Ora Ecologica – POLUANTII ORGANICI PERSISTENTI. MEDIUL SI SANATATEA

[b]POLUANŢII ORGANICI PERSISTENŢI. MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA[/b]
(Material informational pentru Ora ecologica)

in ultimele decenii, odata cu cresterea numarului populatiei de pe glob si necesitatilor ei, se inregistreaza o crestere considerabila a producerii diferitor substante si articole sintetice, in componenta carora intra compusii chimici care, in timpul fabricarii si utilizarii, prezinta un pericol mare pentru sanatatea oamenilor si mediul ambiant. Plus la aceasta, incepand cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor in agricultura, aplicarea intensiva a carora provoaca efecte toxice asupra tuturor fiintelor vii.
O categorie deosebit de periculoasa a compusilor mentionati o prezinta poluantii organici persistenti (POP) care se utilizeaza in industrie si agricultura si, in unele cazuri, se genereaza in cadrul proceselor industriale si in rezultatul arderii.
POP prezinta pericol extrem de mare din urmatoarele cauze:
– se mentin in mediul inconjurator pana la descompunerea partiala sau completa un timp foarte lung;
– se transporta la distante mari de la surse;
– se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc din hrana, apa, aerul inspirat;
– au un diapazon vast de actiune toxica.
in rezultatul valorificarii intensive a suprafetelor arabile in Republica Moldova, aplicarii nejustificate a pesticidelor, inclusiv si a celor interzise, presingului antropogen deosebit de evident din cauza densitatii inalte a populatiei, in prezent tara noastra este una din cele mai poluate din lume cu POP.
Exista doisprezece poluanti organici persistenti care poseda efecte toxice si influenteaza asupra organismelor vii:
a) Pesticide: aldrina, dildrina, DDT, heptaclor, mirex, clordan, taxofena, endrina;
b) Substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (se utilizeaza si in calitate de pesticid), BPC (bifenili policlorurati);
c) Produse secundare de la ardere: diaxine, furane.
Pericolele reale pe care le reprezinta POP pentru natura si oameni impun necesitatea acuta de a minimiza sa pe masura a lichida actiunile negative ale poluantilor organici asupra biosferei.
Un pas important in aceasta directie este semnarea si ratificarea de catre Republica Moldova a Conventiei din Stocholm adoptata la 23 mai 2001.
Cum influenteaza poluantii organici persistenti asupra factorilor de mediu?

[b]Impactul asupra apei[/b]
in majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de apa, marilor si oceanelor sunt depistate diferite concentratii de pesticide si alte substante organice persistente. Urme ale acestor compusi sunt atestate in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor din munti. in mod direct, POP in concentratii mici nu influenteaza calitatea apei, nu se rasfrang asupra aspectului lor. Doar in cazul unor cantitati mai mari de pesticide apa capata un miros specific, caracteristic acestor tipuri de substante. Datorita proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apa de ploaie se infiltreaza in straturile freatice si chiar in cele arteziene. Astfel, in forajul de pe teritoriul fabricii de vin din Slobozia Mare, raionul Cahul, au fost depistate concentratii de pesticide care depasesc normele sanitare.

[b]Impactul asupra aerului[/b]
Prezenta poluantilor organici persistenti in aer se datoreaza emisiilor de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe invelisul solului etc.
Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. in cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri, inclusiv in vara anului 2003, cand unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii in zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor in praful degajat. De exemplu, daca continutul obisnuit de DDT in aerul atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi in pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l, concentratia maxim admisibila (CMA) pentru fiecare din ele fiind respectiv de 0,003 ? 51,6 ×10-6 si 1 ? 102×10-6.

[b] Impactul asupra solului[/b]
Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substante de provenienta tehnogena, inclusiv a pesticidelor clororganice si altor poluanti organici persistenti.
in prezent nu poate fi gasit macar un loc pe suprafata terestra, inclusiv in rezervatiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide. Continutul de fond al pesticidelor in sol constituie cateva parti de miligram. Se considera ca pesticidele nu influenteaza semnificativ proprietatile solului. insa ele au proprietatea de a mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om.
Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativa si cu consecinte negative de lunga durata. Din lipsa de disciplina tehnologica sau neatentie, imprastierea pesticidelor are loc la incarcare-descarcare sau la stationarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar si in prezent, dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor poti vedea plesuri de pamant lipsite de orice vegetatie. Situatie similara se poate observa pe teritoriul si in imediata apropiere a depozitelor pentru chimicale sau a statiilor de pregatire a solutiilor chimice.
O cale raspandita de poluare a solului este asezarea pe suprafata lui a depunerilor solide din aer. Particulele cu continut de dioxin, furan si alti compusi clororganici sunt purtati de vant la distante mari de la sursa, apoi se aseaza pe plante si sol, acumulandu-se treptat daca aceasta sursa nu este inlaturata.
Poluarea accidentala a solului cu cantitati mari de pesticide uneori poate influenta structura invelisului superficial. Solul devine nisipos, pot fi observate cristale de culoare bruna, albastra, verzuie ? aceasta depinzand de natura initiala a substantei ce a nimerit pe suprafata solului. Tabloul descris a fost atestat pe teritoriul depozitului de inhumare a pesticidelor uzate de la Cismichioi ? Slobozia Mare din sudul Moldovei. O situatie similara se observa si pe teritoriul altor depozite de pesticide parasite de mai multi ani.

