloca mijloace financiare pentru amenajarea si valorificarea pesterii ?Emil Racovita?;
4. Intrarea actuala este avariata si nu poate fi utilizata pentru vizite. Este necesar de a gasi posibilitati de a amenaja modern intrarea in Pestera ?Emil Racovita?;
5. in scopul protejarii Pesterii ?Emil Racovita? si a securitatii persoanelor ce vor intra in subterana, este necesar de un control strict asupra accesului in pestera, care sa fie efectuat de organele abilitate.

Este important de sesizat ca pestera ?Emil Racovita?, aflandu-se in componenta retelei ecologice Pan-Europene si fiind inclusa in circuitul turistic european, poate servi un prim pas pentru integrarea noastra in comunitatea europeana.

ECOTOPIA BIKE TOUR 2005 TRAVERSEAZA ROMANIA

Ecotopa Bike Tour 2005 a inceput in 20 iunie in Banja Luka (Bosnia-Hertegovina) si se va finaliza in 8 august la Saharna (Republica Moldova). Este a treia oara cand traseul turei trece prin ROmania si prima oara cand se traverseaza intreaga tara, de la Oravita pana la Iasi (itinerarul fiind detaliat in ANEXA). Coloana de biciclisti va opri in multe orase si va face si zile de pauza, dorind sa se intalneasca cu autoritati locale, ONG-uri ecologiste, presa si oameni preocupati de mediul inconjurator si spera sa beneficieze de ospitalitate si deschidere fata de mesajul promovat.

Participantii se deplaseaza exclusiv pe biciclete, ducand timp de 7 septamani pe mii de kilometri cu ei tot ce au nevoie, fara masini de insotire, demonstrand in acest fel ca mobilitatea nu implica neaparat utilizarea autovehiculelor sau altor forme poluante de transport. In plus, de pe bicicleta poti avea un contact mai strans cu natura, oamenii, istoria si cultura zonelor strabatute.

La destinatie, participantii se vor alatura altor sute de tineri din intreaga Europa ce se vor reuni anul acesta pe malul Nistrului pentru a 15-a editie a taberei ecologiste internationale Ecotopia. In trecut, taberele Ecotopia s-au tinut alternativ in Est si Vest, doua editii avand loc in Romania (in 1994 in judetul Neamt la Ardeluta si in 1999 in Banat la Bogda).

Clubul de Cicloturism Napoca colaboreaza la organizarea turei pe teritoriul Romaniei, stabilind traseul si etapele, furnizand informatii si facilitand contactul participantilor cu alte structuri.

Toti cei interesati sunt invitati sa sa alature, macar pentru o zi-doua, acestei actiuni, fiind oricand bineveniti sa pedaleze impreuna cu cei ce parcurg intreaga tura. Au nevoie doar de bicicleta si echipament de campare, vointa si voie buna…

ANEXA:
Detalii privind programul turei in Romania
==========================================
ECOTOPIA BIKE TOUR 2005

TRASEU IN ROMANIA

1. 10 iulie frontiera- – Naidas
2. 11 iulie Naidas – Oravita – Anina
3. 12 iulie Anina – Carasova – Resita
4. 13 iulie Resita – Brebu – Caransebes
5. 14 iulie Caransebes – Hateg
6. 15 iulie Hateg – Calan – Hunedoara – Deva
7. 16 iulie Deva (zi de pauza)
8. 17 iulie Deva – Simeria – Orastie – Alba Iulia
9. 18 iulie Alba Iulia – Sebes – Sibiu
10. 19 iulie Sibiu (zi de pauza)
11. 20 iulie Sibiu – Agnita
12. 21 iulie Agnita – Sighisoara
13. 22 iulie Sighisoara (zi de pauza)
14. 23 iulie Sighisoara – Cristuru Secuiesc – Odorheiul Secuiesc
15. 24 iulie Odorheiul Secuiesc – Vlahita – Miercurea Ciuc
16. 25 iulie Miercurea Ciuc – Gheorgheni
17. 26 iulie Gheorgheni – Lacu Rosu
18. 27 iulie Lacul Rosu (zi de pauza)
19. 28 iulie Lacu Rosu – Bicaz
20. 29 iulie Bicaz – Piatra Neamt
21. 30 iulie Piatra Neamt – Roman
22. 31 iulie Roman – Targu Frumos
23. 01 august Targu Frumos – Iasi
24. 02 august Iasi (zi de pauza)
25. 03 august Iasi – Ungheni (frontiera)
====================================================

120 de obiecte sistate de ecologisti pentur incalcarile legislatiei pe perioada anului 2004

Agentia Ecologica Centru isi desfasoara activitatea in teritoriul mun.Chisinau si a 16 raioane administrative, aflate in subordine. Asa dar a fost sistat un numar de 120 de obiecte ce au ignorat sau incalcat prevederile legislatiei in vigoare. Dam citire listei acestora:

I N F O R M A T I E despre intreprinderi, organizatii si alte unitati industriale, agricole cu activitatea sistata in perioada ianuarie-decembrie 2004

