Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice confirmă faptul că pădurile din judeţul Hunedoara au scăpat de masacrul defrişărilor.
Pădurile din zona Retezat au scăpat de tăierile masive care au afectat alte zone prin simpla înfiinţare a unor posturi de jandarmi montani exact în mijlocul rezervaţiei şi în apropiere de drumurile folosite de lucrătorii forestieri. În acest fel, orice lemn tăiat şi coborât din pădure poate fi controlat.
Încercările de defrişare în masă şi afacerile ilegale cu lemn au putut fi stăpânite, atât prin amenzi foarte mari, cât şi prin dosare penale întocmite cu promptitudine.
Ofensiva jandarmilor montani i-a făcut pe hoţi să dea înapoi. Un alt avantaj a fost configuraţia specială a reliefului şi poziţia drumurilor, astfel încât nimeni nu poate să evite filtrele jandarmeriei.
Greenpeace a salutat ieri concluzia studiului comandat de Ministerul Mediului, care a confirmat faptul că în Munţii Retezat – Godeanu – Ţarcu se află ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa.
Un studiu comandat de Ministerul Mediului şi realizat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice confirmă faptul că pădurile rezervaţiei au scăpat de masacru
Judeţul Hunedoara a scăpat de defrişările necontrolate datorită pazei şi monitorizării permanente. Şi aceste păduri sunt însă predispuse furturilor de lemn.
Organizaţia Greenpeace a salutat ieri, printr-un comunicat special remis presei, faptul că studiul comandat de Ministerul Mediului a confirmat o afirmaţie anterioară a acestei organizaţii, şi anume că Munţii Retezat – Godeanu – Ţarcu adăpostesc ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa.
Gabriel Păun, conducătorul campaniilor din România ale organizaţiei, a precizat suplimentar: „Confirmarea descoperirii Greenpeace reprezintă primul pas pentru protejarea acestei comori unice”.
Graţie Parcului Naţional Retezat, arie protejată, care ocupă o suprafaţă importantă din totalul fondului forestier al judeţului Hunedoara, afacerile ilegale cu lemn au putut fi ţinute în frâu de către autorităţi. Cel puţin până în prezent, pentru că şi aici există pericolul ca situaţia să scape de sub control.
Ceea ce astăzi reprezintă o rezervaţie-model a biosferei ar putea să ajungă în viitor o regiune la fel de pustiită ca şi judeţele Moldovei, dacă factorii responsabili nu vor rămâne la fel de fermi în ceea ce priveşte protecţia militarizată a zonelor forestiere. Semnalul de alarmă a fost tras în anul 2007, când un întreg hectar de pădure, situat la graniţa Parcului Naţional Retezat, a fost ras într-o singură noapte.
Jandarmi în inima munţilor
Pădurile din zona Retezat au scăpat de masacru datorită înfiinţării unor posturi de jandarmi montani exact în inima munţilor şi în apropiere de rutele folosite de lemnari, astfel încât orice lemn tăiat şi coborât din pădure poate fi controlat.
În baza atribuţiilor ce le revin jandarmilor, prin H.G. 427/2004 pentru aprobarea normelor privind circulaţia materialelor lemnoase, controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, încercările de defrişare în masă şi afacerile ilegale cu lemn au putut fi stăpânite, atât prin amenzi aspre, cât şi prin dosare penale.
Ofensiva jandarmilor montani i-a făcut pe hoţii de lemn să dea înapoi. Un alt avantaj care a contribuit la salvarea pădurilor din judeţul Hunedoara a fost şi infrastructura din munţi. Aproape în mai toate zonele unde se exploatează lemn există o singură rută de acces, astfel încât un hoţ nu ar avea cum să evite filtrele jandarmeriei.
Polatişte, Jieţ, Cimpa şi Taia, zone de risc
Monitorizările şi raziile jandarmilor montani arată că în judeţul Hunedoara, suprafeţele de pădure unde se înregistrează cele mai multe probleme privind exploatarea perimetrelor forestiere sunt localizate în zona Văii Jiului.