[b]Impactul asupra regnului vegetal[/b]
Erbicidele, defoliantii si alte substante chimice utilizate in agricultura au un impact direct asupra vegetatiei. Datorita faptului ca actioneaza selectiv, ele distrug majoritatea plantelor care cresc pe camp, cu exceptia celor cultivate, afectand o buna parte a florei salbatice. Existenta remanentelor de pesticide in produsele agricole (frunze, legume etc.), care in mare masura se explica prin depasirea normelor de administrare a acestora, demonstreaza unele capacitati ale plantelor de a adsorbi si pastra o vreme relativ indelungata in tesuturile lor compusii chimici toxici.
Plantele inferioare, cum ar fi algele monocelulare (fitoplanctonul), au capacitatea de a acumula in tesuturile lor pesticidele din apa, fapt ce conduce la franarea proceselor de fotosinteza si micsorarea productivitatii sistemelor biologice acvatice.

[b]Impactul asupra lumii animale[/b]
Cercetarile in domeniul chimiei au deschis o noua etapa in utilizarea substantelor toxice pentru nimicirea insectelor si a altor daunatori. Au inceput a fi utilizati pe larg compusii fosfororganici si clororganici. Anume acestia din urma constituie majoritatea pesticidelor ce fac parte din categoria poluantilor organici persistenti.
Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa, aer. Unul din primele preparate de origine clororganica care a fost pe larg utilizat in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de dezinsectant, el a devenit foarte eficient in combaterea bolilor molipsitoare, purtate de insecte (tifosul, malaria, altele). insa cateva decenii mai tarziu s-a dovedit ca utilizarea lui masiva a generat consecinte extrem de negative pentru lumea animala.
Pentru prima data efectele nefaste din cauza folosirii DDT au fost atestate in statul Florida, SUA, unde in anul 1947 s-au observat dereglari ale sanatatii reproductive la vulturi si pescarusi. Mai tarziu aceleasi dereglari au fost observate si la crocodilii din lacul Alopca.
DDT si alte substante organice persistente se raspandesc in mediul inconjurator pe intreaga planeta. Chiar si pinguinii din Antarctida contin in corpul lor DDT.
Pericolul DDT si al altor pesticide consta in faptul ca alaturi de insectele daunatoare se nimicesc un numar foarte mare din cele folositoare. Cercetarile au aratat ca DDT exercita influenta asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile mamiferelor, avand proprietati cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, boli ale ficatului.
DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, o face mai subtire, micsoreaza reproductivitatea pasarilor, pestilor si serpilor.
Un exemplu al impactului asupra faunei este utilizarea DDT contra ciupercii ce provoaca boala olandeza a ulmului. Ramasitele substantei nimereau cu apa de ploaie sau cu frunza cazuta in sol. Acolo DDT era inghitit de rame. Acestea erau mancate de mierle. DDT nu ducea la moartea pasarilor, dar zadarnicea capacitatea lor de reproducere. Ouale deveneau sterile sau din ele ieseau pui slabiti care nu supravietuiau in caz daca erau hraniti cu ramele infestate. De aceea lupta cu boala olandeza a ulmului a dus la disparitia completa a acestor pasari calatoare aproape pe intreg teritoriul SUA.
Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor care devin foarte fragile, la miscari bruste se rup usor, fapt ce conduce la paralizarea partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia de toxafen este inalta in ihtiofauna intregii planete: in pestele din golful Sf. Laurentiu (Canada) continutul lui constituie 28 mg/kg de grasime, in pestii din Marea Baltica ? 6 mg /kg, in pastravul din Marile Lacuri ? 25-30 mg/kg.