1. ?I ?Storojuc Alexandru? or.H?nce?ti
2. SRL ?Agro Euro Market? or.Chi?in?u, 1-01/1-14
3. SRL ?BARS-A? or.Chi?in?u, str.Vadul lui Vod?, 2-01/1-14
4. ?I ?Daranu?a?, or.C?u?eni, 3-01/1-14
5. ?I ?Ecaterina Sp?nu?, r-l C?l?ra?i s.Dereneu, 4-01/1-14
6. SA ?Tirex-Petrol?, r-l Ungheni S.P?rli?a, 5-01/1-14
7. ?I ?Virado-Botnaru?, or.Chi?in?u str. Albi?oara 78/1, 6-01/1-14
8. Complex locativ ?Cascada-Verde?, or.Chi?in?u, 7-01/1-14
9. SRL ?Regomit?, or.Chi?in?u str.Gh.Co?buc 5A, 8-01/1-14
10. SRL ?Exclusiv Ursus?, or.Chi?in?u str.A.Russo 22, 9-01/1-14
11. SRL ?Glorinal?, or.Chi?in?u bd.Mircea cel B?tr?n, 11-01/1-14
12. Dl Costiuc ?t., r-l C?l?ra?i s.Hogine?ti, 12-01/1-14
13. ?I ?Eremenco-Cravcenco?, or.Chi?in?u str.Belinschi 26, 13-01/1-14
14. SRL ?Autodiscom?, or.Chi?in?u str.Alba Iulia 156, 14-01/1-14
15. SRL ?Aurica-C?, or.Chi?in?u str.M.Costin 13/1, 15-01/1-14
16. Prim?ria s.Talmaza r-l ?tefan Vod?, 16-01/1-14
17. SRL ?Sons?, or.Chi?in?u str.Gr?dina Botanic? 28, 17-01/1-14
18. Dna Ganciuc Ana, or.Chi?in?u str.Ciaicovski 90, 18-01/1-14
19. SA ?Accent Electronic?, or.Chi?in?u bd.?tefan cel Mare, 19-01/1-14
20. Dl C.??rn?, r-l C?l?ra?i s.Palanca, 20-01/1-14
21. G? ?Paraschiv ?.R.?, r-l C?l?ra?i s.Sadova, 21-01/1-14
22. SRL ?Vitinia?, or.Chi?in?u bd.?tefan cel Mare 73, 22-01/1-14
23. SA ?Fertilitate?, or.C?u?eni, 23-01/1-14
24. SRL ?S?lcu?a?, r-l C?u?eni s.S?lcu?a, 24-01/1-14
25. ?I ?Doronu?a Aniuta?, r-l C?u?eni s.Tocuz, 25-01/1-14
26. SRL ?Buchistin?s.F?ure?ti mun.Chi?in?u, 26-01/1-14
27. SA ?Autocamtrans?, or.Chi?in?u str.Kiev, 27-01/1-14
28. Prim?ria com.Manoile?ti, s.Novaia Nicolaevca r-l Ungheni, 28-01/1-14
29. SRL ?Fidesco? CIC, or.Chi?in?u str.Petricani 19, 29-01/1-14
30. Dl Stoler Tudor, r-l Str??eni s.Chirianca
31. SRL ?Radu?, or.Chi?in?u bd.Rena?terii 30, 30-01/1-14
32. SRL ?Veronix-Com?, or.Chi?in?u str.A.Russo, 31-01/1-14
33. SRL ?Imperial-Vin?, or.Chi?in?u str.Gr.Ureche, 32-01/1-14
34. UTM Dl Pavel Sp?nu, or.Chi?in?u str.Studen?ilor, 33-01/1-14
35. Dl S.?pac, r-l C?l?ra?i s.Peticeni, 34-01/1-14
36. SRL ?Fortuna Plus?, com Bude?ti mun.Chi?in?u, 35-01/1-14
37. Com.Bubuieci str.Valea Iazului, 36-01/1-14
38. SRL ?Naturvins?, or Ialoveni str.Alexandru cel Bun 42, 37-01/1-14
39. SRL ?Leocom?, or.Ialoveni, 38-01/1-14
40. Dl Gh.Postovanu, or.Chi?in?u str.Docuciaev 4/2, 39-01/1-14
41. ?I ?MIN-Muntean?, or.Chi?in?u str.Alba Iulia 160, 40-01/1-14
42. Agen?ia Municipal? de Ipotec?, or.Chi?in?u str.A.Doga, 41-01/1-14
43. SRL ?Huluba?-Def?, or.H?nce?ti
44. SRL ?RuRosa?, or.Chi?in?u str.Mircea cel B?tr?n, 42-01/1-14
45. SRL ?Bratom Interna?ional?, or.Chi?in?u str.Alba Iulia 196/3, 43-01/1-14
46. SRL ?Orgvin?, r-l C?l?ra?i s.Hirova, 44-01/1-14
47. SA ?Terconvit?, or.Chi?in?u str.Petru Movil?, 45-01/1-14
48. SRL ?Grinanj?, or.Chi?in?u str.Kiev, 6, 46-01/1-14
49. SRL ?Plus Ascone?,r-l C?l?ra?i s.Horodi?te, 47-01/1-14
50. SRL ?Eco Prob Ros Mold?, or.C?u?eni, 48-01/1-14
51. Moara Dlui Negru, com Bubuieci mun.Chi?in?u, 49-01/1-14
52. Cariera ?Dealul veveri?ei?, r-l Ungheni com.H?rce?ti, 50-01/1-14
53. SA ?Anticor?, or.Durle?ti str.T.Vladimirescu mun.Chi?in?u, 51-01/1-14
54. Cooperativa de producere ?Plai B.G.?, or.Chi?in?u str.Alba Iulia 134, 52-01/1-14
55. SRL ?Garma Group?, or.Ungheni str.P.Rare?, 53-01/1-14
56. SRL ?Asconi?, r-l Ialoveni s.Puhoi, 54-01/1-14
57. SRL ?Vin?ria Purcari?, r-l ?tefan Vod? s.Purcari, 55-01/1-14
58. Dl Gh.Cozma, or.Chi?in?u bd.Moscovei 20, 56-01/1-14
59. SRL ?Istam Milis?, or.Chi?in?u str.Botanica 19, 57-01/1-14
60. ?I ?Camelia G?rbu?, or.Chi?in?u str.M.Viteazul, 58-01/1-14
61. Piscicola Coste?ti, r-l Ialoveni, 59-01/1-14
62. SRL ?Medton-Vladservice?, or.Chi?in?u str.I.Creang? 49/2, 60-01/1-14
63. SRL ?Bazatin-Prest?, or.Chi?in?u str.Miori?a, 61-01/1-14
64. SRL ?Daily Wants?, or.Chi?in?u str.P?durii 21, 62-01/1-14
65. SRL ?Fag-Const?, or.Chi?in?u str.Valea Crucii, 63-01/1-14
66. Dl P.Bucur, or.Chi?in?u str.Kiev 10/1, 64-01/1-14
67. SRL ?SAVA?, or.Chi?in?u str.Grenoble 147, 65-01/1-14
68. SA ?Grisan-Hamb?, or.Chi?in?u str.I.Creang? 49, 66-01/1-14
69. SRL ?Capital com?, or.Chi?in?u str.I.Creang?, 67-01/1-14
70. SRL ?Catlin-VT?, r-l Ungheni s.Bumb?ta, 68-01/1-14
71. SRL ?Creator Iu.Bor??, or.Chi?in?u str.Dragomirna 36, 69-01/1-14
72. SRL ?Foncard-service?, or.Chi?in?u str.I.Creang? 32, 70-01/1-14
73. SRL ?Frezia com?, or.Chi?in?u str.Calea Mo?ilor 15/1, 71-01/1-14
74. Prim?ria s.Cioburciu, r-l ?tefan Vod?, 72-01/1-14
75. Dl I.Grosu ?i Dna L.Tupalova, or.Chi?in?u str.Calea Ie?ilor 1a, 1b, 73-01/1-14
76. Dl E?anu Valeriu, or.Chi?in?u str.Uzinelor 12, 74-01/1-14
77. ?I ?Pa?anov Stanislav?, or.Chi?in?u str.Uzinelor 67, 75-01/1-14
78. Uniunea Bisericilor Cre?tinilor Credin?ei Evangheloce, or.Chi?in?u str.M. cel B?tr?n 4/5, 76-01/1-14
79. SRL ?Tatgazgrup?, or.H?nce?ti
80. SRL Trans World?, or.Chi?in?u str.Trandafirilor 2, 77-01/1-14
81. Biserica ?Betonia?, or.Chi?in?u str.M.Sadoveanu30/4, 78-01/1-14
82. Dl ?t.Megherea, com.Tru?eni mun.Chi?in?u, 79-01/1-14
83. SRL ?Creator Iu.Bor??, or.Chi?in?u str.Dragomirna 36, 80-01/1-14
84. Uniunea Bisericilor Cre?tinilor Credin?ei Evangheloce, or.Chi?in?u str.Sarmizegetusa, 81-01/1-14
85. SRL ?Farmacia Bucure?ti?, or.Chi?in?u str.Bucure?ti 63, 82-01/1-14
86. SRL ?Marnicmih?, or.Chi?in?u str.Ghidighici 1, 83-01/1-14
87. ?I ?Be?leag G.G.?, com.Ghidighici str.D.Cantemir 102 mun.Chi?in?u, 84-01/1-14
88. SRL ?Politica de Facto?, or.Chi?in?u str.31 august 151, 85-01/1-14
89. SRL ?Stroius?, or.Chi?in?u str.Varni?a 2/3 A, 86-01/1-14
90. SRL ?Incom-VLP?, or.Chi?in?u str.Uzinelor 90, 87-01/1-14
91. Dl I.Bogos, or.Chi?in?u str.G.Botanic? 14/5, 88-01/1-14
92. SRL ?Nour Co?, or.Chi?in?u str.Cuza Vod? 1/1, 89-01/1-14
93. ?I ?Maria Scurtu?, or.C?l?ra?i str.Dosoftei 75, 90-01/1-14
94. SRL ?Manolii?, or.Chi?in?u bd.Negruzzi 2/4, 91-01/1-14
95. Federa?ia de Para?utism, or.Chi?in?u str.V.Lupu, 92-01/1-14
96. Dl Golub Gheorghe, r-l C?l?ra?i s.Bravicea, 93-01/1-14
97. ?I ?Caton Catruc, or.Chi?in?u bd.Dacia 51, 94-01/1-14
98. SRL ?Vituvi-Com?, or.Chi?in?u str.Calea Basarabiei, 95-01/1-14
99. ?I ?I.Balaban?, or.Orhei, 96-01/1-14
100. Dl V.Jantovan, or.Orhei str.1 Mai, 97-01/1-14
101. Dl T.Godoroja, or.Orhei, 98-01/1-14
102. Dl T.Vlas, or.Chi?in?u str.T?b?c?ria Veche 13, 99-01/1-14
103. SA ?CET-2?, or.Chi?in?u str.Me?terul Manole 3, 100-01/1-14
104. SRL ?Sanatrix?, or.Chi?in?u ?os.Balcani 35, 101-01/1-14
105. SA ?FAMIR GROUP?, or.Chi?in?u str.M.B.Bodoni 27, 102-01/1-14
106. SA ?FAMIR GROUP?, or.Chi?in?u str.A.Mateevici 113A, 103-01/1-14
107. Dl A.Sclearuc, or.Chi?in?u str.N.Titulescu, 104-01/1-14
108. SRL ?Tei?or?, or.Chi?in?u ?os.Munce?ti 598, 105-01/1-14
109. SRL ?Chitico?, or.Chi?in?u bd.Dacia 49/1, 106-01/1-14
110. SRL ?PROMETEU?, or.Chi?in?u str.N.Iorga 2, 107-01/1-14
111. Dna M.Crasulea, or.Chi?in?u str.Trifan Balt? 15/2, 108-01/1-14
112. Asocia?ia Profesional? de Sambo, or.Chi?in?u ?os.H?nce?ti 145, 109-01/1-14
113. SRL ?Semvin Service?, or.Chi?in?u str.Bernardazzi 42 of 12, 110-01/1-14
114. SRL ?Diuran? or.Chi?in?u str.M.Viteazul, 111-01/1-14
115. SRL ?Astra-K?, or.Chi?in?u str.Cuza Vod? 46, 112-01/1-14
116. SRL ?Sansilvia?, or.Chi?in?u str.C?rbunarilor 1, 113-01/1-14
117. SRL ?Cons Unic?, or.Chi?in?u bd.Dacia 55, 114-01/1-14
118. SRL ?Plugarul?, or.Chi?in?u str.Ciuflea, 115-01/1-14
119. SRL ?Creator Iu.Bor??, or.Chi?in?u str.Dragomirna 36, 116-01/1-14
120. SRL ?Ghonvaro-Com?, or.Chi?in?u str.Coloni?a 108, 117-01/1-14

