SalvaEco

Anunţul campaniei

Revista EcoNews coalizează ONG-urile de mediu în cel mai mare protest simultan din România împotriva energiei nucleare. Pe 16 ianuarie 2010 protestăm public faţă de politica energetică nucleară a României, faţă de atitudinea statului român în legătură cu zonele contaminate din jurul fostelor mine de uraniu şi faţă de ignoranţa de care se “bucură” în România investiţiile în energiile verzi, regenerabile. Ia atitudine în data de 16 ianuarie 2010, la ora 14:00 şi implică-te pentru promovarea potenţialului energiilor alternative. Ai un ONG sau vrei să fii voluntar? Înscrie-te în campania “Energia nucleară aparţine trecutului”!

16.01.10, ora 1400

Pe 16 ianuarie 2010 protestăm public faţă de politica energetică nucleară a României, faţă de atitudinea statului român în legătură cu zonele contaminate din jurul fostelor mine de uraniu şi faţă de ignoranţa de care se “bucură” în România investiţiile în energiile verzi, regenerabile. Cum facem asta?

În primul rând – paşnic, întâlnindu-ne în cele mai importante locuri publice din oraşele în care acţiunea va avea loc (pieţe, parcuri etc.). Participanţii la protest vor fi rugaţi să poarte cel puţin un articol vestimentar de culoare verde. Ce vom face la ora 14, când ne întâlnim cu mic, cu mare, în locurile în care vom protesta? Păi, odată ce ne intâlnim, vom distribui cetăţenilor materiale informative care vor purta mesajele campaniei şi vom discuta cu reprezentanţii mass-media care vor fi invitaţi la eveniment.

În al doilea rând, protestul este menit a fi unul inedit, tocmai prin acţiunea simultană, reunind cât mai multe ONG-uri din cât mai multe oraşe din ţară în vederea promovării aceluiaşi mesaj la aceeaşi oră. Mediatizarea evenimentului la nivel naţional şi local (prin comunicate de presă şi relatări ulterioare acţiunii) va avea ca efect atragerea atenţiei asupra subiectului sensibil al investiţiilor păguboase în energia nucleară, conştientizarea publicul faţă de pericolele nucleare din România şi promovarea ca alternativă a energiilor verzi.

Manifest

Există zeci de argumente împotriva energiei nucleare şi încă mult mai multe în favoarea energiilor curate, regenerabile. Singura centrală nucleară din România este amplasată într-o zonă cu risc seismic, la Cernavodă, unde funcţionează două reactoare. Printre riscurile centralelor nucleare se numără riscul unor accidente majore (de genul celui de la Cernobîl), scurgeri de substanţe radioactive care pot afecta atât mediul înconjurător cât şi sănătatea oamenilor din zonă, depozitarea deşeurilor radioactive rezultate în urma exploatării, emisiile de tritiu (vapori de apă grea tritiată), de radiaţii gama, alfa şi beta. Alte dezavantaje fac referire la costurile uriaşe asociate construcţiei unui reactor nuclear şi producerii energiei electrice nucleare în contextuldar duratei scăzute de exploatare a unui reactor (30 – 40 de ani).

De celalată parte, România este beneficiara unui potenţial geotermal imens – al treilea în Europa după Italia şi Grecia. România este de asemenea considerată ţara cu cel mai mare potenţial de energie eoliană din regiune. În plus, dispune de o cantitate de energie solară mai mare decât cea a Germaniei sau a Austriei, ţări mult mai dezvoltate decât noi şi în care nu se mai investeşte în energie nucleară. România beneficiază şi de resurse de biomasă destul de importante. Cu toate acestea, România nu le exploatează decât într-o măsură extrem de scăzută. În aceste condiţii, Guvernul României intenţionează să construiască încă două reactoare nucleare şi o nouă centrală nucleară, a cărei locaţie nu a fost făcută publică, fiind doar vehiculate câteva localităţi din Transilvania. Pentru cele două noi reactoare nucleare de la Cernavodă, nota de plată va fi de 5 miliarde de euro. Aşadar, o investiţie de 5 miliarde de euro pentru o durată de exploatare de 30 de ani! Peste această sumă uriaşă, cade în sarcina României să construiască două depozite pentru deşeurile radioactive generate la Cernavodă. La un loc, cele două depozite vor costa alte 5 miliarde de euro. Ca şi cum nu am fi învăţat nimic din problema petrolului şi a gazelor naturale, se investesc astfel 10 miliarde de euro în următorii 50 de ani pentru o soluţie energetică care nu este sustenabilă, resursele de uraniu fiind în mod cert finite. Conform preşedintelui Agenţiei pentru Resurse Minerale, “rezervele de uraniu ale României sunt aproape epuizate, fiind asigurate resursele necesare producerii energiei electrice de la Cernavodă pentru doar 7 ani de acum înainte” (17 nov. 2009).