[b]Poluantii organici persistenti in produsele alimentare[/b]
Din solul contaminat cu pesticide, aceste substante nimeresc in fructe, legume, iarba pe care o pasc animalele si apoi in organismele acestor animale agricole.
in anii 70 ai secolului trecut circa 20 procente din intreaga suprafata a solurilor fertile ale fostei URSS erau poluate cu pesticide. in prezent pentru tarile din Europa o problema dintre cele mai actuale este poluarea produselor alimentare cu dioxine. Sursa principala sunt nutreturile pentru animale. Practic toate produsele alimentare contin dioxin si compusi similari ai bifenililor policlorati (PCB). in fructe si legume continutul de dioxin este cel mai mic ? la pragul depistarii. Concentratia dioxinului in peste are limita opusa ? este cea mai inalta din cele depistate si constituie 500 pkg/g de grasime. Comparativ cu anii ?80 ai secolului trecut, continutul de dioxin in componentele mediului, inclusiv in produsele alimentare, in ultimii ani a scazut, dar aceste niveluri se scad mai lent sau au capatat o stabilizare.
Frecventa totala a depistarii reziduurilor de pesticide in produsele alimentare din Republica Moldova in anii 1984-1989 a fost inalta si a constituit de la 5,6% (1984) pana la 19,8% (1990). Greutatea specifica a mostrelor cu depasiri ale concentratiilor maxim admisibile a constituit de la 0,7 (1984) pana la 1,9% (1988), in 1990 acest indice fiind 1,26%. Cele mai contaminate au fost fructele (1,7-4,5%), conservele (0,4-8,6%), produsele lactate (0,1-1,6%), produsele din carne (0,03-0,8%). in mere in 1987 au fost depistate concomitent 11 preparate, cinci din care in cantitati ce depaseau CMA.
Continutul rezidual al pesticidelor organoclorurate (HCCH si DDT) in produsele alimentare, prelevate din gospodarii colective in aceeasi perioada de timp, a fost de asemenea inalta.

[b]Sursele de poluare a mediului cu POP[/b]
in calitate de sursa de poluare cu POP poate fi considerat orice obiect sau teritoriu, unde se afla diferite cantitati de substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor antropogene. Aceasta poate fi o intreprindere producatoare de POP sau generatoare de deseuri cu continut de aceste substante. Cel mai des poluarea se produce de la intreprinderile industriei chimice. Stocurile de pesticide uzate prezinta un alt focar de poluare. Transportul, de asemenea, face parte din categoria surselor importante de poluare a mediului cu POP. Locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane, de obicei, sunt izvoare semnificative de substante toxice. in multe cazuri, surse deosebit de periculoase se considera fabricile de incinerare a deseurilor.
Caracterul agrar-industrial al economiei tarii in ultimele decenii a facut ca in Moldova sa se creeze sute de focare de poluare cu diverse POP, repartizate aproape uniform, cu unele exceptii, pe teritoriul tarii.

[b]Agricultura[/b]
in trecutul nu prea indepartat, fiecare gospodarie agricola avea cate un depozit pentru pastrarea chimicalelor. Acestea au fost mai mult de o mie. Reformele radicale din domeniul agrar, improprietarirea cu pamant a taranilor, saracirea acestora au adus la reducerea esentiala a utilizarii pesticidelor. Depozitele s-au ruinat si au devenit o sursa de poluare periculoasa pentru mediul inconjurator. Chiar daca cladirile au fost demolate, aceste teritorii raman a fi si in continuare sursa de contaminare a solului, apei, aerului cu substante imprastiate pe toata suprafata fostului depozit. Dar si actualele depozite inregistrate (circa 300), in care se pastreaza mai mult de 1700 tone de substante toxice, nici pe departe nu corespund rigorilor actuale pentru astfel de obiective Ţinand cont de distribuirea necontrolata a pesticidelor, focare reale de poluare pot fi un numar mare de gospodarii de la sate. Ţaranii pastreaza inadecvat cerintelor unele cantitati de chimicale neindetificate, nu este casa unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipiente pentru deseuri toxice ? diferite butoaie, cutii de plastic si metal, canistre, saci, pungi, etc., unii construiesc incaperi aucziliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.
Alta categorie de surse de poluare in zona rurala sunt nenumaratele instalatii de transformare candva aflate la balanta intreprinderilor agricole desfiintate. Scurgerile de uleiuri cu continut de PCB sunt reale, el poate fi utilizat de catre sateni in diferite scopuri, punand in pericol mediul si sanatatea.
Arderea deseurilor vegetale este o sursa permanenta de poluare in agricultura. Pentru eliberarea campurilor de resturi organice, deseuri se practica arderea miristii. Pe langa prejudiciile aduse de la distrugerea stratului superior de sol, nimicirea completa a diversitatii biologice din acest strat, eliminarea in atmosfera a unor cantitati mari de gaze de sera, se mai degaja si substantele clororganice, persistente cum ar fi HCB, BPC, dioxinele.