Anul trecut, jandarmii hunedoreni au constatat 16 încălcări de natură contravenţională. Metoda folosită de hoţi era necompletarea tuturor datelor în avizul de însoţire, ceea ce putea permite transportatorului să efectueze mai multe transporturi pe baza aceluiaşi act de evidenţă şi, astfel, s-ar fi putut transporta o cantitate de lemn mai mare decât cea înscrisă în documente.
Cele mai multe nereguli au fost descoperite în zonele Polatişte, Jieţ, Cimpa şi Taia, dar aceste puncte au fost trecute pe o hartă de risc în care s-a intensificat monitorizarea. De asemenea, o altă zonă în care au fost constatate ilegalităţi este partea nordică a Masivului Retezat, în zona ce aparţine de comuna Râu de Mori.
98 de mii de hectare – are suprafaţa de pădure care a fost recunoscută drept Peisaj Forestier Intact.
Ţăranii îşi revendică pădurile
Ţăranii din Petrila spun că există o mafie care urmăreşte să-i îndepărteze de pădurile strămoşeşti
Comunitatea ţărănească ameninţă că, dacă nu se sensibilizează autorităţile la timp, atunci va fi răscoală, ca în 1907!
Proprietarii pădurilor din Parâng spun că acestea sunt exploatate de diferite firme, dar ei nu au fost puşi în posesie
Sunt 25 de proprietari, cu acte de peste 200 de ani vechime, care deţin împreună peste 700 de hectare de pădure în apropiere de Vârful Slima, din Munţii Parâng
Întârzierile privind împroprietărirea au fost provocate de procedurile pentru întocmirea actelor de proprietate
Drum ilegal prin rezervaţie
Drumul DN 66A ar trebui să lege oraşul Petroşani de Băile Herculane. Dacă drumul se va construi, se strică statutul zonei de Peisaj Forestier Intact (PFI). Aici nu s-au făcut lucrări de infrastructură şi nu au fost exploatări forestiere în ultimii 50 de ani.
Construirea drumului ar fragmenta habitatele naturale ale mamiferelor mari (lup, urs şi râs).
Aproximativ 10% din suprafaţa de 97.926 de hectare care respectă normele PFI nu are protecţie legală, nefiind inclusă în nicio rezervaţie
Greenpeace propune înfiinţarea unei Agenţii Naţionale pentru Arii Protejate, independentă de Romsilva, care să aibă experţi dedicaţi conservării naturii
Hoţia prin composesorat
La Petrila, localnicii acuză primăria că le exploatează ilegal pădurile. Oamenii spun că sunt prădaţi chiar de consiliul local al oraşului, care atribuie spre exploatare unor firme cu interese fondurile forestiere. Gheorghe Bunea, unul dintre membrii composesoratului „Obştea Jiană”, spune că pădurea lui a fost dată spre exploatare unei firme fără ca el să fie anunţat. Pe metrul cub de lemn tăiat a primit 35 lei, în timp ce preţul real era de 150 lei.
Membrii din composesoratul „Obştea Jiană” susţin că au cerut primarului, în repetate rânduri, să facă o nouă adunare generală în care să fie stabilite criteriile de exploatare, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, afirmă că exploatarea pădurii se face corect, iar firmele care se ocupă de această activitate au câştigat licitaţia corect.
Afacerile cu lemnele din pădurile din zona de est a Văii Jiului sunt, în opinia proprietarilor lor, adevărate jafuri, deoarece exploatarea lemnului nu se face raţional.
Cine taie pădurile în Hunedoara?
În ciuda controlului riguros al fondurilor forestiere şi a amenzilor mari pe care hoţii de lemn le riscă, tentaţia de a tăia din rezervaţie e puternică.
Unii proprietari de păduri caută chiar ei să se îmbogăţească peste noapte din afaceri cu lemn. Un exemplu în acest sens este şi cazul unui localnic din oraşul hunedorean Uricani, care şi-a masacrat singur pădurea într-o singură noapte.
Poliţiştii au intrat în alertă după ce au descoperit, la limita cu Parcul Naţional Retezat, că peste noapte cineva a tăiat “la ras” aproape un hectar de pădure. “Am fost sesizaţi de către Ocolul Silvic şi am declanşat o anchetă. Copacii tăiaţi nu aveau marcajul Ocolului Silvic”, povesteşte subcomisarul Dănuţ Mocanu, şeful Poliţiei Uricani. Proprietarul care şi-a tăiat ilegal pădurea s-a ales cu dosar penal şi va răspunde în instanţă, spun anchetatorii.
