De ce nu mai functioneaza reactoarele nucleare de la Fukushima?

Un filmulet realizat de televiziunea japoneza de stat, NHK, explica de ce reactoarele centralei atomice de la Fukushima nu mai functioneaza in parametri de siguranta. Clipul video a fost preluat de CNN. Materialul, cu comentariu in limba engleza, arata impactul devastator pe care cutremurul, dar mai ales tsunami-ul care a urmat l-a avut asupta centralei atomice japoneze.

Barele de uraniu (de fapt sunt constituite dintr-un amestec de mai multe substante) sunt sursa de energie a reactorului: datorita fisiunii nucleare, barele se incalzesc foarte mult, emitand astfel caldura, care genereaza aburi din apa, iar acestia, aflati sub mare presiune, invart o turbina care produce energie electrica.

De obicei, apa raceste barele de uraniu, pentru a le mentine la o temperatura de 270 de grade Celsius. Daca sistemul de racire nu functioneaza, temperatura poate creste pana la 1200 de grade celsius, suficient de mare pentru ca barele de combustibil sa se topeasca.

Cand s-a produs cutremurul, primul sistem de siguranta impotriva topirii miezului reactorului (adica a barelor de uraniu) s-a activat. O serie de bare de control sunt introduse in reactor pentru a opri reactia de fisiune nucleara.

Dupa cum era prevazut, sistemul a functionat normal si reactorul s-a oprit. Dar barele de combustibil erau in continuare fierbinti. Apa ar fi trebuit sa continue sa circule in reactor pentru a le raci, dar acest lucru nu s-a intamplat din cauza unei pene de curent, imediat dupa seism. Astfel ca al doilea sistem de siguranta a pornit. Generatoarele diesel de rezerva au pornit iar sistemul de urgenta a inceput sa circule prin reactor un lichid de racire pentru a tine sub control temperatura barelor. O ora mai tarziu insa, fara niciun avertisment, generatoarele de rezerva s-au oprit. Cam in acelasi timp, tsunami-ul, posibil de circa 10 metri inaltime, a lovit  centrala atomica. Experii cred ca valul seismic este cauza opririi generatoarelor diesel.

In aceasta situatie, cel de-al treile sistem de siguranta a intrat in functiune: aburul rezultat in urma fierberii apei din reactor este condensat, iar apa recirculata pentru a raci barele de uraniu. Dar nivelul apei in reactor a scazut. Temperatura a continuat sa creasca. Toate cele trei masuri de siguranta au esuat.

Profesorul Akira Omoto, de la Comisia Japoneza pentru Energie Atomica a participat la constructia centralei de la Fukushima acum 40 de ani. Omoto crede ca apa s-a scurs cumva din reactor, necontrolat. El spune ca la construirea centralei au crezut ca au luat toate masurile de protectie impotriva unui val seismic, dar ceea ce sa intamplat pe 11 martie a depasit orice asteptare.
Pentru a raci fortat reactorul, inginerii japonezi au pompat apa de mare in reactor si in buncarul care il contine.

Din pacate, mai multe explozii au avut loc la patru din cele sase reactoare ale centralei, din cauza presiunii din interiorul reactoarelor, supraincalzite din cauza defectarii sistemelor de siguranta.

Centrala de la Fukushima este diferita de cea de la Cernavoda. Centrala atomica japoneza foloseste reactoare de tipul Boiling Water Reactor (BWR – reactor cu fierbere de apa), in timp ce la Cernavoda reactoarele sunt de tipul CANDU (CANada Deuterium Uranium). Combustibili folositi de cele doua tipuri de reactoare sunt diferiti CANDU foloseste uraniu ne-imbogatit, dar pentru functionarea centralei este nevoie de asa numita apa grea (oxid de deuteriu – D2O, deuteriu fiind un izotop stabil al hiodrogenului, cunoscut si sub denumirea de hidrogen greu), in timp ce centralele de tipul celei japoneze folosesc un tip de combustibil care include plutoniu si uraniu saracit, dar fara apa grea.

Mai multe detalii despre reactoarele CANDU aici si despre reactoarele BWR, aici (explicatii in limba engleza). Ambele tipuri de reactoare produc energie electrica folosind turbine invartite de aburul generat de fierberea apei datorita reactiei de fisiune din reactor.

Video plus alte comentarii gasiti pe stiri.ro