[b]Energetica[/b]
Sursele de poluare din aceasta ramura sunt transformatoarele electrice si condensatoarele de la statiile respective ce contin in uleiuri PCB. Ele apartin intreprinderilor de distributie si transport al energiei electrice. Desi starea si paza acestor obiective este mai sigura decat in cazul celor din zona rurala, ele prezinta totusi risc pentru mediu. Este vorba despre tentativele de furt al unor componente ale transformatoarelor, accidentele ce pot avea loc in urma unor anomalii atmosferice si altele.

[b]Industria materialelor de constructie[/b]
Pentru aceasta ramura sunt caracteristice asa surse ca instalatiile termice pentru arderea caramizii, varului, cimentului, topirea sticlei, asfaltului etc. Obiectivele nominalizate se afla, ca regula, in preajma localitatilor mari, constituind uneori zone compacte industriale, cum ar fi cartierul Ciocana al capitalei. Focare de poluare exista si in zona rurala. Arderea varului in preajma localitatii Trinca (judetul Edinet) a facut ca acest defileu, candva pitoresc, din preajma satului, sa devina o sursa puternica de poluare si o problema serioasa nu numai a locuitorilor din satul vecin Fetesti, dar si a intregului teritoriu de pe valea rauletului Draghiste.
Mai evidente sunt asa surse de emisii toxice ca fabricile pentru pregatirea asfaltului.
[b]Gospodaria locativ-comunala[/b]
Sursele principale de poluare le constituie gunoistile autorizate si neautorizate. Rampele sau gropile de gunoi menajer legiferate se afla, de obicei, in afara localitatilor si sunt amplasate pe locuri ce nu afecteaza cardinal starea mediului inconjurator. O problema serioasa este imprastierea la distante mari din cauza vantului a resturilor de pelicula si butelii utilizate de plastic. Sute de hectare de terenuri din preajma gunoistilor sunt impanzite cu aceste deseuri. in multe cazuri, gunoaele inflamabile de pe teritoriul rampelor si din apropierea lor sunt aprinse, raspandind in mediul inconjurator produsele arderii substantelor organice.
Trebuie de mentionat ca in ultimii ani componenta deseurilor menajere a suferit schimbari esentiale. in structura lor creste in permanenta partea ambalajului de origine organica si de aici rezulta cresterea pericolului de poluare cu derivatele arderii si descompunerii lor.

[b]Transportul[/b]
Fiecare unitate de transport luata in parte este o sursa, fie si mica, de substante toxice. in ansamblu, 90% si mai mult din emisiile nocive in atmosfera provin de la automobile. Calitatea joasa a combustibilului, starea proasta a motoarelor si alti factori aduc la aceea ca 50% din automobilele ex-sovietice si 20% din cele produse la occident au degajari nocive supranormative. in componenta gazelor de esapament cu regularitate se atesta asa substanta persistenta ca benz-a-pirenul.

[b]Impactul POP asupra sanatatii umane[/b]
Majoritatea POP sunt atribuiti la clasa a doua de toxicitate, fiind considerati ca moderat periculosi prin actiunea lor toxica acuta. Multiplele observatii clinice denota faptul ca toate aceste substante poseda o actiune toxica, care se manifesta in mod diferit, dar care in majoritatea cazurilor se soldeaza cu decese premature sau invaliditate. Din punct de vedere al sanatatii publice, importanta este si actiunea cronica a pesticidelor. Toate aceste substante sunt liposolubile. Ele usor si in cantitati semnificative se acumuleaza in tesuturile adipoase, in fluidele biologice care contin lipide (de ex. laptele), cu laptele se transmit copilului si se incorporeaza in organismul Impactul pesticidelor asupra populatiei in Republicii Moldova a fost de mari proportii ? prin contact direct, prin incorporarea cu produsele alimentare, apa, aerul atmosferic, etc. Din cele expuse anterior devine limpede ca populatia Republicii Moldova, de regula cea rurala, a fost afectata de preparatele pesticidice, inclusiv de cele din grupul POP. Investigatiile din perioada aplicarii cantitatilor mari de POC au demonstrat ca influenta lor asupra organismului uman este semnificativa. Acest fapt poate fi explicat prin actiunea pesticidelor asupra celui mai vulnerabil grup ? a copiilor

In teritoriul Republicii Moldova se observa, de asemenea, o asa particularitate ca repartizarea teritoriala neuniforma a morbiditatii si, respectiv, a mortalitatii prin anumite stari patologice. O repartizare geografica deosebita, ca particularitate pentru Republica Moldova, se denota la incidenta si mortalitatea de hepatite cronice si ciroze hepatice. Indicele mortalitatii cauzate de aceasta patologie il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte ridicat in centrul si sudul tarii. Indicii morbiditatii de hepatite cronice si ciroze hepatice coreleaza, in linii generale, cu nivelul aplicarii POC in anii precedenti. Se poate considera ca acest impact asupra sanatatii este o consecinta a sarcinii exprimate a POC asupra populatiei.

