La 06.11.2009 ministrul mediului Gheorghe Şalaru a susţinut prima sa conferinţă de presă. Iniţial, pe agenda acestui eveniment era înscrisă prezentarea informaţiei privind programul de activitate al ministerului în contextul Programului Guvernului „Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare în perioada 2009 – 2013” aprobat recent de către Parlament. Dar, în contextul deplasărilor efectuate recent în teritoriu, ministrul a propus jurnaliştilor prezenţi o altă informaţie cu genericul „Unele rezultate ale implementării în diverse localităţi ale republicii a proiectelor cu suportul Fondului Ecologic Naţional”.
Ministrul a comunicat că din rapoartele prezentate de către secretariatul Fondului Ecologic Naţional rezultă că în anul 2009 au fost aprobate spre finanţare 163 de proiecte în sumă totală de peste 97 mln. lei. Cifre îmbucurătoare. Dar o analiză atentă a modalităţii de distribuire a surselor FEN demonstrează faptul că fosta conducere a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale accepta şi finanţa preponderent doar proiecte prezentate de către adepţii fostului partid de guvernămînt. Întru confirmarea celor spuse ministrul a prezentat următorul tabel.
În perioada 2008-2009 din Fondul Ecologic Naţional s-au alocat mijloace financiare după cum urmează:
primari:
PCRM 68.272.769 lei 97 proiecte
PSDM 484.272 lei 3 proiecte
AMN 7.154.979 lei 22 proiecte
PPR 4.080.629 lei 5 proiecte
PL 556.908 lei 2 proiecte
PPCD 4.508.269 lei 15 proiecte
PDM 4.921.040 lei 19 proiecte
PSL 1.273.407 lei 3 proiecte
PDSM 1.123.480 lei 5 proiecte
PLD 10.250 lei 1 proiect
Din acest tabel este clar că prioritate se acorda proiectelor prezentate de primăriile conduse de primari PCRM cărora li s-au alocat 68,3 mln. lei pentru 97 proiecte. Pe cînd primăriilor conduse de primari independenţi sau adepţi ai altor formaţiuni politice le-au fost oferite 75 de proiecte în sumă totală de cca. 24 mln. lei. Aceştia din urmă erau puşi în situaţia de a prezenta la FEN solicitări de granturi de nenumărate ori ca pînă la urmă cererile să fie respinse neîntemeiat. Despre un asemenea caz, foarte tipic pentru fostul preşedinte al Consiliului de Administrare FEN, ex-ministru Violeta Ivanov, a relatat la conferinţă dl Petru Dohoter, primarul comunei Vatici, r-nul Orhei, care de cîteva ori a depus la FEN cerere de solicitare a unui grant, dar de fiecare dată era respins.
Nenumărate încercări de solicitare a granturilor de la FEN pentru modernizarea staţiei de epurare Chişinău, care generează o multitudine de probleme de mediu, inclusiv mirosul insuportabil, depozitarea deschisă a nămolului, epurarea necalitativă a apei ş.a. a efectuat S.A. „Apă Canal Chişinău”. Dar de fiecare dată proiectele erau respinse sub diverse pretexte.
Pentru un şir de proiecte de aprovizionare cu apă banii au fost transferaţi nu beneficiarului, ci executorului lucrărilor – Agenţiei „Apele Moldovei” . Aşa, lucrările de implementare a proiectului „Restabilirea prizei de apă potabilă şi a apeductului Micăuţi-Străşeni, Etapa I” au fost executate de către „Apele Moldovei” , beneficiar fiind Consiliul Raional Străşeni. După cum a informat asistenţa dl Nicolae Robu, preşedintele raionului Străşeni, participant la conferinţă, toate tentativele de executare a lucrărilor cu un alt antreprenor care se angaja să le îndeplinească cu mult mai ieftin, au fost respinse de către fosta conducere a MERN.