Este cât se poate de firesc şi perfect logic ca energia nucleară să nu reprezinte o metodă durabilă. Atunci când se consumă resurse finite, fie din România, fie importând minereu de uraniu la preţuri mult mai mari, este evident că nu putem discuta despre o dezvoltare energetică durabilă. Ştim astfel că minereul de uraniu de la Crucea – singura mină de uraniu în exploatare din România – va fi epuizat în 7 ani. Dar haldele de steril vor rămâne să emită substanţe radioactive ce dăunează pe termen lung mediului şi sănătăţii oamenilor. Autorităţile române se arată însă interesate de posibilitatea de a cumpăra uraniu din statele riverane Mării Caspice, trecând definitiv sub tăcere dezastrele ecologice radioactive de la fostele mine de uraniu: Băiţa-Plai (transformată în depozit de deşeuri radioactive) şi Avram Iancu (din judeţul Bihor); Lişava, Dobrei şi Ciudanoviţa (din judeţul Caraş-Severin); Primatar – Bicazu Ardelean (din judeţul Neamţ). La Bârzava şi Băiţa apa provenită din ploi, care spală haldele radioactive, se scurge direct în râuri sau în pânza freatică. În toate aceste zone, incidenţele cazurilor de cancer sunt cele mai ridicate din ţară. În paralel, se avansează posibilitatea construcţiei unor depozite de deşeuri nucleare în apropierea unor zone locuite, cum ar fi cel proiectat a se construi la Saligny.

Potrivit unui studiu efectuat de Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD) în perioada 20 – 30 septembrie 2009, eventuala construire a unui asemenea depozit în zonă este privită favorabil de oamenii cu studii reduse sau medii din oraşele mici şi din mediul rural pentru că s-ar crea astfel locuri de muncă. Cu siguranţă că cei care şi-ar dori un loc de muncă la un depozit nuclear nu cunosc pericolele la care s-ar expune sau le cunosc, dar sunt prea săraci pentru o alternativă, văzând în construirea unui depozit nuclear în apropierea localităţii lor o imensă şansă pentru dezvoltarea locală. Aceleaşi şanse le oferă însă şi investiţiile în energiile verzi.

Cei din industria nucleară pun un deosebit accent pe avantajul energiei electrice nucleare în contextul nevoii de a reduce emisiile de dioxid de carbon. Însă energia electrică produsă de centralele nucleare este o modalitate improprie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. O centrală nucleară emite însă o treime din cantitatea de dioxid de carbon produsă de centralele convenţionale pe gaz. Altfel spus, energia nucleară nu este neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, tehnologia nucleară folosită în România pentru producerea energiei electrice nu este nicidecum sigură pentru sănătatea populaţiei şi a mediului. Emisiile de tritiu de la Cernavodă sunt deosebit de mari, având efecte cancerigene, teratogene şi mutagene. Tritiul emis la Cernavodă este eliberat în cantităţi mari direct în apa Dunării, dar cantităţi mari ajung şi în aer. Ce se va întâmpla pe viitor în privinţa acestor emisii? Cu siguranţă se vor dubla odată cu intrarea în funcţiune a celorlalte două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Între timp, investiţiile în energii verzi, regenerabile, trenează pe fondul lipsei unei legislaţii coerente şi slabei pregătiri a autorităţilor. Spre a exemplifica, numai în judeţele Galaţi şi Tulcea se pot instala centrale eoliene cât patru reactoare de la Cernavodă, la costuri mult ai scăzute. Dar statul român insistă aberant cu dezvoltarea proiectelor nucleare, deşi peste tot în lume se închid centralele nucleare pe motive de securitate a mediului înconjurător, căutându-se în schimb alternativele cu adevărat curate reprezentate de energia solară, eoliană, a valurilor şi cea geotermală.

Considerând toate acestea, dorim să conştientizăm publicul român asupra dezavantajelor pe care le prezină energia nucleară, precum şi asupra necesităţii urgente de investiţii în energiile verzi, militând împotriva deciziilor de a se construi încă două reactoare la Cernavodă şi încă o centrală nucleară în Transilvania în lipsa consultării oficiale a cetăţenilor români pe aceasta temă. România are o şansă mult mai mare pentru independenţa energetică în zona resurselor regenerabile şi nu prin investiţii de zeci de miliarde de euro în proiecte nucleare cu termen de valabilitate redus. De asemenea, milităm pentru revizuirea gestiunii deşeurilor radioactive, precum şi a atitudinii statului român în legătură cu zonele contaminate de la Avram Iancu şi Băiţa-Plai (din judeţul Bihor), Lişava, Dobrei şi Ciudanoviţa (din judeţul Caraş-Severin), Crucea-Botuşana (din judeţul Suceava) şi Bicazu Ardelean – Primatar (din judeţul Neamţ). Drept o continuare a acestei campanii, începând cu numerele din 2010, paginile revistei EcoNews vor găzdui ample reportaje despre trecutul, prezentul şi viitorul nuclear al României.

Mesaje ale campaniei

Mesajele următoare se vor regăsi pe materialele informative distribuite în timpul acţiunii, alături de alte informaţii care pun în balanţă dezavantajele energiei nucleare şi avantajele energiei verzi.

“Reactorul nuclear este cea mai complicată metodă de a fierbe apa.” A. Einstein

Copiii din Bârzava se scaldă în radioactivitate.

Pe haldele de steril de la Crucea nici iarba nu mai creşte.

Remember Ciudanoviţa!

La Băiţa verdele este fluorescent!

Primatar şi Bicazu Ardelean – dezastru radioactiv

Depozit radioactiv la Saligny? Mai bine nu!

Radioactivitatea nu este o soluţie durabilă!

Potenţialul eolian în Galaţi şi Tulcea face cât patru reactoare nucleare la Cernavodă.

Înscriere

Ai un ONG sau vrei să fii voluntar? Înscrie-te în campania “Energia nucleară aparţine trecutului”! Trimite-ne un mail la econews.office@gmail.com în care să te prezinţi şi să ne spui în ce oraş vrei să protestezi. Nu uita de datele de contact.