[b]Unele masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b]
Conventia Stockholm prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea evacuarii sau eliminari din uz a acestor substante toxice. Se cer masuri adecvate si la nivelul unitatilor teritorial-administrative inferioare (raion, sat). Ele pot fi realizate in timpul cel mai apropiat fara eforturi deosebite si mari alocari financiare.
intrucat in Republica Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il reprezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si despre aceasta sa fie informata intreaga populatie. in cazul lipsei in localitate a unui serviciu specializat, initiativa inventarierii ii apartine consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor si teritoriilor unde se contin substantele toxice si va face public datele. intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, sigur, eficient si rational.
Depozitele vechi pentru pastrarea chimicalelor trebuie aduse in conformitate cu cerintele sanitare si asigurata paza. Teritoriile unde anterior au existat astfel de depozite apoi au fost demolate se vor ingradi, vor fi instalate panouri informationale si semne de avertizare.
in viitorul apropriat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul republicii intr-un singur sau cateva depozite bine amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina sa contribuie la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si reabilitarea ecologica a teritoriilor anterior poluate.
Populatia trebuie sensibilizata referitor la pericolul real care vine de la sursele de poluare, inclusiv de la ambalajele si recipientii ramasi dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. in masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicarea sau nimicirea lor ulterioara.
Nu mai putin importanta este preintampinarea arderii in cuptoare si plite a diferitor materiale plastice, folosirea in scopuri de incalzire a uleiurilor din transformatoarele electrice. Deseurile in cauza trebuie colectate de la populatie si depozitate separat. Anvelopele uzate, deseurile de cauciuc, piele si altele de origine organica, de asemenea, necesita colectarea si depozitarea in locuri speciale.
Daca autoritatile publice locale sau organizatiile neguvernamentale vor initia un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Solutionarea problemelor minimizarii impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integrala a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.

Autori: Vladimir Garaba, Andrei Isac, Valentin Plesca

Brazil’s savanna is set to disappear by 2030, says report

Covered with stunted trees, palm-studded grassland, and gallery fores?s, up to 70 percent of the Western-Europe-sized savanna or cerrado has already been leveled, according to environmental group Conservation International (CI).

“There is a lack of planning to promote controlled settlement of the cerrado,” said Ricardo Machado, director of the conservation group in Brazil. Continue reading Brazil’s savanna is set to disappear by 2030, says report

Programul de Stagiu

Scopul acestui program este de a fortifica capacitatile manageriale ale ONG-urilor si de a consolida abilitatile acestora de a realiza proiecte de protectie a mediului.
Obiectivele programului sunt urmatoarele:
¬ Acumularea de catre stagiari a experientei de elaborare a proiectelor de protectie a mediului (rezultatul unei stagieri poate fi o propunere reala de proiect pentru concursurile de finantare);
¬ Dezvoltarea capacitatilor manageriale ale stagiarilor;
¬ Gasirea donatori pentru activitatile ONG-ului;
¬ imbunatatirea cunostintelor stagiarilor in domeniul utilizarii programelor Microsoft Office si Internet-ul, crearea pagininii WEB a ONG-ului;
¬ Consolidarea capacitatilor stagiarilor de a instrui membrii ONG-lui;
¬ Acumularea de catre stagiari a experientei de organizare a seminarelor, meselor rotunde si conferintelor, ect.;
¬ Dezvoltarea relatiilor de parteneriat dintre ONG-uri, business si administratia publica locala.
in perioada desfasurarii programului, stagiarii vor lucra in comun cu colaboratorii REC Moldova, si vor fi implicati in diferite activitati ale REC-ului, de ex. formarea bibliotecii REC-ului, organizarea seminarelor, conferintelor, meselor rotunde, etc.
Domeniile in care ar putea fi initiat stagiul sunt urmatoarele:
1. Atragerea surselor alternative de finantare si elaborarea propunerilor de proiect
2. Suportul informational al unui ONG
3. Organizarea seminarelor, meselor rotunde, conferintelor si ect.
4. Managementul financiar
5. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat dintre ONG-uri si administratia publica locala
REC Moldova va asigura stagiarul cu un loc de munca, echipament necesar si materiale informative. De asemenea stagiarul va beneficia de cazare si de o bursa in valoare de 10 Euro pe zi de lucru.
La sfarsitul programului, stagiarul va prezenta un raport de activitate.
Programul nu are un termen fix de aplicare, formularele fiind acceptate pe parcursul intregului an. Ele sunt acumulate fiind in continuare reevaluate fiecare luna la selectarea stagiarilor.

