SalvaEco

Apeland la grija declarata de presedintele Traian Basescu pentru siguranta nationala amenintata de coruptia generalizata, profesorul doctor Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, face un apel public la judecata primului om din stat, explicand ca statul roman ar pierde din toate punctele de vedere daca ar semna un contract cu firma interesata de exploatarea aurului din Muntii Apuseni. "In aceasta afacere statul roman detine prin Mininvest Deva 19 la suta din actiuni si va obtine un profit de 2 la suta. Din rapoartele intocmite de specialistii Academiei Romane reiese ca, de pilda, profitul pe care statul Kirghistan il obtine din exploatarea aurului in urma unui contract cu o firma canadiana sau americana este de 85 la suta. Un profit mai mic este astazi de neconceput pentru un stat care detine respectivele bogatii, pe cand un profit de 2 la suta nu se putea imagina nici macar in perioada coloniala. (…) Cine vrea sa va convinga de utilitatea acestui proiect pentru economia tarii pune cu buna stiinta in pericol siguranta nationala", ii spune doctorul Piso presedintelui. Tehnic vorbind, singura modalitate de exploatare in acest caz este cianurarea, astazi interzisa de legislatia europeana. Care sunt urmarile, daca statul roman va accepta? "Ne vom alege peste 15 ani cu un lac de cianuri si metale grele de 600 ha, sprijinit de un baraj de 180 de m la numai 4 km in amonte de Abrud. Chiar daca barajul va rezista, cianurile vor patrunde in panza freatica, iar la o anumita temperatura se vor evapora". Amintind accidente similare, care i-au alarmat mai mult pe vecinii nostri decat autoritatile romane, prof. dr. Piso precizeaza ca proiectul nu este o solutie economica viabila pentru zona: "Capitalul ar fi investit in buna masura in utilaje straine, iar multe dintre putinele sute de locuri de munca ar fi ocupate de specialisti straini, iar aceasta timp de 15 ani. Ce se va intampla dupa aceea cu aceasta zona? Asta intelegem noi prin dezvoltare durabila, nelipsita din directivele europene?" Nu in ultimul rand, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei trece in revista importantul patrimoniu istoric si arheologic al zonei, care ar fi compromis de interventiile in vederea exploatarii aurului din zona. "S-au pastrat aici asezari de minieri cu locuinte, temple si cimitire, a caror cercetare arheologica ar putea dura zeci de ani. Alburnus Maior este celebru mai cu seama datorita galeriilor de o complexitate si o frumusete neasemuita si din care este cunoscuta doar o parte infima. Numai in muntele Carnic, unul dintre muntii care urmeaza a disparea, o echipa franceza a descoperit zeci de kilometri de galerii, dintre care 5 km de galerii romane. Va asigur ca sunt cu mult mai impresionante decat cele pe care le-am vazut in Spania, dar care se afla sub protectia UNESCO si sunt vizitate anual de zeci de mii de turisti, in vreme ce pe ale noastre autoritatile le scot la mezat." Profesorul Piso aminteste si graba cu care Comisia Nationala de Arheologie din Ministerul Culturii si Cultelor a dat, in 2001, 2002 si 2003 certificatele de descarcare de sarcina arheologica necesare inainte de inceperea exploatarii, in timp ce firma direct interesata de obtinerea acestora sponsoriza Premiile MCC pentru patrimoniu si cartile demnitarilor din acest minister. "Daca acest proiect mai este astazi luat in considerare impotriva logicii si bunului simt, singura explicatie este coruptia. Nu va pot spune si nici nu este treaba mea sa va spun cine a fost mituit, dar va amintesc o vorba a regelui macedonean Filip II: "Un magar incarcat cu aur darama cele mai puternice ziduri".(…) Or, cum foarte frumos ati afirmat cand v-am ales, coruptia este alaturi de terorism cel mai mare pericol pentru siguranta nationala", ii mai spune Ioan Piso presedintelui Basescu in incheierea apelului pe care i-l trimite. In acelasi timp, ministrul Culturii, Mona Musca, a decis sa organizeze o dezbatere publica, pentru a asculta argumentele tuturor celor implicati in proiect si a afla care sunt parerile specialistilor: "Rosia Montana este o prioritate pentru Ministerul Culturii, imediat ce va fi numit secretarul de stat cu problemele de patrimoniu vom organiza o dezbatere pe aceasta tema. Asta in cateva saptamani, cel mult doua luni." Mona Musca intentioneaza de asemenea sa faca o vizita la Rosia Montana. Cat despre faptul ca Ministerul Culturii si Cultelor a fost actionat in instanta pentru descarcarile de sarcina arheologica considerate abuzive de Fundatia Alburnus Maior, ministrul Culturii a declarat: "Poate e chiar bine sa se intample asa, eu nu-i pot impiedica in nici un caz pe cei ce cauta adevarul. Poate justitia este o modalitate de a se taia nodul gordian". De mentionat ca presedintele Traian Basescu a declarat public ca sustine proiectul exploatarii de la Rosia Montana, precizand, totusi, in primul interviu dat in calitate de presedinte al Romaniei, aparut in ziarul Adevarul: "Eu cred ca pentru zona nu este o solutie rea. Este insa o parere de politician si nu una de specialist si va asigur ca voi tine cont de punctul de vedere al specialistilor". Luni, ministrul roman al Mediului si Gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a avut o intalnire cu omologul sau maghiar, Miklos Persanyi, printre subiectele discutate aflandu-se si conditiile evaluarii impactului asupra mediului in cazul controversatului proiect al exploatarii aurului de la Rosia Montana.

