– Dle Petru Cocirta, in ultimul timp tot mai frecvent se vorbeste despre importanta Planurilor Locale de Actiuni pentru Mediu pentru localitatile noastre. Care este specificul si de ce sunt atat de necesare aceste PLAM-uri?
– Planul Local de Actiuni pentru Mediu reprezinta un proces si o strategie, prin care se pun in discutie cele mai severe amenintari de mediu la nivel local, urmarindu-se corelarea dezvoltarii sociale si economice cu aspectele de protectie a mediului. Exemple de acest gen avem in tarile Europei Centrale si de Est, unde responsabilitatile pentru protectia mediului si solutionarea problemelor nu sunt delegate numai autoritatilor nationale, dar revin si autoritatilor publice locale (APL). Cat priveste situatia de la noi, s-au efectuat deja PLAM-uri pentru orasele Balti, Cahul, Ungheni etc. La Institutul National de Ecologie consideram ca este foarte important de elaborat PLAM-uri pentru orice localitate, oricat de mare sau mica ar fi. PLAM-ul poate fi initiat de orice grup de cetateni (responsabili din APL sau membri de ONG) interesati sa adune impreuna membrii comunitatii pentru a solutiona problemele de mediu. Pe parcursul activitatii am identificat, pentru R. Moldova, ca fiind prioritara solutionarea urmatoarelor probleme: constientizarea publicului, educatia ecologica; restabilirea luncilor raurilor, refacerea ecosistemelor acvatice; protectia solului si conservarea biodiversitatii. Prin solutionarea acestor probleme speram ca se va imbunatati situatia privind protectia si conservarea resurselor de sol, rol ce revine, de fapt, celor care il exploateaza. Iata de ce am orientat activitatile in domeniile care sunt mai putin in atentia publicului.
– Cum a inceput lucrul privind elaborarea PLAM-urilor?
– Odata ce s-a inteles faptul ca pentru dezvoltarea satului este nevoie si de PLAM, am purces, in cadrul Institutului, la elaborarea tematicii acestei strategii. La inceput am studiat partea teoretica si experienta practica din alte tari, pentru a elabora un ghid al actiunilor la nivel local. Sigur, comunitati avem multe, iar problemele, desi sunt in mare parte de acelasi tip, in fiecare localitate exista particularitati specifice. In acest context, in judetul Chisinau am studiat 20 de localitati din patru sectoare, comparand sate si comune cu diferit nivel de dezvoltare. Astfel, am tras mai multe concluzii: problemele sunt aproape identice in fiecare localitate ? aprovizionarea cu apa potabila, conservarea biodiversitatii, a solului, managementul deseurilor etc. Primordiala este si constientizarea ecologica. Conform cercetarilor am stabilit ca unele probleme de nivel global sau national sunt mai putin stringente cand e vorba de fiecare localitate in parte ? de exemplu, problema poluarii aerului nu se atesta, caci in sate obiectivele industriale sunt de o capacitate mai joasa sau lipsesc. Reiesind din datele acumulate, am inceput elaborarea PLAM-urilor pentru satele din judetul Chisinau. Anul trecut am finisat PLAM-ul pentru localitatile Costesti si Bulboaca.
– Cine ar trebui sa vina cu ideea unui Plan local?
– Este important ca dorinta de a efectua PLAM-ul sa porneasca de la oameni, locuitori ai satelor, nu din biroul unui sau altui Institut. Daca sunt initiative locale, atunci impreuna vom intocmi acest important document strategic. La noi se intampla ca avem strategii de tip national, diferite programe elaborate sub egida Guvernului, trambitate la toate nivelele, cu cele mai bune avize etc., dar care raman pe polita si sunt uitate, respectiv nestiute de cei de la nivel regional si local. Este timpul ca elaborarea diferitor programe sa se faca nu prin comanda, de sus in jos, ci umar la umar cu cei de la nivel local. Daca populatia va incepe sa aiba initiative locale, cred ca vom avea si o dezvoltare a tarii pe diverse domenii. Cred ca prin informarea si constientizarea populatiei inainte de elaborarea PLAM-urilor, se va intelege ca mosia satului nu este in intregime harazita pentru exploatare si astfel vom contribui la majorarea ariilor protejate de stat, a teritoriilor forestiere, la marirea suprafetelor fiecarui ecosistem, lucruri foarte importante pentru R. Moldova.
– Cum credeti, ce ar trebui sa se intreprinda la nivelul administratiilor locale pentru solutionarea problemelor de mediul?
– Consider foarte importante remedierea sau reconstructia ecologica a bazinelor raurilor. In toate tarile raurile care au fost canalizate, precum s-a facut si in Moldova prin anii 50-70, revin la meandrele naturale. Aici s-a observat imediat influenta pozitiva asupra agriculturii si biodiversitatii, se restabileste echilibrul intre speciile care dauneaza si cele care sunt benefice pentru agricultura. Daca vom utiliza eficient caldura solara, acoperind casele cu materiale care absorb energia Soarelui – termocolectoare si elemente fotovoltaice, vom avea doar de castigat. Daca vom planta fasii de padure de o specie repede crescatoare (plopul) sau pretioasa (stejarul), care dau pana la 300 metri cubi la hectar timp rapid, am avea destule surse de foc, materiale de constructie etc. Am castiga si din valorificarea luncilor si mlastinilor, unde pamantul s-a scurs si s-au format straturi groase de cernoziom. Din pacate, la noi nu exista, precum in alte state, programe de remediere sau reconstructie ecologica, nici firme de consultanta, intreprinderi specializate in domeniu.
Pentru conformitate: Delia MORAR