Formularul
[url=http://rec.md/download/frm_stagiu_2k5.doc]http://rec.md/download/frm_stagiu_2k5.doc[/url]

ASISTENTA JURIDICA GRATUITA

Pe durata implementarii proiectului (februarie 2004 – iulie 2005), avocatii Agentiei ?EX LEGE? acorda gratuit asistenta juridica calificata persoanelor ale caror drepturi si libertati au fost incalcate la aplicarea masurilor procesuale de constrangere de catre organele de urmarire penala.
Modalitatea de acordare a asistentei juridice gratuite va consta in: adresarea directa a persoanelor vatamate sau a rudelor lor, ale caror drepturi si libertati au fost încalcate la aplicarea masurilor procesuale de constrangere, la oficiul Agentiei ?EX LEGE? sau, in cazurile de interventie urgenta, se vor adresa prin telefon la linia fierbinte a Agentiei, 77 25 51 (hot line).
Asistenta juridica gratuita va fi acordata persoanelor retinute din mun. Chisinau si din localitatile din raza municipiului unde sunt cele mai frecvente cazuri de incalcari ale drepturilor si libertatilor omului de catre ofiteri de urmarire penala la aplicarea masurilor procesuale de constrangere.
Pentru informatii suplimentare, accesati [url=http://www.mtc.md/exlege,]www.mtc.md/exlege,[/url] [url=http://www.exlege.hotbox.ru,]www.exlege.hotbox.ru,[/url] contactati la tel.: 56. 32. 66 sau adresa de e-mail: [email]exlege@mtc.md[/email]

DaimlerChrysler aims for mass-market, hydrogen-fueled cars in 10 years

“We can expect to see a commercialization of fuel-cell cars in 10 years,” DaimlerChrysler’s Head of Technology and Environmental Communications Edith Meissner said in Singapore, as the company delivered five cars for road testing in the Southeast Asian city-state.

Since 1994, DaimlerChrysler has invested US$1 billion in the technology, which powers vehicles with compressed hydrogen. The engines emit no pollutants, as the only waste material is pure water. Continue reading DaimlerChrysler aims for mass-market, hydrogen-fueled cars in 10 years

Vinatorul fara gloante

Szabo-Szeley face poze in padure de la 14 ani. Acum are 55 de ani si a fotografiat peste 300 de specii de pasari si 50 de specii de mamifere.

Pentru o poza buna cu un animal e nevoie, uneori, de luni intregi de pinda. Trebuie sa cunosti padurea si locurile in care merg animalele la anumite ore. Trebuie sa stii cum sa te ascunzi in asa fel incit animalul sa nu iti simta prezenta. Szabo-Szeley merge in padure fie vara, fie iarna. Uneori, trebuie sa stea ore in sir culcat in zapada, alteori ramine in padure toata noaptea pentru a fotografia pasarile nocturne.

Isi face o ascunzatoare intr-un copac sau pe pamint, o camufleaza bine si se instaleaza acolo cu cel putin o ora inainte de aparitia animalului. Momentul in care declanseaza aparatul trebuie sa surprinda animalul intr-o pozitie buna, o expresie interesanta si o lumina potrivita. Pentru o fotografie buna cu lacustarul, in Dobrogea, a stat cu cortul timp de doua saptamini in locul unde
veneau pasarile sa se imbaieze.

Cerere si oferta
Ii lipsesc de la colectie poze cu marmote. Viseaza sa fotografieze tigrul siberian, un exemplar foarte rar, si leopardul. "Leopardul are o blana foarte frumoasa si este de o finete nemaipomenita, e ca o femeie". Piata din Romania pentru acest tip de fotografie este aproape inexistenta. In afara revistei National Geographic, nu exista alte publicatii dispuse sa achizitioneze fotografii cu animale. Szeley lucreaza pentru sase reviste din strainatate, care platesc pentru fotografii suficient de mult incit sa merite efortul de a petrece 250 de zile din an in padure. O poza de marimea unei carti postale costa 50 de euro, una de dimensiune A4, 100 de euro, iar o coperta, 300 de euro.

Iubirea neimpartasita
"Din partea mea, exista o simpatie enorma pentru animal si le iubesc pe fiecare in parte. Eu, pentru ele, sint cel mai mare dusman. Oamenii sint ca niste monstri pentru animale, pentru ca intra in habitatul lor, le vineaza si le haituiesc", spune fotograful. Nu i s-a intimplat niciodata sa fie atacat de un animal. "Nu ataca decit ursul care e ranit si ursoaica daca e impreuna cu puii
si simte amenintarea". Ursul este usor de fotografiat, pentru ca rareori se abate de la traseul zilnic. "Ursul e mort dupa miere. Am pus o data, in calea lui, miere pe firele de iarba, pe scoarta copacului si pe frunze si asa am reusit sa fac o poza cu un urs in doua labe intinzindu-se spre frunzele din copac". Lupul, spune el, este mai dificil de fotografiat, pentru ca isi schimba des traseul, este mai inteligent decit un ciine, dar foarte fricos.

