SalvaEco

Micii producatori de lactate bio incearca sa-si faca loc pe piata vanzandu-si marfa in zonele din jurul fermelor. "Din 2000 producem lapte, branza-crema, feta, cascaval si smantana ecologice. Am inceput cu doua vaci si acum avem cinci. Obtinem 4.000 litri de lapte pe an, iar produsele ni le vindem numai la Sibiu. Comercializam si in functie de comenzi, multi clienti venind la noi acasa pentru a cumpara. Pretul este cu 10-20% mai mare decat al produselor conventionale", ne-a povestit Wilhelm Schuster. El a precizat ca, pentru a se impune pe piata producatorii bio (de lactate, miere, suc de fructe) din zona Sibiului s-au unit intr-o asociatie care produce in primul rand in functie de comenzi.

[b]Majoritatea fermierilor care produc lactate bio au intre cinci si zece vaci[/b]
Majoritatea producatorilor de lapte ecologic sunt fermieri cu 5-10 vaci. "Potentialul fermierilor romani este foarte mare si probabil exista cateva sute de mii care produc lapte bio si nici nu stiu", ne-a declarat Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane a Laptelui. Acestia se confrunta insa cu problema pietei de desfacere pentru ca, din pacate, singurii care isi permit sa cumpere produse ecologice sunt romanii cu venituri mari. "Pe piata romaneasca produsele ecologice sunt cu 20-50% mai scumpe decat cele conventionale si de aceea este greu de gasit o piata interna de desfacere. In aceste conditii, pentru ca vanzarile nu merg foarte bine in tara majoritatea producatorilor mari s-au orientat spre export", ne-a declarat Valeriu Steriu, vicepresedintele firmei LaDorna.

[b]Firmele mari prefera sa exporte branza, svaiterul sau untul bio[/b]
Cateva dintre firmele mari de lactate incearca sa patrunda pe piata romaneasca cu produse bio, dar nu prea au succes. "Vindem in tara doar svaiter si unt. Pentru ca nu prea avem succes, ne-am orientat spre alte piete. Exportam in Grecia si studiem alte zone precum Marea Britanie, Germania Italia sau Spania. In Grecia vindem saptamanal intre 20 si 40 de tone lapte si produse lactate", ne-a precizat Valeriu Steriu. Daca unele fabrici vor sa se extinda in Romania, altele exclud aceasta varianta considerand ca este mai profitabil sa exporte. "In tara noastra nu exista o piata ecologica, astfel incat preferam sa ne vindem marfa in strainatate. Toata productia de branza feta ecologica o exportam in Germania si avand in vedere ca nu facem fata solicitarilor este greu de crezut ca ne vom orienta prea curand catre piata romaneasca. Cu atat mai mult cu cat un kilogram de branza feta ajunge pe raft in Germania la 15 euro", ne-a precizat Mihai Gales, directorul general al firmei Asinature.

[b]In Romania sunt 10.000 de vaci si peste 20.000 de oi care dau lapte ecologic[/b]
Pentru ca este o afacere profitabila, desi clientii sunt inca greu de gasit, tot mai multi producatori vor sa-si certifice fermele de vaci. O mare parte dintre fermieri indeplinesc conditiile impuse pentru a fi acreditati ca producatori de lactate ecologice. "In acest an, avem 10.000 vaci si 21.200 oi care produc 140.000 hl lapte de vaca si 4.150 hl lapte de oaie. Cantitatile de lactate bio cresc cu fiecare zi, in acest an estimam ca vor fi produse 541 tone telemea de oaie, 176 tone svaiter, 373 tone cascaval si alte produse precum untul sau smantana", ne-a declarat Teodora Aldescu, director in Ministerul Agriculturii.

At the Indonesia aid conference? Mr Annan said there was "a race against time" to prevent another sharp rise in the death toll, now over 150,000.
Global pledges exceed $3bn but promises have not always come good in the past.

The EU is the latest international body to offer increased aid, pledging 100m euros ($132m) to the immediate effort.