Premierul Tariceanu face prima sa vizita in strainatate Primul ministru, Calin Popescu Tariceanu, incepe astazi prima sa vizita oficiala.
Destinatia: Budapesta.

Printre ministrii care il insotesc se afla si ministrul mediului, Sulfina Barbu.

In Ungaria, problema proiectului Rosia Montana a declansat un val de critici in ultimul an. Cea mai dura luare de pozitie a venit din partea celui mai puternic partid din opozitie, Fidesz.

Ministrul roman al mediului, Sulfina Barbu, spune ca formalitatile privind aprobarea proiectului Rosia Montana din punct de vedere al protectiei mediului sunt abia la inceput.

[b]Impact ecologic[/b]

Firma Rosia Montana Gold Corporation, ramura a unei companii canadiene, a facut abia primul pas spre aprobarea exploatarii aurului in Muntii Apuseni. Adica a depus asa-numitul memoriul de prezentare. Potrivit legii, urmeaza studiul de impact ecologic. Sulfina Barbu: "Ministerul mediului poate avea un punct de vedere numai dupa ce primeste studiul de impact, care va fi evaluat de specialisti si se va face raportul la studiul de impact."
"Ministerul mediului nu va face rabat de la nici un fel de prevedere a legii. Suntem pentru promovarea investitiilor, dar pentru acele investitii care au cele mai bune tehnologii si cele mai bune metode astfel incat impactul asupra mediului sa fie minim."
Ministrul mediului spune ca Romania a notificat tarile vecine ca preconizatul proiect Rosia Montana ar putea avea impact ecologic dincolo de granitele Romaniei.
Autoritatile din Ungaria s-au oferit deja sa colaboreze la evaluarea impactului. Aceasta cu atat mai mult cu cat afacerea Gold Corporation a fost dur criticata in Ungaria.

[b]Critici[/b]
In decembrie, principala formatiune din opozitie, Fidesz a cerut guvernului socialist sa foloseasca dreptul de veto al Ungariei ca sa impiedice intrarea Romaniei in Uniunea Europeana daca proiectul firmei canadiene ar fi pus in practica. Premierul maghiar a respins o asemenea atitudine radicala, dar a insistat ca Romania sa-si respecte angajamentele europene.
Amenintarile de mediu care au rascolit opinia publica maghiara ar fi cu atat mai grave pentru Muntii Apuseni. Asociatia Alburnus Maior si 11 alte organizatii ecologiste romanesti
si internationale au atras atentia asupra pericolului reprezentat de o eventuala exploatatie moderna a aurului. Problema o reprezinta cianurile folosite pentru separarea aurului din minereu. Academia Romana s-a pronuntat impotriva proiectului: studiul sau – realizat in 2002 – arata ca zona muntoasa ar fi practic distrusa, cultura Apusenilor iremediabil afectata,
iar asezarile romane datand din primele secole dupa Hristos, ar fi facute una cu pamantul.

