
Dar revin la subiect. Societatea noastră din lipsă de idei este gata să accepte modalităţi radicale de soluţionare a problemelor. Populaţia se află în pragul unor decizii care se limitează cu fundamentalismul şi radicalismul. Ultimii zece ani am trăit într-o continuă grevă. Acest lucru demonstrează că societatea nu este sănătoasă, fapt ce generează continuu alte probleme cum ar fi migraţia. Populaţia încă nu a înţeles că metoda rapidă de schimbare a unei societăţi este răsturnarea de putere, nu neapărat într-o formă armată. Deşi este eficientă, aceasta nu este durabilă şi deseori de scurtă durată, de regulă nu durează mai mult de 10 ani.
Toate aceste chestii negative creează o lipsă de încredere a politicienilor în existenţa acestei societăţi, din ce motiv aceştia nu gândesc sistemic şi îşi permit să fure în ziua mare din buzunarul cetăţeanului. Deciziile luate sunt în mare majoritate rodul intereselor economice.
O întrebare aparte sunt resursele naturale. Pe aşa exemple cum sunt Angola ne facem închipuire despre posibilul scenariu negativ de dezvoltare a societăţii în întregime. Aşa companii ca Exxon, Shell şi Lukoil putem conta dacă avem nevoie de poluare ca în Golful Mexic sau războaie interne pentru resursele naturale. Nu trebuie să gândim prea mult pentru a înţelege că războiul din Irac sau Afganistan au fost iniţiate pentru a domina social, financiar şi a avea un control asupra resurselor naturale a acestor ţări. Lupta pentru pământuri a început mii de ani în urmă, nimic nu s-a schimbat doar că umanitatea îşi permite cu mai multă cruzime şi organizare să ucidă în numele puterilor mari şi a resurselor naturale.
Articol de Radu Bajureanu