Natura este necruţătoare, iar când încerci să-i calci legile este mai dură decât curtea cu juri, pentru că este mai logică (H.de Balzac).
Totalitatea deşeurilor solide provenite din gospodărie, industrie, comerţ, agricultură, devenite inutile sau abandonate de colectivităţile umane, constituie astăzi o problemă foarte actuală prin degradarea pe care o produce mediului înconjurător. Prezenţa acestor reziduuri în mediul de viaţă, pe lângă inconvenientele de ordin estetic, reprezintă şi inconveniente de ordin psihic, toate acestea fiind dezagreabile prin mirosurile sau substanţele pe care le exală. Pe lângă faptul că aceste reziduuri produc poluarea şi contaminarea aerului, a solului, a apei prin produse toxice sau agenţi infecţioşi, ele oferă medii favorabile pentru proliferarea unor vectori cum sunt insectele, rozătoarele, paraziţii etc. Potenţialul epidemiologic al reziduurilor solide variază în funcţie de vechime, de gradul de umiditate, precum şi de compoziţia acestora.
Compoziţia reziduurilor şi structura lor variază în funcţie de dezvoltarea societăţii, de nivelul de civilizaţie, de caracterul geoclimatic, urbanistic, de obiceiurile populaţiei, ponderea deosebită în perioada actuală aparţinând hârtiei şi ambalajelor.
O situaţie dificilă şi cu implicaţii mai grave asupra mediului înconjurător decât reziduurile menajere, o reprezintă deşeurile industriale. Volume uriaşe rezultate din metalurgie, industria chimică, de la termocentrale, cenuşa, zgura, nămolurile în industria neferoasă, depozitele de la uzinele de produse clorosodice, care se depun pe suprafeţe foarte mari, măresc conţinutul apelor de suprafaţă sau profunzime în cloruri, în metale (plumb, zinc, cupru), hidrogen sulfurat etc.
O cantitate apreciabilă de reziduuri organice provine din industria zootehnică, din industria alimentară etc. Ele contaminează intens apele de suprafaţă, în special în situaţia când acestea nu sunt neutralizate corespunzător prin staţii de epurare.
Gunoaiele active, adică cele care au un bogat conţinut de substanţe organice, asigură dezvoltarea unuia dintre cei mai importanţi vectori, musca. Se cunoaşte importanţa acestui vector în transmiterea multor boli pe cale digestivă, el putând vehicula până la 250 de specii de germeni patogeni şi având o arie de activitate până la distanţe de peste 10-15 km. Există o strânsă corelaţie între frecvenţa muştelor şi incidenţa unor boli cum sunt febra tifoidă, febrele paratifoide, holera, dizenteria bacilară, antraxul etc.
Vectorii, în general, pot juca un rol activ în transmiterea unor maladii, constituind un rezervor de virusuri şi bacterii, sau un rol pasiv-mecanic. Între vectori, rolul cel mai important îl au rozătoarele şi insectele. Grupele de boli care se transmit prin intermediul rozătoarelor, şobolanului în special, sunt în primul rând infecţiile intestinale (dizenteria bacteriană şi amibiană, bruceloza, leptospiroza, salmonelozele, trichinoza) sau unele infecţii transmise pe alte căi [rickettsioze, encefalitele sezoniere, ciuma (pesta), tularemia, antraxul etc.].
Reziduurile organice condiţionează şi poluarea poliparazitară a mediului, inclusiv a apei, solului, adăposturilor, suprafeţelor păşunabile. Acest tip de poluare continuă să se situeze la cote înalte, cu tendinţă de evidentă creştere. Cantităţi enorme de elemente parazitare ajung pe sol cu fecalele, urina, secreţiile şi excreţiile organismului-gazdă, cu cadavrele, deşeurile culinare, îngrăşămintele naturale ş.a. Este bine cunoscut faptul că solul argilos e mult mai favorabil pentru conservarea umidităţii şi crearea de condiţii corespunzătoare pentru păstrarea viabilităţii şi dezvoltarea elementelor parazitare.
În legătură cu aceasta ne întrebăm: controlează cineva în mod regulat dacă sunt sau nu elemente parazitare pe nisipurile plajelor de pe litoral, din stranduri şi în general în mediul exterior? Dacă s-ar face cunoscute rezultatele unor astfel de eventuale controale periodice ne-am îngrozi. Plajele, locurile de joacă pentru copii ş.a. sunt „onorate” de periodice hălăduiri ale haitelor de câini vagabonzi şi semivagabonzi. Încărcătura parazitară a fiecăruia dintre componenţii haitelor de câini este enormă, ceea ce constituie un pericol de excepţională gravitate pentru populaţia umană.