The world natural heritage site “west Caucasus” in Russia is in danger!

In November 2004 the investment basis for the construction of the Cherkessk – Adler highway was submitted for the state environmental review to "Rosprirodnadzor" (Russia’s Service on Control of Natural Use Management). The Damkhurts – Krasnaya Polyana part of this road is going to be built through the territory of the Caucasian Biosphere Reserve (World Natural Heritage Site "West Caucasus") and virgin mountain areas bordering it. Building owner of the project is "The Department of Federal Highways in Karachay-Circassian Republic". This project is not accepted for carrying out the state environmental review yet, but it may happen soon.

Not so long ago there were plans to construct the highway through the Caucasian Reserve (Lagonaki Plateau) on Maikop – Dagomys route. Fortunately public protest campaign against this construction was successful and this project was not put into practice. But Adygeya Republic authorities are still planning this road-building, so the danger is not eliminated completely. And now a much more dangerous threat of road construction through the Caucasian Reserve is coming from Karachay -Circassian Republic authorities. The government of this North Caucasian republic, as well as Adygeya’s authorities, wants to get a direct outlet to the Black Sea coast. So Karachay – Circassia leaders have been designing the Cherkessk – Adler highway since 2001. But the only direct way from Karachay-Circassia to the Russia’s Black Sea coast lies through the Caucasian Reserve. This project can severely damage both – the integrity of the Caucasian Biosphere Reserve and its natural complexes.