Defrişări puse la cale de primărie
Dacă defrişările ilegale au fost ţinute sub control, cele aşa-zise legale vor masacra o pădure în suprafaţă de circa 60 de hectare. Drujbele vor intra în pădurea veche de zeci de ani,cu avizul Primăriei Petroşani, pentru a face loc construcţiei unei telegondole.
Astfel, pădurea de pe circa 8,5 kilometri unde va rula instalaţia de transport va dispărea. Conform proiectului, municipalitatea s-a angajat să compenseze spaţiul defrişat prin împădurirea unei suprafeţe similare într-o altă zonă.
Dar nu e chiar aşa de simplu. O pădure creşte în câteva zeci de ani şi, până atunci, defrişarea rămâne defrişare.
Sursa: Adevarul
Razboi la 1500 de km de România,
asa ii,depinde de unde te uiti,daca
esti in judetul Hunedoara intre Baru si Petrosani,iti faci totala
impresie ca razboiul ii si aici,,,de ce ma Vasile,ma tu vezi jandarmii
aia cu duba vinata volzvagan si cu Paduraru Stoica Petru care au
inceput raiduri comuniste rusofone in ograzile si proprietatile
Momirlanilor,sunt vizati toti ce NU au fost membri de partid comunist
rusofon,,…,,paduraru Stoica Petru a fost politruc comunist si a
lucrat tot in ocolu Petrosani,in care timp a extarminat si a epurat
politic mii de famili Momirlani mutind bornele ocolului silvic inspre
interiorul gradinilor momirlanilor,facindule procese amendabile ,pe
multi punindui dupa gratele securitati rusofone,..
ii ceva putred la mijloc,acest politruc rusofon sprijinit de Zisi
Jandarmii de munte Petrosani au inceput raiduri contra neocomunisti
exact dupa invadarea Rusilor in Georcia,,,,,,,,,…ma Valile”stai o
tira ca pe muntele Jigoru o fost un aeroport rusesc ,si acum se mai
vad marcajele de musuroaie,aeroportu rusesc di jigoru o fost pazit
(de seful filialelor de zisi vinatori sportivi Stoica si de bregaderul
Stoica Pert care din tata in fiu au fosr rusofoni si purtatori de
arme de dupa 44)din 1977 (greve minerilor)pina la revolutia din 89 ,
asa inteleg si eu ca radacinile rusofone reinviu in Rominia dupa
invadarea rusilor in georgia,asa ca ii bai si la noi….
Invazia Rusilor in Georgia a adus reinvieri rusofone si in Romana
Sancţiuni şi avertismente pe munte
de Mihai Radic | 21 iulie 2008
1 0 0 0 Turiştii şi localnicii din Retezat au fost luaţi la
întrebări de jandarmi
Jandarmii montani hunedoreni au aplicat, pe parcursul săptămânii
trecute,
mai multe sancţiuni şi avertismente verbale atât localnicilor din
zonele muntoase, cât şi turiştilor care au ales Retezatul pentru o
ieşire relaxantă în natură.
– SA NU UITAM CA UNITATILE MILITARE ALE SECURITATI DIN ROMANIA AU
FOST DIRECT IN SUBORDINEA RUSILOR,DUPA ZISA REVOLUTIE ACESTEA S=AU
CONTOPIT IN JANDARMERI,,,,,,IAR DACA RUSI AU DICTAT INVADARE
ASUPRITOARE IN GEORGIA’DIN INSTINCT SI JANDARMERIA DIN HUNEDOARA
ARE IMPULSURI DE INSTINCT RUSOFON DE DICTATURA SI ASUPRIRE CA IN
VREMURI,,,,,,
– ‘usi usi usiii gaina usii,ca ii ordinul de la rusi..
