[img]"%%dir[1]%%harta_delta_dunarii.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Pregatirile pentru construirea canalului Bastroe au inceput zece ani mai tarziu, in octombrie 2001, o data cu largirea portiunii navigabile a carei marime s-a dublat, ajungand la aproape 6 metri.
Autoritatile ucrainene si-au motivat actiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare si a somajului.
Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci ca trecerea navelor prin Romania aduce pierderi statului, de peste un milion de dolari.
Dupa primele lucrari, au aparut o serie de reactii internationale.
Fondul mondial pentru natura, Birdlife international si Wetlands International s-au opus in nenumarate randuri sustinand ca largirea canalului va reduce cantitatea de apa potabila a Romaniei, iar poluarea va creste punand in pericol speciile existente din delta.
Fondul mondial pentru natura spunea ca Ucraina nu a tinut cont de expertizele stiintifice si de prevederile statutului de rezervatie naturala a biosferei Dunarii.
[img]"%%dir[1]%%delta_dunarii.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Organizatiilor neguvernamentale si ecologiste care au protestat fata de aceasta decizie a guvernului, de la Kiev li s-au alaturat atat state precum Germania, SUA cat si Consiliul Europei, Uniunea Europeana.
Reactionand cu intarziere, Romania a cerut anul trecut efectuarea unei anchete cu privire la efectele construirii canalului.
Recent, ministerul afacerilor externe si-a declarat intentia de a actiona in instanta firma germana constructoare, careia ii poate cere despagubiri pentru actiuni in aduna biosferei din zona Marii Negre.
Pe langa beneficiile asteptate de partea ucraineana, aceasta are la randul ei de suferit de pe urma acestui proiect canalul va reduce delta ucraineana cu 5.600 de hectare.