Localnicii sustin ca taierile de arbori, care au inceput saptamana trecuta si continua si in prezent, incalca toate normele in domeniu. Pana miercuri, au fost doborati numerosi copaci tineri, fara cea mai mica urma de daunatori. In total, in urma defrisarilor de pana acum au rezultat 150 de metri cubi de lemn, adica mai bine de o treime din totalul aprobat.
Parcul din Buzias se intinde pe o suprafata de 25,16 hectare si reprezinta o arie naturala de interes judetean. "Este o padure de protectie a apei minerale in intravilanul statiunii", explica Valer Bercia, purtator de cuvant al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare. Potrivit specialistilor, copacii nu trebuie taiati, pentru ca disparitia lor duce la demineralizarea apei.
Defrisare in loc de igienizare
Defrisarile sunt efectuate de firma Galeancu Forest 2004 SRL, cu sediul in Bozovici, in baza unui aviz care prevede "igienizarea parcului". Hotararea a fost luata dupa ce Primaria a primit in septembrie o adresa semnata de inspectorul sef Aristotel Visoiu de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare. Totodata, Agentia pentru Protectia Mediului a trimis Consiliului Local un document in care ii da acordul pentru "taierea arborilor uscati, atacati de daunatori sau scorburosi din parcul Buzias".
Pana si muncitorii care lucreaza la defrisari recunosc insa ca numai o treime dintre copacii doborati aveau probleme. Localnicii spun ca arborii au fost taiati cu utilaje grele, dupa care au fost lasati sa cada la pamant, astfel ca au distrus si alti pomi mai tineri. Mai mult, ei povestesc ca la fel s-a intamplat si in 1994, cand s-au mai facut defrisari in acelasi parc, iar apa s-a demineralizat. "In locurile unde exista apa minerala, taierile sunt interzise sau se realizeaza numai de catre specialisti. Vegetatia nu trebuie distrusa, pentru ca se creaza un dezechilibru in sol. Distrugerea stratului vegetal duce in timp la distrugerea calitatii apei minerale. La Buzias, efectele vor fi evidente in maxim trei – patru luni, pentru ca de acum incolo apa pluviala va intra mai usor in sol, diluand apa minerala", explica Mircea Golosie, specialist in protectia mediului,
recunoscut de forurile mai multor tari europene si nominalizator de situri contaminate.
Trei la suta din pretul pietei
Primarul Buziasului, Alger Ilas, sustine ca a fost reclamat in afacerea defrisarilor de consilierii locali ai celorlalte partide. De altfel, se simte persecutat de actuala putere. "Daca l-au dat jos pe Oncu (fostul edil PSD din Sannicolau Mare, suspendat recent din functie de prefect – n.n. ), vor sa imi faca si mie ceva", spune Ilas. El adauga ca a aprobat taierea copacilor pentru igienizarea parcului, dar si ca sa aduca bani la bugetul Primariei. "Noi platim firmei care exploateaza 80 de milioane de lei vechi. Si ii vindem si lemnul taiat, pe care vom incasa 150 de milioane de lei vechi", precizeaza primarul din Buzias.
Tariful practicat in acest caz este de 160.000 de lei vechi pe metru cub, adica de 30 de ori mai putin decat pe piata. Astfel, conform reprezentantilor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare, lemnul se vinde in medie cu 5,5 milioane de lei vechi pe metru cub, dar pretul poate ajunge pana la 22 de milioane lei vechi.
Ape cunoscute de pe vremea romanilor
Parcul dendrologic din Buzias a fost amenajat de catre unul dintre cei mai bogati oameni din zona, pe nume Muschong, in perioada 1810 – 1820. Localitatea, cunoscuta inca din perioada romanilor care au numit-o Ahibis, a fost declarata statiune in 1819. Apele minerale care izvorasc de aici sunt utilizate in tratarea afectiunilor cardiovasculare, ale sistemului nervos central, ale tubului digestiv sau ale aparatului respirator, bolilor de nutritie sau metabolism, nevrozelor, tulburarilor endocrine.
Taierile demineralizeaza apa
"Parcul de la Buzias are ca principala functie protectia zacamantului hidromineral, adica apa minerala din subsolul statiunii. Aceeasi functie o au si celelalte paduri din jur: Dumbrava, Bacova, Silagiu, Cheveres sau Salcia. Aceste paduri impiedica scurgerile torentiale in timpul ploilor si, totodata, mijlocesc infiltrarea apei. Ca specialist in flora localitatii pot spune ca distrugerea vegetatiei determina o pierdere de dioxid de carbon in straturile mai profunde ale
solului, iar apa pierde din mineralizare", ne-a declarat Lovasz Horst, profesor de biologie, autorul unei teze de doctorat despre "Flora si vegetatia dealurilor Silagiului si ale zonei Buzias".