Nine options for this highway route were considered within the framework of the investment basis for the Cherkessk-Adler highway construction. Karachay-Cherkessia promoted the 6th option most actively. According to the promoted option, the highway is planned on the route: Cherkessk?- Psemen – Rozhkao – Damkhurts – Damkhurts River valley – Tsakhvoa River valley – Kardyvach Lake – Engelmanova Polyana – Krasnaya Polyana – Adler. Total length of the highway on this route is 313 kilometers. Construction of two tunnels with the total length of 12,6 kilometers is planned. So the highway is going to be built on extremely valuable areas in southern part of the Caucasian Reserve near the border of Russia with Georgia (Abkhazia). Virgin areas in both of Damkhurts River and Mzymta River valleys, bordering the Reserve, will also suffer from this.

Here the highway lies also on a protected areas: Sochi National Park, Sochi Zakaznik (wildlife refuge) and Damkhurts Zakaznik. As a result, if this project is realized, huge areas of the West Caucasus wilderness will be deeply influenced by intense anthropogenic impact.

Caucasian Reserve, as well as other unique natural complexes of Russia, is now in great danger. In the last few years, illegal but profitable for authorities projects were widely practiced in Russia and Northern Caucasus in particular. These projects are usually put into practice even despite the heavy opposition from the public.

But the main danger now is that even laws can be easily changed, Deputies of the governmental party "United Russia", make up the majority in the State Duma (Parliament of the Russian Federation) and are changing laws one after another. So it is quite possible that Russian authorities might even change the federal legislation making it possible to stretch the highway through the Reserve.

The areas of the Caucasus Reserve where the road construction is planned are a part of the World Natural Heritage. This fact will hardly become a serious obstacle for those behind this project, unless the international community will raise a question at the highest level about the inadmissibility of this construction.

This problem is very important and calls for active actions from all people and organizations concerned on the conservation of wild nature of The Caucasian Reserve. Russian environmental organizations are starting a public campaign against the construction of the Damkhurts – Krasnaya Polyana highway.

As part of this campaign Environmental Watch on North Caucasus with the support of other local NGOs and also Greenpeace Russia and Biodiversity Conservation Center is preparing to carry out a public environmental review of this project.

Post de asistent de proiect la ONG "Mare Nostrum"

Cerinte:
– studii superioare in domeniul protectiei mediului;
– aptitudini de lucru in echipa si abilitati de comunicare;
– cunostinte medii de operare pe calculator;
– nivel bun de comunicare scrisa si orala in limba engleza;
– persoana deschisa, serioasa si responsabila;
– permisul de conducere categoria B si experienta in derulare de proiecte in mediul ONG se considera un plus, dar nu dezavantajeaza aplicantii care nu indeplinesc aceste cerinte;

Oferta:
– pachet salarial competitiv;
– posibilitati de dezvoltare a carierei;

Aplicantii sunt rugati sa trimita o scrisoare de intentie insotita de CV
la adresa de e-mail: [email]mare-nostrum@cier.ro[/email] sau prin fax la nr: 0241-612422
pana la data de 17 iulie 2005.
Numai candidatii selectati vor fi invitati pentru interviu.

Anuntul de lansare a programului national de granturi: ?Natura Romaniei – Initiativa pentru Responsabilitate Sociala a Corporatiilor?

Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor (RSC) este un concept prin care companiile aleg sa trateze problemele de mediu si cele sociale ca parte integranta a operatiunilor lor de afaceri.
RSC este o modalitate de dezvoltare durabila, modul in care companiile asigura un raspuns pozitiv la nevoile prezentului, fara a afecta posibilitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor nevoi.

Etapa 1- Anuntul
ONG-urile de mediu din Romania vor fi solicitate sa dezvolte propuneri de proiecte pe baza unui ghid pus la dispozitie de REC Romania si ASDD-AC. Pe parcursul acestei perioade, reprezentantii REC Romania si ASDD-AC vor oferi asistenta in completarea formularelor.

Etapa 2 ? Depunerea proiectelor pentru granturi nationale. (data limita: 15 august 2005)
Propunerile de proiect se pot trimite prin posta sau se pot depune la REC Romania, pana la data de 15 august 2005, data postei. Propunerile sunt acceptate in limba romana, iar evaluarea se face de catre Consiliul Consultativ REC, ASDD-AC si S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A..
ONG-ul trebuie sa respecte cerintele ghidului solicitantului in formularea propunerii de proiect si de asemenea, sa acorde o atentie deosebita obiectivelor programului.

Etapa 3 ? Evaluarea propunerilor
Propunerile vor fi acceptate spre evaluare daca indeplinesc urmatoarele criterii:
¬ Propunerea de proiect este completa si pregatita conform ghidului solicitantului.
¬ Propunerea de proiect se incadreaza in tematica stabilita: Implementarea Directivei EC 12/04 privind Ambalajele si Deseurile din Ambalaje.
¬ ONG-ul are un statut legal valid.
¬ Bugetul se incadreaza in limitele stabilite.
¬ Activitatile proiectului nu depasesc 12 luni (incluzand raportarea).
In evaluarea propunerilor pentru Programul de Granturi Nationale, Consiliul Consultativ va avea in vedere urmatoarele criterii:

Identificarea si definirea problemei
¬ Problema identificata trebuie sa fie descrisa corespunzator,
¬ Scopul si obiectivele proiectului sunt fezabile, relevante pentru program si pentru problematica selectata (implementarea Directivei EC 12/04 privind Ambalajele si Deseurile din Ambalaje),
¬ Propunerea descrie abordarea de catre ONG a managementului proiectului. Planul activitatilor trebuie sa argumenteze cel mai bun mod de atingere a scopului si obiectivelor.
¬ Activitatile proiectului sa fie bine definite si realizabile din punct de vedere al bugetului si planificarii in timp.