Secretary of State Colin Powell said the group – which includes India, Australia and Japan – had served its purpose and would now work with the UN.

Commission President Jose Manuel Barroso said in Jakarta he would also seek the European Parliament’s approval for an additional 350m euros ($464m) for long-term reconstruction.

Meanwhile the US said it was disbanding what it called the core group of nations formed to tackle the crisis.

The BBC’s Laura Trevelyan at the UN says officials who had feared that the core group would duplicate the UN’s efforts will be quietly relieved by this move.

World and local leaders, aid groups and international organisations are attending the Jakarta conference.

Also on the agenda is temporary debt-relief for the Indian Ocean nations affected by 26 December’s disaster and the establishment of a tsunami warning system in the area.

In other developments in the region:

* BBC correspondent Andrew Harding discovers a town in the Indonesian province of Aceh, Teunom, as yet not reached by aid workers

* India builds emergency helicopter pads in the Andaman Islands to speed up aid delivery to remote areas

* UN relief co-ordinator Jan Egeland warns governments and rebel groups in affected areas – specifically in Aceh, Sri Lanka and Somalia – to keep the peace to allow aid work to go ahead

* Saudi Arabia launches a major TV fundraising event for tsunami victims

* The Thai navy starts surveying coastal areas affected by the tsunami with a view to updating shipping charts.

Generosity praised

Mr Annan said the UN had drawn up a "focused set of programmes" tending to the immediate needs of the survivors of the tsunami.

But he warned that the number of fatalities could double if aid did not reach survivors soon.

"There are daunting logistical constraints. But they are not insurmountable. It is a race against time," he told world leaders.

The programmes – costing a total of $977m – would include $215m towards food, $222m toward shelter and $122m towards healthcare.

The biggest single recipient would be Indonesia, the worst-hit country, which would receive $371m of the immediate aid, with the remainder spread across the rest of the region.

Although the UN has praised global generosity in responding to the disaster, aid agencies warn that in past disasters, pledges have not always been honoured.

Just more than a year ago donors promised Iran more than $1bn to assist with the Bam earthquake disaster. Iran complains that only $17.5m ever arrived.

Early warning

Other pledges may come as loans, in services and equipment or be earmarked for long-term reconstruction purposes.

There has been strong support at the meeting for the establishment of an early warning system to alert people to the dangers of any future tsunami.

Mr Annan said prevention and early warning systems must become a priority, and Indonesian officials said a warning system like that in the Pacific Ocean should be set up in the Indian Ocean.

<img src="%%dir[1]%%_40677011_indon_quake_map4_416.gif" border="0" alt="image" name="image" hspace="5" vspace="5" align="left" width="416" height="252" />Also up for discussion will be temporarily relieving the nations affected of their international debt repayments.

Canada remains the only donor to declare a unilateral moratorium on debt repayments, but Japan says it is willing to do so and other countries indicate they would support the idea.

1. Indonesia: 94,081
2. Sri Lanka: 30,513
3. India (inc Andaman and Nicobar Is): 9,682
4. Thailand: 5,288
5. Somalia: 298?
6. Burma: 64
7. Maldives: 82
8. Malaysia: 67
9. Tanzania: 10
10. Seychelles: 1
11. Bangladesh: 2
12. Kenya: 1

Aceasta masura are scopul de a pastra racoarea in interior, dar si de a reduce poluarea foarte puternica din capitala tarii.

Protestam contra intentiei Consiliului Judetean Cluj si respectiv Primariei si Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca de a realiza sau aproba / tolera distrugerea si inlocuirea cu diverse constructii (MALL-uri, ansambluri de locuinte, cladiri cu rol comercial sau cultural etc.) a unei serii intregi din putinele spatii verzi si terenuri de sport pe care la mai are orasul nostru dupa pierderile continue suferite in ultimii 15 ani in acest domeniu si dupa extinderea haotica, ce nu a lasat nici o zona verde sau teren pentru sport si recreatie in zonele rezidentiale sau de alta natura aparute dupa 1990.