adaugat de Henry Laipsig la 05 Sep 2008 – 20:23
(Informatii despre utilizatori | Trimite un mesaj personal catre
Adevarul interziceri la care faceti povestire “in Pestera Boli”vine
Interdictie:EMBARGOU’dupa
ce Rusi au invadat Georgia,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,La care avind in
vedere ca in Munti Jigoru se afla unul din AEROPORTURILE MILITARE
RUSESTI ,ar fi fort culmea sa se sccepte spectacole Democratice in
poala zisului (in camuflaj)Parc Natural , daca Rusi au Pus trupe
Ponton in Georgia,de ce nu si Jandarmeria zisa montana de ce nu ar
faceo ‘ca la urma urmei tot din Rusofonie se trage venind din afini
unitatilor militare de escuritate care s-au contopit in Jandarmeri
de tot felul,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
[ Replica la acesta ]
Re: Hunedoara: Festival ratat la Petrosani adaugat de Gheorghina J
la 05 Sep 2008 – 20:32
Stire: Hunedoara: Festival ratat la Petrosani
Organizarea festivalului “Om bolnav”, care ar fi trebuit tinut în
Pestera Bolii din Petrosani, a fost data peste cap dupa ce conducerea
Parcului National Gradistea Muncelului – Cioclovina a interzis manifest
arile în pestera, transmite corespondentul AMOS News.
Astfel, Primaria municipiului Petrosani si ceilalti organizatori s-au
pregatit pentru spectacol, realizând si scenariul în interiorul pesteri
i, fara a-i întreba pe cei de la parc.
„S-au mai organizat acest gen de manifestari, dar de aceasta data nu
am gasit întelegere la cei de la parc. Sigur ca vom face aceste
manifestari afara, dar vom gasi posibilitatea de a putea vizita
pestera. Probabil vor fi multi care vor veni pentru prima data la
Petrosani. Astea sunt reguli care nu tin de municipalitate. Pestera
este pe teritoriul municipiul Petrosani, dar este sub jurisdictia
parcului. E pacat ca s-a ajuns la chestiuni de genul acesta. Poate
ca sunt chestiuni care ne scapa”, a declarat primarul Tiberiu Iacob
Ridzi.
„Eu am încercat într-o luna si jumatate sa duc la bun sfârsit aceasta
întreprindere. Se pare ca am reusit, dar nu în totalitate, pentru ca
tot scenariul festivalului este dat peste cap de catre Parcul National
Gradistea Muncelului Ciclovina, care, curios, apare ca fiind unul din
organizatori. Nu înteleg cum patru insitutii merg hais si una cea.
Daca lucrurile decurg în felul acesta, festivalul poate fi un fiasco,
pentru ca ma tem si de reactia partenerilor media cu care am semnat
contracte, pentru ca am semnat contract pentru pestera Bolii si nu pe
lânga ea”, a declarat Ion Barbu, unul dintre organizatori.
La rândul ei, directorul Parcului National Gradistea Muncelului –
Cioclovina, Mihaela Ionescu, a declarat ca nu are niciun interes
în afara de respectarea legii.
„Pestera are clasificare B, nu C, cum spunea domnul primar, dar
ei nu prea stiu cum sunt chestiunile astea. Si noua ne plac
evenimentele. De altfel, în Pestera Bolii s-a tinut un concert de
muzica religioasa, dar un eveniment de anvergura aceasta nu poate
fi tinut în pestera. În plus, este pacat sa fie tinut acolo, deoarece
acolo încap numai 150 de persoane. Ceilalti ce fac, stau pe afara?
Deci, motivatia noastra este ca legea trebuie respectata”, a precizat
directorul parcului.
Totodata, ea mai spune ca ceilalti organizatori ai festivalului au
demarat oragnizarea evenimentului fara sa întrebe nimic. „Asociatia
Petro Aqua ne-a atras atentia. Eu am venit în Petrosani sa discutam,
unde m-a chemat primarul, iar el a plecat în concediu. Acest festival
a fost o ambitie a lui Ion Barbu sa tina festivalul în pestera, ca
primarul este apa de ploaie în orasul ala”, a explicat Mihaela Ionescu.
Totusi, ieri se vehicula ideea ca festivalul ar putea fi organizat în
pestera, dupa care administratia locala din Petrosani va suporta amenda
pe care o vor primi. Însa directorul parcului le contrazice ideea:
„Daca se pune problema asa, noi vom merge însotiti de jandarmeria
montana, care nu va sta cu mâinile în buzunar. Eu chiar nu pot închide
ochii, sa stiu ca acolo se tine festivalul si dupa aceea le dau amenda
”.