Impactul Proiectului
¬ Activitatile proiectului si impactul acestora trebuie sa fie vizibile in comunitatea locala.
¬ Proiectul trebuie sa conduca la cresterea constientizarii publicului asupra problemei careia i se adreseaza.
¬ ONG-ul trebuie sa fie capabil sa cuantifice impactul asupra mediului. Indicatorii pentru masurarea succesului trebuie sa fie descrisi in proiect.
Continuitate, follow-up
¬ Propunerea trebuie sa arate clar ca beneficiile proiectului vor continua si dupa terminarea proiectului.

Etapa 4 ?Notificare (proiecte aprobate si respinse)
Dupa evaluarea proiectelor, toate ONG-urile care au solicitat finantare in cadrul programului vor primi o notificare scrisa. Organizatiile castigatoare vor primi informatii detaliate asupra managementului financiar si asupra cerintelor de raportare, la semnarea contractului se finantare.

JAF IN PARADIS

Dezastrul
————
De 15 ani, padurile Romaniei dispar. Sunt taiate, hacuite, furate fara rusine si fara frica. Uneori taierile se fac la limita legii si atunci autoritatile, depasite de situatie, coplesite de forta
financiara a hotilor de paduri, se declara neputincioase. Alteori hotii au ajuns atat de puternici, atat de bogati, atat de influenti, incat reprezentantii autoritatilor, care sunt si ei oameni, nu mai au curajul sa intervina. Exista in Romania zone – cum este aceea a muntilor Rodnei, Valea Trotusului sau anumite parti din Apuseni ? in care pur si simplu situatia a scapat de sub control. Sunt teritorii in care statul nu mai are nici o putere. Padurile sunt jefuite, devastate, trenuri intregi incarcate cu lemn intra in circuite economice dubioase. Firme straine si romanesti laolalta – caci retelele mafiote ale lemnului nu cunosc granite – reusesc sa realizeze cifre de afaceri colosale, lasand insa in urma versanti de munti distrusi, zone intregi iremediabil compromise, dezastre ecologice cu consecinte incalculabile. Exista firme, in Bistrita de pilda, dar si in Harghita sau Covasna, care au facut din… Ungaria, unul dintre marii exportatori europeni de lemn si de produse din lemn. Lemn romanesc! Guvernele care au venit la putere dupa 1990 au fost neputincioase. Lipsa de autoritate, coruptia, dar si dezinteresul total fata de consecinte au condus la situatia de acum. Exista zone in care mafiotii sunt mai puternici decat statul. Romania devine, asemenea unor tari ale lumii a treia, un teritoriu al jafului, al resurselor naturale praduite salbatic, in care nimeni nu mai poate face nimic.

Consecintele taierilor de padure se vad cu ochiul liber: inundatii dezastruoase, alunecari de terenuri, tornade, modificari climatice cum nu s-au mai vazut niciodata pe la noi. In zadar vorbesc expertii in mediu, prin ziare si pe la televizor. Ati vazut vreun oficial roman punand degetul pe rana, rostind adevarul elementar, ca toate acestea sunt in legatura cu defrisarile masive care se petrec in padurile Romaniei? Ati vazut pana acum macar un singur politician roman care sa fi pomenit in vreo campanie electorala despre grija fata de mediu, despre taierile ilegale de paduri, despre instaurarea legii in aceasta zona care inseamna de fapt viata noastra? Nu. O enorma, o uluitoare inconstienta, o teribila neputinta de a instaura legea si de a trece peste interesele de moment ale unora, aceasta este caracteristica tuturor guvernelor postdecembriste, in ceea ce priveste padurile Romaniei. Privim inainte, catre o Europa care, dupa ce timp de sute de ani a distrus enorm din bogatiile sale naturale, acum pretuieste fiecare copac si fiecare fir de iarba. Numai ca noi, in timpul acesta, ne taiem, la propriu, craca de sub picioare. Fiinta aceasta extraordinara, in mijlocul careia traim, aerul careia il respiram si apa careia o bem, este ucisa metodic, iar noi suntem orbi si surzi in drumul nostru catre dezastru.

Calatorie in inima padurii
——————————-
Cum de sunt posibile toate acestea ma intreb, in timp ce merg prin marea, frumoasa padure de sub masivul Piatra Craiului. Cum de nu se revolta oamenii in fata acestor crime impotriva naturii, care ii privesc si pe ei?

Vin dinspre satul Magura si merg spre apus, in sus, catre munte, pe valea Pietrelor, catre Grind, apoi voi trece spre nord, catre Vladusca, acolo unde am auzit ca se taie padurile. In dreapta mea urca voiniceste un batran din Pestera, care trebuie sa aiba vreo 70 de ani si pe care il cheama Ion Surdu. Merge sus, la munte, la cele patru vacute ale lui. Pur si simplu se duce sa le vada. Ii e dor de ele. E o duminica solara, cerul este inalt, sprijinit pe trupuri uriase de brazi, norii sunt alergatori peste lume. Mosul poarta o camasa alba pe sub vesta, o ranita ponosita in spate si un ciomag in mana, pe care se sprijina rar. Are ochi albastri si palarie de fetru. Uneori se opreste in loc si asculta asa, cu urechea in vant, cu ochii infipti inainte, inspre creste. Ce asculta? ?Asa, ascult ca sa stiu ce-i." A lucrat 40 de ani la padure, a fost muncitor forestier, stie tot ce misca pe pamant si in aer si in apa, cunoaste toate gazele si toate florile si toate ierburile, poate sa spuna numai ascultand ce fel de pasare e cea care canta si ce fel de vant este acesta care bate, asa ca eu, daca vreau sa stiu ceva despre padurea lui, el poate sa-mi spuna. Nu gafaie in timp ce urca, nu-i este cald, nu-i este sete. As vrea sa stiu in primul rand cum e posibil sa se taie padurea intr-un Parc Natural fabulos cum e Piatra Craiului, o zona protejata, nu-i asa? As vrea sa stiu daca lucrul acesta este adevarat si sa vad cu ochii mei versantii aceia de munte de pe care padurea a fost rasa. Mosul se opreste si ma masoara din cap pana in picioare, putin suspicios, cu ochii lui albastri. Padurea este o chestiune sensibila in zona, adica nu padurea, ci taierea ei. ?Domnu’", zice mosul, ?aia de sa taie ii padure particulara, d-aia sa taie. Ii padurea omului, poa’ sa taie cat vrea din ea. Is unii de pe la Rucar, nu de la noi, ca cica-i padurea lor." ?Si nu-i pacat s-o taie toata deodata?", zic. Mosul se gandeste o clipa. ?Ii pacat." El n-are padurea lui, are numai o casa si niste pamant acolo, in Pestera, dar daca ar avea padurea lui, el n-ar taia-o toata. ?M-as gandi la copii, sa le ramana si lor, ca padurea dac-o tai cum trebuie nu sa strica. Ba dimpotriva, poa’ sa tina s-o mie de ani." Pe urma se apleaca putin spre mine, ca si cum mi-ar spune un secret, in timp ce razele soarelui ii fac in jurul palariei un fel de halou. ?Stii de ce-o taie? Li-i frica sa nu le-o ia inapoi statul, s-atunci mai bine-o taie pa toata, sa inteleaga ceva din ea. Aia e." ?Si statul ii lasa chiar asa, s-o taie pe toata, cum vor ei?", intreb. Mosul tistuie dispretuitor din buze, apoi loveste o piatra cu ciomagul care-i serveste drept baston. ?Statul… ce sa faca statul? N-are cum ii opri, ca ei is multi, or facut ocoale particulare, he-heei! Cine sa duce in munte sa vada cum taie ei si cat taie? Nimeni. S-apoi, pazeste Doamne sa te pui cu ei, ca-s rai tare, nu ca oamenii de pe la noi. Io nu ma bag, imi vad de vacutele mele si basta, ma fac ca nu vad nimic, ca-i mai sanatos, dar nu-s prost, ca nu degeaba mi-am mancat un amar de ani la padure. Apai vad dintr-o privire care-i copac de taiat si care nu-i." Tace o clipa. ?Ii prapad", mai zice, si pe urma o ia din nou la picior in sus, catre munte, iar eu inteleg ca discutia pe temaaceasta s-a terminat.