Detesta vinatorii
Szabo-Szeley detesta vinatorii. Ce placere e asta, de a ucide si de a vedea numai singe? Vinatoarea nu e sport, cum spun ei. Ar fi sport daca i-ar da si ursului o arma, pentru ca in sport trebuie sa existe sanse egale. Ei ademenesc animalul cu hoituri si il impusca de la 20 de metri. Si eu pot spune ca sint vinator, dar armele mele sint retina si aparatul foto. Ceea ce fac eu este mult mai greu decit ceea ce face vinatorul. El poate impusca de la 150, 200 de metri. Eu, in schimb, trebuie sa ma apropii la cel putin 20 de metri pentru a fotografia."

Foto-safari pentru straini
In restul timpului, Szabo-Szeley este presedintele unei fundatii care se ocupa de protectia naturii, in special a ursilor bruni. Este ghid pentru strainii ornitologi care vin sa vada cele peste 100 de specii de pasari ale Deltei care nu se gasesc in alte parti si pentru fotografii profesionisti interesati de mamiferele rare autohtone. Se ocupa de acest lucru si in perioada comunista si, nu de putine ori, a avut probleme cu Securitatea, care ii confisca fotografiile cu ursi, de teama sa nu le publice in strainatate si sa vada Occidentul ce impusca Ceausescu.
In cei aproape 40 de ani de cind face fotografii cu animale, Laszlo Szabo-Szeley a invatat ca fiecare exemplar in parte are propria personalitate. Si nu de putine ori i s-a intimplat sa surprinda atitudini si expresii asemanatoare celor umane.

A inceput recensamantul pe tari al pasarilor de apa

In Romania, actiunea de monitorizare este coordonata, anual, de Societatea Ornitologica Romana, iar primele monitorizari din acest an au fost initiate in Delta Dunarii, principala zona umeda a tarii.

"Scopul recensamantului este identificarea zonelor umede de importanta internationala, estimarea populatiilor la efectivele de pasari de apa si identificarea prioritatilor pentru actiuni de conservare si cercetare. In urma centralizarii datelor la nivel national, acestea vor fi transmise organizatiei Wetlands International , coordonatorul international al recensamantului", a precizat Attila Matis.

Recensamantul Pasarilor de Apa (IWC) este un program de evaluare a efectivelor de pasari pe termen lung, organizat de Wetlands International incepand cu 1967 si se desfasoara anual intre 10 si 20 ianuarie in toate cele 47 de tari participante la program.

Majoritatea participantilor sunt din Europa, la care se adauga state din Asia si Africa. Voluntarii sintetizeaza in rapoartele lor numarul si distributia pasarilor in perioada iernarii. Bazele de date create sunt folosite pentru identificarea zonelor umede de importanta internationala si pentru estimarea populatiilor la efectivele de pasari de apa. De asemenea, se urmareste identificarea prioritatilor pentru actiuni de conservare si cercetare, precum si pentru crearea unei baze de date care sa reflecte starea actuala a zonelor umede.

tarile care furnizeaza informatii despre efectivele de pasari sunt grupate pe regiuni, Romania apartinad grupului tarilor riverane Marii Negre. In perioada 2000-2004, recensamantul a fost organizat de Societatea Ornitologica Romana cu sprijinul mai multor voluntari. S-au efectuat observatii in 229 zone si au fost evaluate efectivele la 86 specii de pasari de balta. Informatiile sunt centralizate anual in baza baza de date a IWC Database (baza de date a Recensamantului Pasarilor de Apa)./ROMPRES/

California pelican deaths puzzle wildlife officials

Hundreds of the ungainly sea birds appear to have flown off course in search of food during their annual migration from the Baja California peninsula to British Columbia, with young pelicans turning up in Arizona deserts, biologists said. Wildlife sanctuaries in California and Arizona have taken in scores of young birds found emaciated and injured over the past month, but veterinarians have been unable to link their plight to disease or pollution. Continue reading California pelican deaths puzzle wildlife officials

Ministrul Sulfina Barbu crede ca managementul deseurilor este o actiune la care toate institutiile statului trebuie sa puna umarul

"Capitolul 22 Mediu de integrare in U.E. a fost incheiat, insa noi acum suntem in perioada cea mai grea, de implementare a acestor masuri si de demonstrare ca ne putem respecta angajamentele luate. Referitor la managementul deseurilor, avem un angajament foarte clar cu U.E. si in acest sens au fost transmise catre administratia locala obligatiile tuturor, pentru a respecta aceste masuri si de a ne respecta angajamentele. Este o actiune care nu depinde numai de Ministerul Mediului, ministerul face strategiile, politicile, dar implementarea programului de management al gunoaielor depinde de toti actorii implicati. Politica de mediu este o politica ce intervine sectorial pe toate domeniile si se intersecteaza cu celelalte domenii. Daca nu vom merge umar la umar si nu ne vom respecta angajamentele riscam in 2007 sa nu putem sa ne integram", considera ministrul mediului.