În cazul restabilirii sistemelor de aprovizionare cu apă a or.Iargara (r.Leova), s.Copanca (r.Căuşeni), s.Buşila (r.Ungheni), s.Olăneşti (r.Ştefan-Vodă), restabilirii digurilor de protecţie după viitură în raioanele Anenii Noi, Criuleni şi Ştefan-Vodă, reconstrucţiei barajului lacului adiacent complexului monastic „Curchi”, atît beneficiar cît şi executor al lucrărilor a fost Agenţia „Apele Moldovei”. Or, în mod normal, beneficiarul granturilor ar fi trebuit să fie primăria, care în modul stabilit urma să selecteze prin tender executorul lucrărilor. Fosta conducere a MERN, ignorînd acest principiu, oferea granturi direct Agenţiei „Apele Moldovei” care, în lipsa altor întreprinderi concurente, stabilea preţurile sale la lucrări, utilaj şi materiale.
O examinare a stării de lucruri la capitolul „Finanţarea proiectelor de mediu” denotă o situaţie care nu mai poate fi tolerată. Lipsa de principialitate a membrilor Consiliului de administrare al FEN a dus la finanţarea preponderentă a unor proiecte despre care autorităţile publice locale aflau doar după demararea lucrărilor. Aşa, în satul Olăneşti, r-nul Ştefan-Vodă, Agenţia „Apele Moldovei” a „implementat” un proiect de restabilire a sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare. În ajunul alegerilor parlamentare s-a dat în exploatare conducta. Bineînţeles, în acea zi apa a curs, ca mai apoi să dispară, din simplul motiv că s-a simulat darea în exploatare, nefiind montat nici turnul, nici pompele. Pentru acest spectacol s-au cheltuit 650 000 lei.
Dar proiectul „Aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare a or.Iargara, r. Leova” este unul cu totul ieşit din comun. Iniţial el prevedea construcţia fîntînii arteziene, a turnului de apă cu volumul de 50 m3, a instalaţiei de tratare a apei prin metoda bacteriologică, a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, staţiilor de pompare a apelor uzate, staţiei de epurare, sistemelor de aprovizionare cu energie electrică şi automatizare. În urma implementării acestui proiect urmau să beneficieze de apă potabilă şi sisteme de canalizare 5015 locuitori, precum şi toate instituţiile publice, întreprinderile din oraş. Proiectul a fost dat în exploatare în termeni record. Început la 2 februarie 2009 a fost terminat chiar în ajunul alegerilor, despre care fapt a informat pe larg televiziunea şi radioul naţional. Proiectul a costat 7.300.000 lei.
Ulterior, Asociaţia interraională de producere, reparare şi exploatare din Chişinău a Agenţiei „Apele Moldovei” a prezentat suplimentar o altă cerere de solicitare a unui grant în mărime de 2.700.000 lei,
care evident a fost acceptat de Consiliul de Administrare al FEN şi finanţat în regim de urgenţă. Valoarea totală a acestui proiect „finalizat” la 30 mai 2009 a fost de 10.000.000 lei.
Dar la 5 noiembrie curent, deplasîndu-ne la faţa locului, s-a constatat că în or.Iargara, la conducta construită sunt conectaţi doar 200 de consumatori particulari, liceul, şcoala, 2 grădiniţe şi Centrul de Sănătate. Reţele de canalizare nu au fost instalate, iar staţia de epurare a grădiniţei-tip a fost pur şi simplu aruncată într-o groapă şi, evident, nu funcţionează.
Iată rezultatul practic al unui proiect de 10 mln. de lei. Şi mai agravantă e situaţia din cauza că apa livrată instituţiilor preşcolare, şcolii şi liceului, dar şi celor 200 de consumatori nu corespunde cerinţelor pentru consumul uman. Aceasta ne-o demonstrează Procesul-verbal de analiză a apei potabile a respectivei sonde, efectuat la 16 martie 2009.
De menţionat că „Raportul financiar final” pînă în prezent aşa şi nu a fost prezentat la secretariatul FEN.
O situaţie foarte alarmantă s-a creat în legătură cu proiectul „Valea Morilor”. În rezultatul indicaţiei directe a fostului preşedinte al ţării V.Voronin privind desecarea, excavarea şi evacuarea nămolului, nu a fost acceptată propunerea de evacuare a nămolului cu ajutorul hidromonitorului. În van societatea civilă, savanţii au încercat să demonstreze priorităţile de îmbunătăţire a stării lacului prin metoda aplicării hidromonitorului. Indicaţia preşedintelui a fost executată întocmai, iar nămolul a fost evacuat doar parţial pentru aceasta alocîndu-se 15 mln. lei.