Am iesit din defileu, am trecut de o stana, pentru a patrunde apoi intr-o vale a paradisului. Creasta Pietrei Craiului parea facuta din gheata albastruie, ierburile erau de culoarea smaraldului, milioane de flori de toate culorile pareau pulverizate peste spinarile dealurilor. Padurea era neatinsa si pretutindeni era un zumzet urias de gaze. Pasari al caror nume nu-l voi sti probabil niciodata m-au insotit in permanenta. Nea Ion Surdu din Pestera mi-a povestit intamplari halucinante cu animale si cu pasari de prada, mi-a spus ca daca esti foarte atent, uneori, inainte de o ploaie mare, poti auzi copacii cum cresc, mai ales fagii mai tineri, care se pregatesc sa bea apa. ?Ai auzit vreodata zgomotul pe care-l face un fag batran atunci cand se prabuseste in padure? Urla ca o mie de oameni la un loc, asa se aude." Mi-a povestit despre nepotica lui, Andreea, si la urma, inainte de a ne desparti, mi-a spus sa am grija, daca voi ajunge pana acolo, spre Vladusca, pentru ca e duminica, si duminica, cand nu e nimeni acolo, se petrec multe.

Am strabatut locuri extraordinare, am privit si am ascultat totul. M-am umplut cu frumusete. Am privit cerul si am ascultat fagii batrani cu urechea lipita de scoarta, asa cum imi inchipuiam ca trebuie sa fi facut batranul padurar. Pentru ca in cele din urma sa gasesc locul acela in care padurea era ucisa. Vazuta de sus, de pe culmea dealului, padurea are gauri ca niste rani enorme in trupul ei, ca si cum o boala grava, mortala ar macina-o. O boala care urca pe picioare de om, de jos, din vale, pe versanti, catre varf, o boala care ameninta muntele.

Itele unui prapad
———————-
?Deci este adevarat", zic, ?in Parcul National Piatra Craiului se taie padurea!" ?Da, este adevarat, in Parc se taie padurea, dar numai in anumite zone si nu chiar intotdeauna ilegal. Este adevarat ca uneori se comit abuzuri, ca uneori proprietarii de paduri sar peste cal. Dar la fel de adevarat este ca noi, adica Administratia Parcului, ducem o lupta permanenta si destul de dura cu ei, in masura in care legea ne-o permite. Noi nu suntem decat administratori ai acestui spatiu protejat. Respectarea regimului silvic propriu-zis nu noi o veghem. Pur si simplu nu intra in competentele noastre. Daca ar fi dupa mine, in parc nu s-ar taia nimic!".

Ma aflu intr-o incapere plina cu computere mai vechi sau mai noi, cu imprimante, cu harti, cu mii de hartii dispuse intr-o dezordine simpatica. Omul din fata mea e tanar, poarta o barba scurta, pe deasupra careia ma priveste direct in ochi – Horatiu Hanganu, inginer silvic, seful Parcului National Piatra Craiului: ?Parcul e impartit in mai multe zone. Exista una in care este interzisa cu desavarsire orice activitate – asta e zona de conservare speciala, de care nu se atinge nimeni. Pe urma urmeaza zona a doua, in care se poate taia padurea, dar cu respectarea regimului silvic. Ei bine, cum banuiti, aici este problema. In aceasta zona unde taierile sunt permise, se petrec anumite abuzuri, mai ales in proprietatile particulare. Tot in aceasta zona, unii construiesc tot felul de cladiri, fara autorizatii. In aceasta zona sunt si defrisarile pe care le-ati vazut. Ar trebui sa stiti ca orice taiere de padure se face dupa reguli clare si stricte, dupa un plan aprobat dinainte, si daca un ocol silvic, fie el de stat sau privat, nu respecta regulile, atunci se poate merge pana la retragerea autorizatiilor de functionare. Cei care controleaza sunt Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare. Acolo unde ati fost, de la Grind spre Vladusca, este jurisdictia Inspectoratului Prahova, iar ei, ca sa intelegeti, au cativa inspectori la mii de hectare de padure, din care mare parte este padure privata. Si aici, de fapt, ajungem la adevarata problema."