Sulfina Barbu a mai adaugat ca de cand este ministru a transmis circulare in teritoriu la Agentiile de Mediu din tara si celor de la SGA in care a cerut un bilant al activitatii, stadiul in care se afla institutiile respective din punct de vedere al capacitatilor institutionale, acest capitol fiind negociat direct cu UE.

"Vrem sa vedem cum au fost emise acordurile si autorizatiile de mediu. Nu va ascund ca exista situatii in care agentiile locale de mediu sunt extrem de ingaduitoare in acordarea acestor autorizatii si acorduri, iar in alte situatii sunt extrem de vigilente. Daca voi constata ca nu s-a respectat procedura care este aliniata acum la legislatia UE in emiterea acestor acte, daca s-a intarziat nejustificat emiterea unui astfel de act, directorii institutiilor respective vor suporta consecintele. Acelasi lucru se va intampla si daca, in calitatea de functionari publici, s-au implicat in politica sau in campania electorala. Acei directori vor plati, vor trebui sa plece sa se implice doar in politica", a mai precizat ministrul. ROMPRES

Un speolog roman va explora, in Papua-Noua Guinee, cel mai mare rau subteran din lume

Astfel, tanarul speolog Tudor Marin, directorul tehnic al Federatiei Romane de Speologie si coordonatorul clubului "Focul viu", va pleca marti, 18 ianuarie, spre masivul Bairaman din insula Noua Bretanie, pentru a se alatura Expeditiei Internationale de Explorare Papua-Noua Guinee, initiata de Federatia Franceza de Speologie.

"Zona este una neexplorata nu numai din punct de vedere speologic, accesul in tabara din masivul Bairaman fiind foarte dificil. Voi schimba patru avioane, voi merge 30 de ore cu vaporul si inca doua zile pe jos prin jungla pentru a ma alatura echipei de cercetatori francezi", a spus Tudor Marin.

Insa adevarata aventura va incepe o data cu coborarea in pesteri, care sunt la fel de inaccesibile. Astfel, in calitate de tehnician explorator, tanarul roman va cobori pe franghie prin grote adanci de peste 400 de m, deschizand drumul celorlalti cercetatori – topografi, geologi, biologi, arheologi, fotografi si cineasti. Ajuns in galeriile situate chiar la peste 1.000 de m adancime (cea mai adanca pestera din Romania este de 630 m), Tudor Marin se va confrunta si cu pericolele explorarii celui mai mare rau subteran din lume ca debit. Pe langa interesul stiintific, expeditia mai are si o latura umanitara, captarea apei subterane pentru asigurarea unei surse permanente satului de aborigeni Maito, cea mai izolata asezare din masivul calcaros Bairaman.

Romania a fost invitata sa participe la expeditia din Papua-Noua Guinee datorita performantelor de varf ale speologilor romanilor. "Cele 12.300 de pesteri din tara noastra, dintre care numai 1.200 sunt cercetate din toate punctele de vedere, asigura o baza de pregatire temeinica din punct de vedere al efortului fizic si concentrarii psihice pentru a face fata conditiilor extreme ale unei astfel de expeditii", a declarat prof.dr. Ioan Povara.

Acesta a aratat ca scoala romaneasca de speologie este una dintre cele mai renumite la nivel mondial, atat ca traditie (Emil Racovita a infiintat acum 85 de ani primul institut de cercetari speologice din lume), cat si din punct de vedere al performantelor de explorare si stiintifice. In ultimii 15 ani, Federatia Romana de Speologie, ce reuneste 56 de cluburi si Institutul National de Speologie, a mai participat la explorarea unor galerii de mare adancime in China, Ucraina, Spania, Franta. In 1996, la prima editie a Campionatului Mondial de Speologie din China, tinerii exploratori romani au obtinut locurile I si II.

Din punct de vedere stiintific, Romania a tinut in ultimii ani capul de afis in domeniu prin descoperirea din pestera de la Movile, situata in Dobrogea, a unor organisme ce se hranesc prin chemosinteza si care au dus la modificarea teoriilor despre aparitia vietii pe Terra. De asemenea, in 2002, in Pestera cu oase din judetul Caras-Severin au fost descoperite cele mai vechi fosile de homo sapiens din lume.ROMPRES