– da are mare dreptate domnul henri,ii ceva putred la mislocul
autoritatilor ce au interzis,anul acesta am fost cu mama si vecini
dupa afine pe muntele jigor,am vazut jandarmi insotiti de padurar
pe muntele jigorel unde aterizau avioane rusesti in razboi zice mama,
am cunoscut din vedere si paduraru,locuieste undeva in satucul de
linga Pestera Boli,mama ii zice Stoica,iar unul din jandarmi ii
localnic tot din Pestera Boli colonie,s-au luat de noi ca ce cautam
pe platou,mama ia zis lui Stoica ,fi linistit ca aici nu mai
aterizeaza avioane rusesti,au fost obraznici,neau facut sa coborim de
pe munte de parca ar fi muntele lor,ma deranjaza ca suntem tratati ca
in epoca ceausito-ruso-comunista, pacat ca avem tara frumoasa dar
batjaocurita politic inca rusofona
adaugat de Neala Negrescu
Dragi mei,eu is vinatori si sa stiti si dumnioastra ca pe munti Jigoru
nui jucarie,de la rusi neo ramas aeroportu pe munte jigor dar si plaiu
care duce la fabrica de arme Cujir si la dreapta peste poeni ii
scurtatura sa sjunga usor la fabrica de arme Sadu, doamne feri ccum
sa se aprobe de catre conducerea zisului parc natural gradiste ca sa
se faca manifestati in pestera boli care o fost cazarma rusasca in
41-42,ma oameni,fata care scrie de rusi ,apai bine ziace,rusi incep
sasi caute cuibarele si oameni,ce sa mai va zic,asta in nacazu pe la
noi in Rumania.pacat na stefane drega.uite la ce folosasc uni munti
si elicoptere rusesti ,vedet mai jos ceofost,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Cititi in ultima editie:
Eroul din Masivul Parang
Un accident aviatic este intotdeauna spectaculos, dramatic, de cele
mai multe ori fatal, avand un impact impresionant si tulburator la
public, indiferent de proportiile aparatului implicat sau de pierderile
materiale si umane suferite. Din nefericire, mass-media prezinta destu
l de frecvent asemenea evenimente nedorite, in ciuda faptului ca specia
listii in domeniu afirma ca transporturile pe calea aerului raman cele
mai convenabile, rapide si rentabile pentru civilizatia umana. Un alt
aspect al acestui domeniu al transportului modern il constituie factorul
-surpriza, date fiind numeroasele si complicatele cauze care pot
provoca accidente tragice, ramase uneori neelucidate. Asa s-a
intamplat vineri, 18 februarie, cand un elicopter al Aviatiei
Utilitare de tip MI-2, de productie ruseasca, s-a prabusit in jurul
orei 12.00, in Masivul Parang, la granita dintre judetele Hunedoara
si Gorj, dupa cum s-a aratat in numeroase relatari ale presei.
Elicopterul cazut era folosit de Societatea “Aviatia Utilitara 2000”
SRL Petrosani care inchiriase aparatul de zbor de la intreprinderea
“Moldaeroservice” Balti din Republica Moldova. In ziua fatala,
elicopterul utilitar de tip MI-2, pilotat de doi cetateni moldoveni
si in care se imbarcasera si doi tehnicieni de la Ocolul Silvic
Petrosani, transporta furaje ce trebuiau sa asigure hrana animalelor
salbatice din munti. Dupa 10 minute de zbor, elicopterul a intrat
intr-o zona de ceata si s-a prabusit. Copilotul si unul dintre
padurari au murit pe loc, iar pilotul grav ranit a ramas blocat in
scaun. Din fericire a fost un supravietuitor, tehnicianul silvic,
Teodor Mustata, care a putut demonstra ca in tragedia luptei cu
moartea se petrece schimbarea omului in marele erou. Faptele sale
savarsite in momentele ce-au urmat au aratat lumii ca omul aflat
in situatie-limita poate avea resurse fizice si mentale uluitoare.