Evoluţia cantităţii de reziduuri, mereu în creştere, pune probleme în prezent şi în perspectivă, legate de necesitatea unor suprafeţe de teren şi implicit de apropierea depozitărilor de zonele de locuit cu toate neplăcerile care decurg. Această situaţie implică găsirea de soluţii economice şi totodată nepoluante.
Poluarea mediului urban constituie cea mai pregnantă şi mai generală caracteristică a vieţii contemporane, fenomenul referindu-se mai mult la poluarea chimică, dar putând fi extins şi la alte categorii de poluări, îndeosebi cea sonoră.
Poluarea atmosferei este principala modalitate de afectare a omului, mai ales datorită marii sale capacităţi de absorbţie a metalelor neferoase pe cale respiratorie. Din acest punct de vedere, deosebit de actuală este problema poluării atmosferei din Chişinău cu gazele de eşapament ale autovehiculelor.
Autovehiculele care funcţionează cu motoare cu ardere internă sunt foarte numeroase şi determină o serie de inconveniente, între care şi o puternică poluare a aerului. Prin natura şi prin cantităţile de poluanţi, poluarea determinată de transporturile auto este cea mai masivă şi mai agresivă. Poluarea aerului generată de autovehicule diferă de suprafaţa oraşului: străzile cu trafic intens şi cele folosite de autoutilitare sunt mai poluate decât străzile din cartierele rezidenţiale liniştite. La 40-50 mde o linie de transport, poluarea diminuă considerabil.
Automobilul îşi plasează emisiile nocive nu numai în zonele industriale, ci practic pretutindeni, fără a excepta zonele de odihnă şi locurile de recreare. Se ştie: dacă motorul nu este reglat în modul cuvenit, cantitatea de substanţe toxice degajată este aproximativ de 5 ori mai mare decât în cazul când motorul este bine pus la punct. Vedem dimineaţa autoturisme cu un singur om – cel de la volan. Oare este atât de greu să se asocieze cu alţi 2-3 vecini care au maşini, astfel încât să se folosească raţional automobilele? Se face şi economie de carburanţi, mergându-se prin rotaţie, azi cu maşina unuia, mâine – cu a celuilalt. Este o soluţie care reduce, în bună măsură, şi aglomeraţia, şi poluarea.
Un aport însemnat la poluarea localităţilor este adus de traficul de tranzit, care poate fi evitat prin arterele ocolitoare periurbane. În calea lor dela Odesaspre Cernăuţi, sau dela Dubăsarispre Cahul etc., şoferii ţin cu tot dinadinsul să treacă anume prin Chişinău, fiind conştienţi chiar de faptul că vor pierde timp destul la semafoare şi la ambuteiaje. Aerul capitalei şi aşa îmbâcsit de diferite impurităţi este tratat suplimentar şi cu gazele de eşapament ale acestor unităţi de transport.
Poluarea excesivă a aerului e echivalentă cu sinuciderea. În Danemarca au fost descoperite mumiile unor eschimoşi decedaţi cu aproximativ 5 secole în urmă. Descoperirea i-a preocupat nu numai pe arheologi şi istorici, ci şi pe ecologi. În urma probelor de laborator s-a constatat, de exemplu, că plămânii unei femei erau plini cu praf de cărbune. Specialiştii danezi explică astfel fenomenul: femeia transformată în mumie s-a aflat mai tot timpul lângă foc, pregătind hrana cea de toate zilele. Femeile Chişinăului nu se află în preajma focurilor, ele pregătind bucatele la aragazuri. Dar e la sigur, că plămânii lor sunt şi mai îmbâcsiţi cu diferite impurităţi. Numai automobilele chişinăuiene aruncă în aer peste 200 de substanţe dăunătoare. În prezent natura globului e intoxicată cu peste 6 milioane de feluri de substanţe toxice, dintre care doar 1500 pot fi parţial controlate. Savanţii au demonstrat clar, prin studii şi exemple, că poluarea mediului degradează spiritual generaţia actuală, înrăieşte omul, îl face irascibil, indiferent, slăbeşte productivitatea lui de muncă, provoacă mutaţii genetice, cu grave urmări ereditare. Medicii constată: mortalitatea infantilă, îmbolnăvirile grave precoce şi mai ales debilitatea se datoresc şi alcoolismului, dar mai ales poluării mediului înconjurător.
Articol şi foto realizat de:
Dorina BLÎNDESCU
22 Mai 2012