Acest spatiu online il puteti gasi la: [url=http://www.unicef.org/voy/discussions/forumdisplay.php?f=68]http://www.unicef.org/voy/discussions/forumdisplay.php?f=68[/url]
Acest spatiu ofera o oportunitate utila pentru tinerii din regiune si din intreaga lume, pentru a-si exprima emotiile si sentimentele care au putut fi vazute si auzite despre tragedia din Asia ; numarul socant al copiilor si tinerilor care si-au pierdut viata sau au pierdut pe cei dragi.

Obiectivul acestui spatiu online este de a crea o retea suport online al tinerilor si pentru a distribui informatia despre ajutorul pe care-l pot oferi copiii si Tineri din intreaga lume. Iata citeva intrebari si actiuni ale tinerilor inserate pe pagina online Vocile tinerilor:
– Un tinar din Indonezia indeamna sa fie colectate carti pentru a fi trimise in localitatea Aceh, unde au fost distruse masiv scolile ;
– Un tinar din India intreaba cum ar putea contribui la stringerea de fonduri;
– Un alt tinar din India cauta oportunitati de a se incadra ca voluntar petru a fi util in depasirea acestei crize. Daca vrei sa te implici si tu, daca ai idei cum pot fi ajutati acesti tineri, simte-te liber si trimite mesajul tau pe spatiul online. Desemena poti sa sugerezi cum am putea sa comunicam cu copiii si tinerii in cadrul retelei Vocile tinerilor.

Informatie oferita de UNICEF Moldova si tradusa de Centrul Media pentru Tineri.

Angajarea civica, definita ca interactiune a cetatenilor cu sectorul public pentru intarirea mecanismelor de includere, responsabilitate si de participare in scopul fortificarii efectelor dezvoltarii, este o directie relativ recenta de pe agenda sociala a Bancii Mondiale. Granturile prevazute pentru anul 2005 sint destinate organizatiilor neguvernamentale (ONG) din Moldova care activeaza in diverse domenii ale dezvoltarii. Sint incurajate proiectele din partea ONG-lor locale si parteneriatele dintre ONG-le centrale si cele locale. Granturile vor fi cuprinse intre 1000 si 7000 de dolari SUA. PGM-2005 va finanta activitati legate de intarirea rolului si capacitatii de actiune a grupurilor sociale defavorizate de cetateni (sarace, vulnerabile, excluse, afectate de situatia socio-economica din tara) pentru ca acestia sa stapineasca mai bine procesele de dezvoltare, imprimindu-le un caracter mai participativ si mai echitabil, in scopul imbunatatirii propriei situatii. Conditiile PGM-2005 si formularul cererii de grant pot fi obtinute la Oficiul Bancii Mondiale din Chisinau sau extrase direct de pe pagina internet a Oficiului (www.worldbank.org.md ). Formularul cererii de grant:
[url=http://www.youth.md/files/formular-proiect.doc]http://www.youth.md/files/formular-proiect.doc[/url]

Termenul limita de depunere a cererilor este 28 februarie 2005. Oficiul Bancii Mondiale din Moldova implementeaza PGM timp de 8 ani la rind (1998-2004). Suma totala alocata Moldovei in aceasta perioada este de circa 300 mii de dolari SUA. Beneficiari ai granturilor PGM au devenit 67 de ONG-uri din Moldova – 40 nationale si 27 locale.