Il privesc cu atentie. Are privirea clara, gesturi scurte. E destept si pare pasionat de ceea ce face. Vrea sa spuna ca padurile private sunt mai greu de controlat. ?Adica proprietarii de padure refuza sa se supuna regimului silvic?" ?Nu vreau sa par ? Doamne fereste – un adversar al proprietatii private asupra padurilor, dar daca intr-adevar se poate vorbi despre un jaf asupra padurilor, atunci jaful despre care vorbiti se petrece in zonele cu padure privata. De la stat e cu mult mai greu sa furi, pentru ca daca te prinde cineva, la amenda pentru copacul respectiv se adauga si cea pentru nerespectarea regimului silvic si, in plus, platesti despagubiri; iei ceva care nu-i al tau. E furt din averea statului. Dar din padurea ta nu poti fura, pentru ca nu se considera furt. Risti doar o amenda si atat. Intelegeti? Ii doare-n cot de noi, cei de la Parc, ca si de Garda de Mediu, de Inspectia Silvica sau mai stiu eu de cine. Aceasta este realitatea: pe teritoriul Parcului sunt paduri private! Teoretic au dreptul sa taie nu mai mult de 3 hectare, dar 3 hectare aici, plus inca trei alaturi si inca trei… priviti partea de nord a Parcului, partea dinspre Brasov, unde padurile sunt ale statului. E neatinsa, frumoasa, sanatoasa! Toate taierile se fac in partea de est si de sud, care apartin de Dambovita si de Arges, si toate sunt ocoale private. Acelasi lucru se petrece si in alte parti ale tarii, cu aceleasi consecinte." Tace. Ma priveste pe sub sprancene. Uneori, in incapere intra asa-numitii ?rangeri", angajatii Parcului, cei care au in grija fiinta fragila a padurilor rezervatiei, cu animalele, cu pasarile, cu plantele, pesterile si izvoarele sale, si ma privesc suspicios. Presa nu prea i-a ajutat. Ba dimpotriva. I-a acuzat, ca si cum ei ar fi responsabili pentru tot. Ghicesc o anumita amaraciune, si in vocea tanarului lor sef, si nu stiu de ce, dar ii cred. Cred ca au dreptate. Ma intreb cum au rezolvat altii problema aceasta a padurilor private, cum a retrocedat Germania, de pilda, padurile landurilor din Est, cum a facut Polonia sau Ungaria sau Cehia ca sa nu se confrunte cu un dezastru ecologic? Horatiu Hanganu butoneaza cu mana de expert computerul pe care-l are in fata si-mi arata texte de legi romanesti si straine, regulamente si fotografii. In toate aceste tari, padurile, fie ele private sau nu, sunt administrate de stat, tocmai pentru ca padurea este considerata un bun strategic, ceva atat de important incat nu-l priveste numai pe proprietarul padurii, ci intreaga natiune. Nicaieri proprietarii de paduri nu pot intra cu buldozerele, nicaieri nu pot forfeca padurea dupa cum ii taie capul, si mai ales intr-un Parc National, intr-o zona care se presupune ca ar trebui sa fie protejata. Cum e posibil ca nimeni pana acum sa nu se fi gandit la toate acestea? De ce nici un guvern din toate cele care s-au succedat pana acum nu a incercat macar sa opreasca aceasta distrugere care ne priveste, pana la urma, pe toti? ?Cat de grave sunt taierile ilegale de paduri in Piatra Craiului?", am intrebat, stiind ca interlocutorul meu nu poate vorbi despre fenomenul in ansamblu. Si atunci el a zambit, in sfarsit. Piatra Craiului sta mult mai bine decat alte Parcuri Nationale, e un parc model cum s-ar spune, in care Banca Mondiala si Guvernul au bagat bani. E un Parc norocos, in atentia tuturor. Un parc ce are sanse mari sa supravietuiasca nesfarsitei tranzitii prin care trecem.

Cand dreptatea umbla cu capul spart
———————————————–
?Am padurea mea, la care tin ca la ochii din cap. Eu n-as lua din ea decat asa, cate-un fag mai urat, ca sa am lemne peste iarna. Dar nu pot. Nu-mi lasa nenorocitii astia nici o clipa de tihna, ticalosii, hotii de padure, mafiotii care nu se mai satura de atata furat. Uite-ia ce case au padurarii nostri, ia te uita ce vile si-au ridicat, ce bogatie, domnule, ce averi, cand un padurar pe vremea lui Ceausescu era vai de mama lui, nu putea lua nici un lemn de foc, de frica sa nu-l aresteze! Pai de unde, domnule, sa aiba un padurar asa case daca nu din furat? El e padurar si frate-sau are gater! Sunt mana in mana cu ai de controleaza. Si de unde fura? Ca doar n-o fura de la stat, de la ocolul unde lucreaza el? De la mine fura, de la Gheorghe Patea, care n-am nici o putere sa ma apar, pe mine si padurea mea!" Sta in masina, in dreapta mea. Sunt de data aceasta pe partea dinspre apus a Pietrei Mari, pe valea Barsei, acolo unde, intr-adevar, au rasarit ca prin minune case uriase, vile luxoase, unele dintre ele chiar in ceea ce se numeste ?zona tampon" a Parcului. Gheorghe Patea e suparat pe toata lumea. Pe autoritati care nu fac nimic, pe politie, pe ocolul silvic, pe padurari, pe guvernul care nu-l poate apara, desi l-a votat, sperand ca ceva se va schimba. Numai despre cei de la Parc are o vorba buna. ?Aia sunt cinstiti, dar n-au nici o putere." Omul trebuie sa aiba vreo 70 de ani, dar e vanjos. Are priviri fulgeratoare atunci cand vorbeste despre padurea lui, draga lui de padure pe care a mostenit-o de la taica-sau si de la bunicu-sau, si pe care acum nu mai pridideste sa si-o apere de cei care o ciuntesc. Asta vrea el sa-mi arate mie, acolo vrea el sa ma duca pe mine, sub Piatra Mare, mai incoace de stancarii, in padurile copilariei lui pe care, cu cat inainteaza in varsta, cu atat si le aduce aminte mai bine, parc-ar fi fost ieri.