Evident, epopeea cu lacul Valea Morilor nu a luat sfârşit şi mai pot apărea mişcări neaşteptate, dar după cum a menţionat ministrul Gheorghe Şalaru, este bine, totuşi, să tragem nişte învăţăminte. Principalul constă în faptul că soluţiile pentru problemele de mediu trebuie să le propună profesioniştii, iar deciziile importante să fie luate după o consultare largă cu publicul interesat. Aşa spune bunul simţ, aşa cer legislaţia Moldovei şi actele juridice internaţionale. Alt învăţământ este că politizarea unei probleme de mediu complică foarte mult situaţia şi împiedică puternic soluţionarea corectă a acesteia.
Un caz cu totul ieşit din comun este legat de finanţarea proiectelor pentru restabilirea fîntînilor şi izvoarelor în cadrul acţiunii „Apa – izvorul vieţii”. Atîta timp cît nu s-a politizat acţiunea, primăriile restabileau aceste surse cu mijloace proprii sau dispuneau de granturi modeste de la FEN (pînă la 10 000 lei). Aşa, bunăoară, primăria or.Leova a solicitat un grant de la FEN pentru renovarea fîntînii de la traseul Chişinău-Leova-Cahul în mărime de 4 mii lei.
Dar apoi la indicaţia fostului prim-ministru V.Tarlev fîntînile şi izvoarele de la drumurile naţionale au fost distribuite miniştrilor şi deputaţilor pentru aşa zisa „patronare”. În rezultat, doar prin intermediul FEN au fost restabilite cîteva zeci de fîntîni şi izvoare. Majoritatea din ele au costat între 100000 şi 273000 lei. Ideea de amenajare a surselor publice de aprovizionare cu apă este, în fond, nobilă. Dar în condiţiile austere ale noastre, puteau fi alese nişte proiecte mult mai puţin costisitoare. Şi mai grav e faptul că apa multor din aceste fîntîni şi izvoare atît de frumos şi de scump amenajate nu corespunde cerinţelor igienice din cauza conţinutului înalt de nitraţi, sulfaţi sau durităţii sporite. S-a ajuns pînă la situaţia cînd lîngă satul Gvozdova, r-nul Floreşti, la drumul naţional Chişinău-Soroca, la o fîntînă amenajată de un demnitar a fost instalată şi o tăbliţă „Atenţie! Apa nu este bună de băut!”. Deci, despre faptul că apa nu este potabilă se cunoştea încă la etapa efectuării lucrărilor de reconstrucţie şi amenajare.
În total, din FEN au fost amenajate 17 fîntîni şi izvoare cu apă care nu corespunde cerinţelor sanitare. Iată unele din ele incluse în Atlasul ecologic „Fîntîni şi izvoare”.
Tot atît de „pragmatic” au fost restabilite fîşiile de nuci de-a lungul drumurilor publice (bineînţeles, iarăşi la indicaţia conducerii de vîrf a ţării). În 2007, la indicaţia dlui V.Tarlev, fost prim-ministru, au fost alocaţi din FEN 1.091.890, iar în anul 2008 – 884.340 lei. Întreprinderea de stat „Administraţia de Stat a drumurilor” a asigurat executarea lucrărilor de plantare şi a uitat de puieţi. Aşa încît în r-nul Taraclia a fost fixată înrădăcinarea doar a 3% din aceştia, în raionul Leova – 12%, iar în raioanele Cimişlia şi Criuleni – cîte 15%. Astfel, pentru executarea acestei indicaţii s-au cheltuit cca. 2 mln lei. Iar dacă ţinem cont de faptul că de la FEN în anii 2006-2009 s-au acordat 23 granturi, în sumă de 9 mln 125 mii lei pentru finanţarea livezilor de nuci vom scădea din bugetul FEN alte 11 mln. lei.