Consideram nu doar inoportune ci de-a dreptul iresponsabile intentiile Consiliului Judetean de:
– realizarea unui complex comercial si altor cladiri in locul Stadionului Ion Moina si a terenurilor de sport din zona (HCJ 88 / 2005 si 102 / 2005);
– realizarea unui ansamblu tip Mall in zona Parcului Est in locul actualelor spatii verzi si terenurilor de sport (HCJ 88 / 2005 si 128 / 2005);
– realizarea unor noi cladiri in zona Parcului Mare (HCJ 88 / 2005)
– extinderea nefericit implantatei zone industriale ("Parcul Industrial Tetarom") din vecinatatea Parcului Etnografic Romului Vuia si a padurii si zonei de agrement Hoia;

Consideram la fel de daunatoare Clujului si intolerabile intentiile Primariei / Consiliului Local de:
– realizare a unui parc de distractii in locul Parcului Colina;
– autorizarea de constructii in padurea si zona de agrement Faget;
– aprobarea realizarii de blocuri de locuinte in Parcul Rozelor;

La fel de impardonabile sunt intentiile de:
– desfiintare a bazei sportive Unirea si transformarea in zona de constructii;
– realizarea unor spatii comerciale in Parcul Calvaria
– aprobarea realizarii de benzinarii, garaje, parcari etc. pe spatii verzi;

Condamnabila este si politica de a nu prevedea si conserva nici o zona actualmente neconstruita de la periferie pentru viitoare parcuri sau terenuri de sport si acceptarea "indiguirii" cartierelor actuale cu noi zone compacte de constructii. De exemplu cartierele Manastur si Grigorescu, atat de deficitare in spatii verzi si terenuri de sport in interior, in loc sa fie acum prevazute cu o "centura verde" de jur imprejur, urmeaza sa fie "etansate" de o centura de alte zone construite cuprinzand zonele Groapa Mosului, V.Garbaului, viitoarele complexe comerciale Polus si Cora, viitoarele cladiri ce vor ocupa actuala zona de agrement de la capatul strazii Donath (pentru care noile drumuri de buldozer ii prevestesc deja sfarsitul… )

La periferia cartierelor Zorilor sau Gheorgheni nu se prevede nici o zona verde sau de terenuri de sport ci se dau peste tot autorizatii de constructie. La fel pe dl.Lombului, in Becas sau Buna Ziua vedem noi proiecte de ansambluri rezidentiale nu si de zone verzi sau de sport si
agrement…

Ar trebui nu doar stopate toate aceste practici condamnabile de reducere a putinelor spatii verzi si sportive existente, ci si trecut la realizarea masiva de noi parcuri si amenajari pentru sport, nu doar la periferie, ci si in interiorul orasului, pentru ca ele trebuie sa fie aproape de cetatean, la cel mult cateva minute de locuinta sa. In plus, amenajarile sportive ar trebui sa fie in mare parte gratuite sau la pret accesibil. Realizarea unui nou stadion in exteriorul orasului sau includerea Fagetului in intravilan nu sunt solutii si nu pot nici masca nici compensa faptele care aduc atingere dezvoltarii durabile a orasului.

In loc de masuri hotarate de stopare a betonizarii si asfaltizarii a ce a mai ramas, vedem cum s-au "plombat" ultimele spatii neconstruite din centrul orasului cu sedii de banci si firme (cladirile Bancii Agricole, BCR, Bancii Transilvania, Romtelecom….) in conditiile in care sunt atatea "maghernite" in zona centrala unde de exemplu se puteau cumpara si demola cateva case vechi de mici dimensiuni cu aspect modest si fara valoare de patrimoniu… Colac peste pupaza nici macar nu li s-a impus acestor agenti economici cu dare de mana sa asigure in noile sedii
parcaje subterane pentru angajati si clienti, fapt care a dus la o accentuare a aglomeratiei in zona…