Parasim asfaltul si urcam cu masina pe un drum forestier. Apoi lasam si masina si pornim pe jos, in sus, pe o carare abrupta ce se catara printre tufisuri. Apoi tufisurile se transforma in copaci tineri si copacii tineri in copaci batrani si grosi. Nu, Gheorghe Patea din Zarnesti nu este dintre aceia care vor sa-si vada taiate padurile mai repede, dintre aceia care ?ar da-o si pe ma-sa pentru bani." Lui nu-i trebuie banii. Lui ii trebuie padurea, ca padurea trebuie sa ramana la copii si la nepoti, sa o vada si sa se bucure de ea asa cum si el se bucura de padure atunci cand era copil si cand urca, ?uite, exact pe-aici, pe unde urcam noi acum, tot in sus." Numai ca el atunci venea pe jos, cu coasa in spinare si cu un sacutei de merinde, tocmai de la Zarnesti. Avea 13 ani si copacii i se pareau asa de mari, incat cerul se invartea imprejurul varfului. ?Bunicu-meu a trecut muntii ca sa lupte sa faca Romania Mare! Taica-meu a fost erou de razboi. Au trecut prin multe, cum am trecut si eu, si tocmai acum, cand credeam c-o sa fie bine, tocmai acum sa nu-mi mai gasesc dreptatea in tara mea? Ce tara-i asta, in care dreptatea umbla cu capul spart?" Apoi se opreste dintr-o data si arata cu degetul: ?Uite, urme de cal care urca, vezi, pe-aici a urcat si pe-aici a coborat. Uite urma de la busteanul pe care l-a tras cu calul. Era legat cu lant, nu cu funie." Mai urcam putin si el se opreste din nou, cu o figura dezolata. Pe o suprafata de vreo 10 metri sunt numai crengi de brad uriase, ramuri grele, groase. A fost un brad mare, cu diametrul de vreo 80 de centimetri. ?Avea peste suta de ani." Nenea Gheorghe e plin de obida. ?Asa fac. Sambata, duminica, de Pasti, oricand stiu ei ca oamenii stau pe la casele lor, fura. Am ajuns sa-mi tai singur padurea ca sa nu mi-o taie ei! Eu cunosc si dac-a zburat pasarea pe deasupra padurii, cunosc fiecare copac unde creste si de cand ii, si de-aia ma doare inima cand vad prapadul pe care-l fac. Ia uita-te! Astia mi i-a luat anul trecut. Trunchiurile alea au ramas de acum doi ani, si aicea, vezi, unde e trunchiul asta mare, aici a fost un brad urias, in care imi agatam eu coasa cand eram baietan. Mai incolo era pasune, vezi, iar aici tineam apa la rece, stateam culcat sub brad si ma uitam la cer."

Privesc imprejur. Padurea batranului Patea e terminata. Din frumusetea pe care o banuiesc a fi fost candva au mai ramas trunchiuri uscate si cativa brazi razleti, prapaditi, urati. Batranul alearga pe povarnisul plin de buturugi, aratandu-mi ce-a mai ramas. In cele din urma, se aseaza pe unul dintre trunchiurile taiate, enorm, uscat, mort. A obosit. Tacerea ia locul cuvintelor. Priveste in gol. Langa el, pe marea cioata si-a insirat hartiile lui, schitele in care figureaza fiecare copac, plangerile pe care el le-a facut la politie si care n-au avut niciodata nici un efect. Au fost hoti pe care i-a prins in fapt, au fost padurari ai ocolului pe care i-a surprins facand marcaje ilegale, mana in mana cu hotii de lemne, si care, drept pedeapsa, au fost doar mutati la alt ocol. Se lupta cu morile de vant. Isi da seama ca n-are nici o sansa si ca padurea lui va disparea cu totul. Dar cine, concret, cine o fura? ?Padurarii." Si mai sunt cativa, din Zarnesti, pe care el ii stie, pe care-i stie si politia, dar carora lui ii e frica sa le spuna numele. Se teme. Eu o sa plec, dar el ramane acolo, cu ei. ?Astia te omoara si pentru mai putin. Nu te mai gaseste nimeni, niciodata." Nenea Gheorghe Patea pare invins. Ar vrea sa-i fac o poza cu ciotul acela urias, al bradului in care el isi agata coasa cand avea 13 ani. Sa-i ramana amintire. ?Brazii astia au fost lasati lui bunicu-meu de parintii lui. N-a mai ramas nici unul." Isi intoarce privirea-ntr-o parte si pe fata lui butucanoasa curg lacrimi. I-e rusine ca nu-si poate stapani slabiciunea, dar durerea e mai mare ca el. Durerea unei lumi care piere, la fel ca padurea, lasand in locul ei haosul.

Tsunami: Research vessel assessing damage to marine ecology

To study the exact nature and extent of devastation India’s most prestigious scientific research vessel, Sagar Sampada, is now on a ‘tsunami expedition’ to the country’s east and west coasts, which were ravaged by the killer waves.

Sagar Sampada is a multi-purpose fisheries and oceanographic research vessel that has been carrying out survey of India’s Exclusive Economic Zone since 1984. It is maintained by the Department of Ocean Development.

* Despatches from TN: Uncivil war?r

The state-of-the-art research ship sailed out of the Kochi harbour in Kerala last week to make an on-the-spot assessment of how the tsunami impacted the marine wealth, the sea bottom and its living resources. The ship will also collect data on sea organisms, sediment samples and check hydrographic parameters at the tsunami-hit coasts.

A team of 12 top researchers, oceanographers and scientists from across the country, headed by Dr R Damodaran, former dean of the Department of Marine Sciences of the Cochin University of Science and Technology, are on board to conduct the studies.

The Centre for Marine Living Resources and Ecology and the National Institute of Oceanography is coordinating the expedition.
.
"It is the first major research project to understand how the sea behaved during the tsunami. We will study the current state of marine resources and hydrographic characters of the sea, including dissolved oxygen content, turbidity, salinity and nutrients," Dr Damodaran told rediff.com before he boarded the ship for the expedition.

* Is this how the UN will help the victims?

The vessel is currently collecting data on the west coast, especially in Kochi, Kollam, Thiruvananthapuram and Kanyakumari. It will then move on to the worst hit seacoast in the east, like Nagapattinam, Cuddalore, Chennai, Krishnapattinam and Kavali.

The data generated by the research vessel will be compared with those obtained from studies conducted by the ship along India’s Exclusive Economic Zone in the sea.

Interestingly, the research vessel had come to the Kochi harbour from Colombo just a day before the tsunami struck It had gone to Colombo for some major repairs.

* Welcome to Tsunami Junction

Reports said that the office space allotted for the scientists and crew of Sagar Sampada in Colombo had been ravaged by the tsunami.

Sagar Sampada has been carrying out oceanographic and fisheries survey in the Indian Exclusive Economic Zone for many years now.

It had participated in a 75-day successful Krill Assessment Cruise during December 1995 to March 1996, covering 33 sampling stations and making 16 trial hauls in the southern ocean for collecting data on distribution and abundance of krill and other living resources.

* Cellular Jail’s wall damaged

In the last few years, the vessel has conducted 10 major cruises covering a total track length of 18,531 nautical miles, both in the Arabian Sea and Bay of Bengal, to study living resources and the oceanographic factors influencing their distribution.