Premiul Academiei de Stiinte a Moldovei Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al Academiei de Stiinte a Moldovei organizeaza concursul anual pentru decernarea Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei pentru rezultate proeminente in domeniul cercetarilor stiintifice, descoperiri si inventii de valoare pentru stiinta si practica ale savantilor. Concursul prevede sustinerea si stimularea oamenilor de stiinta din republica. Regulamentele cu privire la decernarea Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei pentru lucrarile stiintifice (inclusiv pentru lucrarile stiintifice ale tinerilor savanti) pot fi accesate pe site-ul A.S.M.: [url=http://www.pro-science.asm.md]www.pro-science.asm.md[/url]

REGULAMENT
cu privire la decernarea Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei pentru lucrarile stiintifice ale tinerilor savanti
I. Notiuni generale
1.1. In scopul sustinerii si promovarii tinerilor savanti Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al Academiei de Stiinte a Moldovei instituie Premiul Academiei de Stiinte a Moldovei pentru lucrarile stiintifice marcante ale tinerilor savanti.

1.2. Premiul A.S.M. se confera de catre Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al A.S.M. in ordinea stabilita de prezentul Regulament.
1.3. Premiul A.S.M. se decerneaza anual, cite doua premii la fiecare Sectie de stiinte a A.S.M.: un premiu pentru cercetatorii stiintifici ai A.S.M. si un premiu pentru profesorii si cercetatorii stiintifici din afara A.S.M. Persoanelor distinse cu Premiul A.S.M. li se confera titlul de Laureat al Premiului A.S.M. si li se inmineaza diploma de laureat la Asambleea Academiei de Stiinte a Moldovei. Valoarea in bani a premiului pentru cercetatorii stiintifici ai A.S.M. se stabileste anual de catre Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al A.S.M. Institutiile din afara A.S.M. examineaza posibilitatea de a premia laureatii Premiului A.S.M. din contul propriu, stabilind anual marimea premiului banesc.

II. Ordinea inaintarii si prezentarii lucrarilor la concurs
2.1. Dreptul de a inainta lucrari la concurs il au:
– membrii Academiei de Stiinte a Moldovei;
– consiliile stiintifice ale institutiilor de cercetare ale A.S.M.;
– senatele universitatilor si consiliile stiintifice ale institutelor de cercetare-dezvoltare din afara A.S.M.;
– consiliile tinerilor savanti.
2.2. Limita de virsta a candidatului la premiu se stabileste pina la 35 de ani la momentul inaintarii lucrarii la concurs. Numarul autorilor nu va depasi 3 persoane.
2.3. Nu se admite inaintarea lucrarilor care au fost deja premiate.
2.4. Competitorii ale caror lucrari sint inaintate la concurs pentru decernarea Premiului A.S.M. urmeaza sa prezinte pina la 30 decembrie al anului curent la Sectia de stiinte respectiva urmatoarele materiale? :
– extrasul din procesul verbal al sedintei la care a fost inaintata lucrarea sau prezentarea din partea membrului A.S.M. care a inaintat lucrarea;
– adnotarea lucrarii, in care este formulat rezultatul stiintific obtinut, cu indicarea originalitatii si aportului la dezvoltarea stiintei sau (si) descrierea pe scurt a elaborarilor tehnico-stiintifice, avantajul si importanta lor pentru economia nationala; adnotarea lucrarii trebuie sa fie semnata de toti competitorii;
– lista lucrarilor stiintifice, publicate in presa de specialitate sau (si) lista elaborarilor tehnico-stiintifice implementate;
– monografiile, copiile brevetelor, actelor de implementare, articolelor stiintifice, recenziilor lucrarii etc.;
– informatia despre competitori: numele, prenumele, anul nasterii, locul de munca, functia si titlul stiintific, adresa si numarul de telefon;
– adeverinta de la institutia stiintifica, unde a fost efectuata lucrarea, privind cota de participare a fiecarui coautor.