Actualul val de agresiune nu este primul, dar este cel mai amplu si pare chiar coordonat. Si in trecut autoritatile, in loc sa protejeze si sa extinda putinele spatii verzi ale orasului, au vrut sa puna la cale sacrificarea acestora. Amintim de exemplu tentativa Primariei de a realiza un centru bancar in Parcul Mare la inceputul anilor ’90, tentativa de defrisare a Parcului Stefan cel Mare si de tentativa de a realiza piata de gros in Parcul Est acum cativa ani, toate stopate cu
greu prin contributia ONG clujene de mediu (inclusiv a noastra). Esecurile de atunci nu par sa fi potolit apetitul autoritatilor pentru anihilarea a ceea ce a mai ramas din parcurile si terenurile de sport ale orasului nostru, pe principiul iresponsabil de tip "bani sa iasa si dupa noi potopul" care se pare ca sta tot mai mult la baza atitudinii celor alesi de noi ca si cetateni si platiti de noi ca si contribuabili sa apere patrimoniul public si viitorul Clujului….

Clubul de Cicloturism NAPOCA este o asociatie sportiva si ecologista care militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. A luptat si va lupta, alaturi de alte ONG de mediu, pentru mentinerea si extinderea spatiilor verzi si
amenajarilor sportive in Cluj-Napoca. De asemenea activeaza pentru incurajarea practicarii sportului si unei vieti mai sanatoase in randul clujenilor si pentru redarea orasului catre locuitorii sai inclusiv printr-o schimbare a politicii publice in domeniul transportului in favoarea traficului pietonal si biciclistic si transportului in comun ca alternative la cel automobilistic care sufoca orasul si ocupa spatiul public. Nu in ultimul rand ne opunem activitatilor poluante in general (cum este tolerarea traficului greu, industriei si engros-urilor in zona centrala a orasului) si actualului management defectuos al deseurilor si apelor, precum si haosului urbanistic care caracterizeaza evolutia (?) orasului nostru in ultimii 15 ani.

Apelam la toate ONG de mediu, la cluburile si asociatiile sportive, la organizatiile profesionale din domeniul urbanismului si la locuitorii Clujului in general sa isi manifeste energic opozitia fata de intentiile autoritatilor de a distruge zonele verzi si terenurile de sport. Vom actiona inclusiv in justitie pentru a incerca sa salvam ce se mai poate si speram sa gasim un sprijin cat mai larg in acest demers.

Orice copil sau tanar care face dovada calitatii de membru (el sau unul dintre parinti) a unei organizatii neguvernamentale inregistrata in Romania poate beneficia de o reducere de 10% din pretul taberelor de aventura organizate vara aceasta. Calitatea de membru se poate dovedi prin copie dupa legitimatie, adeverinta sau recomandare din partea organizatiei.

Pentru informatii complete despre aceste tabere, programarea sejururilor si inscrieri vizitati [url=http://www.crim-tabere.ro]www.crim-tabere.ro[/url]

Dorim sa semnalam vizita pentru prima oara in Romania a domnului Pierre VALETTE, directorul Directiei ?Mediu? din cadrul Directoratului General ?Cercetare?, personalitate cu o reputatie consolidata in domeniul elaborarii politicilor si strategiilor din domeniul tematic.

In cadrul ?Zilei de Informare? vor fi prezentate noile tematici de cercetare lansate in cadrul celei de-a 4-a competitii pentru Prioritatii 6.3 ?Dezvoltare durabila, schimbari globale si ecosisteme? precum si perspectivele pentru urmatorul Program Cadru, insotite de expuneri ale participantilor romani la diferite proiecte de cercetare finantate prin FP6.

In acest context, ne face o deosebita placere si va invitam la acest eveniment, care va avea loc in Amfiteatrul Heliade Radulescu al Bibliotecii Academiei, luni 11 iulie 2005, intre orele 9,00 – 13,00. Prezentarile vor fi sustinute in limba engleza.