Cand a fost posibil, pe patul de spital, eroul din Muntii Parang
a povestit reporterilor episoade incredibile desprinse parca din
pagini de poveste, dovedind ca oamenii care lupta sunt in primul
rand cei care traiesc. “Eu si cu pilotul eram in fata. (…) In zbor
am auzit un zgomot la motor si de atunci nu mai stiu decat ca m-am
trezit la pamant. Nu puteam sa ies din avion, pentru ca pilotul era
prins in centura si nu aveam pe unde sa ies. L-am desfacut din
centura, apoi l-am tras si pe el afara. Am vazut ca ceilalti doi
erau morti. Am plecat singur sa caut ajutoare. Am avut noroc ca
nu a trebuit decat sa cobor. M-am aruncat in zapada. M-am tarat
pana la o cabana. Acolo stiam ca trebuie sa fie niste muncitori”
, a declarat Teodor Mustata pentru Realitatea TV, care i-a atribuit
binemeritatul calificativ de “eroul din Defileul Jiului”. Eroismul
comporta o jertfa necesara ce se constituie intr-o putere miraculoasa,
izvorata probabil din dorinta omului de a trai si de a-si salva aproap
ele, pentru ca numai asa se poate explica izbanda acestui padurar iesit
din elicopterul prabusit, cu trupul insangerat, cu sapte coaste rupte
cu un plaman perforat si cu un picior rupt. In conditiile acestei demo
lari fizice, dar pastrandu-si forta interioara, Teodor Mustata a reusit
sa parcurga 4 kilometri prin zapada trecand de 70 de centimetri, pana
la cabana forestiera si sa anunte accidentul. Apoi jandarmii au urcat
la locul dezastrului pe urmele pe care le facuse in nameti tehnicianul
de vanatoare devenit eroul zilei. Ranitii au fost transportati pe targi
, pe o distanta de 5 kilometri, de catre echipele de salvare, pana in
locul unde au putut ajunge ambulantele. Ei au fost internati la
Spitalul de Urgenta din Petrosani, iar dupa primele investigatii
si interventii chirurgicale, medicii au declarat ca au sanse mari
de insanatosire. In paralel se deruleaza ancheta aparent dificila,
din cauza ca aparatul de zbor nu era prevazut cu o cutie neagra,
iar parerile specialistilor implicati in cercetari sunt deocamdata
diferite. La doua zile de la producerea accidentului, pilotul Valeriu
Coada a putut vorbi si a tinut sa spuna: “Lui ii datorez viata!”,
referindu-se la salvatorul sau. Cei doi supravietuitori ai
nefericitului accident aviatic au fost vizitati la spital chiar
de ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, care si-a exprimat
admiratia fata de curajul tehnicianului silvic, Teodor Mustata,
precizand ca acesta va primi si un ajutor financiar, caruia i
s-ar fi potrivit mai bine denumirea de prima de merit.
In luna Iunie am fost viloata de 2 jandarmi 1 padu
de Ioana Girbea in data de 2008-09-05 22:13:47
In aproape de un lac la zisul loc Capatul Jigorel ii un lac,acolo
ma spalam cind am fost surprinsa de trei indiviz,unul era slab si
vorbe repezit imbracat in uniforma verde ,ceilanti doi erau imbracat
in uniforme de jandarmi si erau mai robusti,bunica mea si alte doua
vecine erau la vreo 300 m ma jos pregateau sa mincam de ameaz,cei
trei mau imobilizat tininduma de gura si trintinduma jos,ca niste
haine mau violat,mam luptat in zadar cu ei,unul din jandarmi ma pocnit
in cap cu ceva perdindumi constinta,nu stiu ce sa mai intimplat,mam
trezit cu bunica si cele doua vecine linga mine udinduma cu apa si
intrebinduma ce ii cu mine,se vedeau urmele de la incaltamintele celor
trei violatori,ele nu iau vazut,am mers jos la Petrosani la
Jandarmarie in zadar ne-am caznit sa aflam cine sunt,am fost luate
in ris spunindumi daca mia placut,sa le sie rusine,imi pare rau ca
nu am avut un bricega la mine sa spintec macar unul di ei…….iar
in ce priveste Rusi sunt la fel ca violatori,siau batut joc ne mii de
tinere in invadarea georgia,vad ca si la noi nu in mai in siguranta,
sai ia dracu pe totii