III. Modul de examinare a lucrarii inaintate la concurs
3.1. Birourile Sectiilor de stiinte ale A.S.M. pentru derularea concursului creeaza Comisia de experti, in care sint inclusi in mod obligatoriu reprezentanti ai consiliilor tinerilor savanti ale institutiilor stiintifice ale A.S.M. Comisia, in baza examinarii materialelor prezentate la concurs, selecteaza lucrarile pentru Premiul A.S.M. si le prezinta Birourilor Sectiilor de stiinte in ordinea prioritatii lor.
3.2. Birourile Sectiilor de stiinte ale A.S.M. prezinta pina la 20 ianuarie la Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al A.S.M. hotarirea biroului respectiv si materialele lucrarilor recomandate la premiu.
3.3. Modul de examinare si selectare prealabila a lucrarilor stiintifice inaintate de catre institutiile de invatamint superior la concurs pentru decernarea Premiului A.S.M. se stabileste de catre Senatul universitatii respective. Intru respectarea prevederilor stipulate in punctul 1.3 (cap. I) al prezentului Regulament se stabileste ca lucrarile stiintifice ale cercetatorilor din institutiile de invatamint superior, acceptate pentru inaintare la concurs, sint prezentate la Sectia de stiinte respectiva a A.S.M. prin decizia senatelor universitatilor.
3.4. Comisia Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al A.S.M., condusa de presedintele A.S.M. (in care sint inclusi in mod obligatoriu reprezentanti ai Consiliului tinerilor savanti al A.S.M.) prezinta pina la 30 ianuarie la Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al A.S.M. spre examinare si aprobare concluziile privind decernarea Premiului A.S.M.
3.5. Consiliul Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al A.S.M. examineaza deciziile Comisiei si aproba hotarirea cu privire la decernarea Premiului A.S.M.

Conform spuselor sale, se preconizeaza infiintarea a 1045 de hectare de livada, dintre care samintoase vor fi 600 ha, simburoase – 465 ha. Vor fi plantati atit puieti de mar, cit si de visin, cires, cais, piersic. De asemnea, se planifica plantarea a 150 hectare de nuci si a 85 de hectare de culturi bacifere: capsuni, zmeura, coacaz, agris.

"An de an, numarul doritorilor de a planta livezi este in crestere, deoarece fermierii s-au convins ca comercializarea fructelor aduce venituri de cinci-sase ori mai mari ca cel obtinut de la alte produse agricole", afirma Suvac.

Specialistul a comunicat ca pentru infiintarea si intretinerea unui hectar de livada noua pina aceasta intra pe rod sint necesare investitii ce variaza intre 25 si 35 de mii de lei.

"in cazul in care aceste suprafete sint irigate, chetueilile pot ajunge si la 40-50 de mii de lei. Pentrui anul 2005, cu material saditor autohton vor fi asigurate circa 80% din plantatiile preconizate, celelalte 20% vor fi importate din Polonia. Pretul unui puiet costa, in medie, 15 lei", a mai spus specialistul.

INFOTAG precizeaza: La momentul actual, Republica Moldova detine 106 mii ha de livada, dintre care 80% din suprafata este ocupata de pomii de mar. in anul 2004, recolta globala de fructe a fost de 364,4 mii de tone.

To: Wojewoda Dolnośląski
Urząd Wojewódzki we Wrocławiu
Plac Powstańców Warszawy 1
50-951 Wrocław
fax: 071-7907120

Dear Sir,

We would like to express our support for the Protest Committee of the inhabitants of villages Chromiec, Międzylesie and Antoniów and local organizations in the case against granting of a concession for rock mining research on the territory of the village Mała Kamienica, district Stara Kamienica, province Dolny Śląsk, Poland, by a?company POL-SKAL. The research includes digging up 1.300 metres of research ditches, which would be 1 meter wide and 2 metres deep. Continue reading SAVE THE POLISH COUNTRYSIDE!

"Noi, deja, am introdus martori in grindul Letea, pentru a lua probele necesare stabilirii gradului de salinitate al apei din panza freatica si vom monitoriza cu atentie efectele asupra padurii Letea", a declarat Romulus Stiuca, directorul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare "Delta Dunarii". In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale, dintre care 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania, el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii. Precizam ca, in 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. In 1980, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei, iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. (L.M.)