Invitatia se adreseaza tuturor specialistilor din institutiile implicate in cercetarea stiintifica, protectia mediului, reprezentantilor autoritatilor publice, centrelor/institutelor de cercetare, precum si reprezentantilor sectorului privat (intreprinderi, IMM-uri din domeniu etc.).
Agenda sesiunilor de informare este anexata prezentei invitatii.

Inregistrarea este obligatorie – Pentru confirmarea participarii, va rugam sa accesati site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii, [url=http://www.mct.ro]www.mct.ro[/url]

Una din trei banane nu indeplineste cererile pietei si astfel pe baza acestora ar putea fi construita o centrala prototip in statul australian Queensland, pentru a veni in ajutorul fermierilor, a indicat Tony Heidrich, responsabil al asociatiei cultivatorilor de banane din Australia.

Many of these facts and events are accessible on-line now. Please VISIT THE WEBSITE ?Belovezhskaya Pushcha ? 21st Century? (http://bp21.org.by/) AND JOIN OUR EFFORTS TO PROTECT AND PRESERVE THIS FOREST. YOUR CONTRIBUTION IS VERY WELCOME.

Please we do ask you to forward and distribute this information about the new website accessible to your friends and colleagues, as far as possible.

It is also very important that today this is the only website devoting the specially protected natural area in Belarus and widely showing its unique nature and problems.

Zaganul sau vulturul cu barba (gypaetus barbatus), dupa denumirea lui stiintifica, a fost observat, in urma cu aproximativ sase luni, de angajatii unui ocol silvic din judetul Covasna. Acestia au anuntat Asociatia Rara Avis, care a inceput imediat cercetarile. Kelemen László, presedintele asociatiei, povesteste ca mai multi specialisti au vazut pasarea uriasa la locatia semnalata de padurari, iar cercetarile au durat aproape o jumatate de an. "Pentru ca existenta zaganului sa fie inclusa in cartile de specialitate ornitologice, pasarea trebuie sa fie vazuta in acelasi timp, in aceeasi locatie de cel putin doi specialisti, ceea ce s-a si intimplat. Au fost gasite si urme lasate de acesta", explica Kelemen László. Specialistii spun ca nu este vorba despre un exemplar ratacit si ca zaganul vazut la Covasna este unul tinar. De asemenea, in urma cu 20 de ani, padurarii covasneni au mai gasit cadavrul unui alt exemplar. In urma acestor descoperiri, o serie de ornitologi din Franta si Ungaria si-au anuntat dorinta de a veni in Covasna pentru a se documenta in privinta vulturului cu barba reaparut in Romania.

[b]Disparut in 1929[/b]
Din documentele Muzeului National Secuiesc reiese ca, intre anii 1900 si 1930, in judetul Covasna au trait doua specii de vultur: cel plesuv brun si cel sur. Despre existenta zaganului nu exista aici nici o evidenta. Toate documentele care ii atesta prezenta in Romania, atit cele autohtone, cit si cele ale organizatiilor de mediu internationale, spun ca aceasta pasare rapitoare a pierit in 1929.

[b]Un vultur neobisnuit[/b]
Zaganul poate trai chiar si 50 de ani. Aripile foarte lungi si talia subtire ii dau mai mult forma unui uliu, decit a unui vultur. Culoarea galbena a penelor vine de la zona in care traieste: roci calcaroase, care contin oxid de fier. Penajul lor este, de obicei, portocaliu inchis si alb-murdar. Aproape de cioc, zaganul are citeva pene negre, care seamana cu o barba, de unde si denumirea sa stiintifica. Zaganul traieste numai la altitudini de pina la 4.000 de metri, dincolo de linia padurilor, in zonele de pasuni alpine. In timpul iernii, pasarile coboara la inaltimi mai mici si traiesc in pesteri sau in scobiturile rocilor. Perioada de inmultire a zaganilor dureaza cel putin cinci ani. Femela face doua oua, pe care le cloceste timp de 55 de zile si din care supravietuieste un singur pui. Exemplarele tinere zboara pe un teritoriu foarte larg – intre 200 si 400 de km patrati, dar se intorc intotdeauna in locul unde s-au nascut. Adultii, insa, nu isi parasesc niciodata teritoriul.

[b]"Mincatorul de oase"[/b]
Zaganul este singura pasare din lume care se hraneste cu oase si schelete de animale in proportie de 90%. Din aceasta cauza, ciobanii din Creta il denumisera "mincatorul de oase". Vulturul arunca oasele mari de la inaltimi de sute de metri, pentru a se sparge de roci si apoi coboara in spirala, pentru a le recupera. Urmind aceste obiceiuri, zaganii nu concureaza pentru hrana si nu au un comportament de pasare rapitoare.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este detinuta in proportie de 80% de catre Gabriel Resources (TSX: GBU), o companie miniera canadiana de mica dimensiune, limitata financiar si neexperimentata care intentioneaza sa stramute localnicii din Rosia Montana pentru a realiza cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa. Restul de 20% din actiuni sunt detinute de Minvest, o companie miniera de stat. Inca de la inceputul sau, acest aranjament a fost asaltat de scandaluri, probleme operationale si opozitie vehementa pe plan local, national si international. In decembrie 2004, procedura EIM pentru proiectul operatiunii miniere la suprafata de la Rosia Montana a fost initiat prin depunerea ?Memoriului de Prezentare a Proiectului?. Inca din decembrie 2004, un numar fara precedent de cetateni, ONG-uri si institutii au protestat impotriva faptului ca legislatia romaneasca si europeana in domeniu nu a fost aplicata pentru procedura EIM Rosia Montana. Acum aproximativ doua saptamani, Ministerul Mediului a anuntat indrumarul final cu problemele rezultate din parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii. Acest indrumar final a cauzat serioase ingrijorari dat fiind faptul ca a fost intocmit intr-o totala lipsa de transparenta si fara consultari publice, omitand asadar aspecte semnificative ce ar trebui sa fie incluse in raportul la studiul de impact asupra mediului.

[b]Potrivit ONG-urilor si parlamentarilor europeni[/b]
"Definirea domeniului evaluarii este poate cea mai importanta etapa a unei proceduri EIM, pentru ca are ca obiect reliefarea continutului si intinderii informatiei de mediu ce trebuie supusa evaluarii autoritatii competente intr-o procedura EIM. Indiferent de forma pe care o ia etapa de definire a domeniului evaluarii, consultarea cu autoritatile de mediu, cu alte parti interesate si cu publicul constituie o parte importanta a procesului. Consultarile vor contribui la asigurarea faptului ca toate efectele, problemele, ingrijorarile, alternativele si masurile de diminuare a efectelor pe care partile interesate le considera necesare in cadrul procedurii EIM vor fi intr-adevar luate in considerare".

Art. 6 al Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatii, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, ratificata de Romania prin Legea 86/2000 si Articolele 1 si 3 ale Directivei 2003/35/EC garanteaza transperanta si participarea publicului in etapa de definire a domeniului evaluarii. Semnatarii contestatiei reclama asadar faptul ca aceste prevederi legale au fost violate de autoritatile romane responsabile pentru procedura EIM Rosia Montana.

"Am depus in nenumarate randuri la autoritatile romane rapoarte legate de chestiuni legale si tehnice realizate de experti in domeniu.
Contestatia noastra cea mai recenta contine o astfel de analiza realizata de catre Bob Moran, un renumit expert american in domeniul mineritului. De aceasta data insa ne adresam si institutiilor Uniunii Europene si asteptam de la acestea un raspuns privind toate masurile pe care le-au luat pentru a remedia acesta situatie grava," spune Eugen David, presedinte al Alburnus Maior.

[i]Pentru mai multe informatii, va rugam contactati Alburnus Maior la +40 (0) 258 859 328 si vizitati [url=http://www.rosiamontana.org[/i]]www.rosiamontana.org[/i][/url]