Suprafaţa totală a Terrei constituie 510 milioane de km², din care 361 milioane de km² (70,8 %) sunt ocupate de ocean, iar restul – 149 milioane de km² (29,2 %) – de uscat, din care doar 13 % (19,37 milioane de km²) este acoperită de soluri valorificate agricol. Din acestea, suprafeţe enorme pot servi agricultura doar în cazul administrării unor cantităţi mari de îngrăşăminte şi apă. Continue reading Starea solurilor (succint)
Author: Centrul Informational de Mediu
Deşeurile sunt marfa !?
Natura este necruţătoare, iar când încerci să-i calci legile este mai dură decât curtea cu juri, pentru că este mai logică (H.de Balzac).
Totalitatea deşeurilor solide provenite din gospodărie, industrie, comerţ, agricultură, devenite inutile sau abandonate de colectivităţile umane, constituie astăzi o problemă foarte actuală prin degradarea pe care o produce mediului înconjurător. Prezenţa acestor reziduuri în mediul de viaţă, pe lângă inconvenientele de ordin estetic, reprezintă şi inconveniente de ordin psihic, toate acestea fiind dezagreabile prin mirosurile sau substanţele pe care le exală. Pe lângă faptul că aceste reziduuri produc poluarea şi contaminarea aerului, a solului, a apei prin produse toxice sau agenţi infecţioşi, ele oferă medii favorabile pentru proliferarea unor vectori cum sunt insectele, rozătoarele, paraziţii etc. Potenţialul epidemiologic al reziduurilor solide variază în funcţie de vechime, de gradul de umiditate, precum şi de compoziţia acestora. Continue reading Deşeurile sunt marfa !?
Filosofia Apei
Apa a reprezentat şi reprezintă esenţa vieţii. În ecosistemul planetar, apa este un factor de primă importanţă.
Volumul total al apei pe glob este de 1,35 miliarde km³ la suprafaţă + 8 mil. km³ în subsol + 13000 km³ în atmosferă. Procentual, 92,7% se găseşte în oceane, 2,15% este îngheţată şi 0,65% există sub formă de apă dulce pe Pământ sau în atmosferă. Astfel, apa dulce nu reprezintă decât 39,2 mil. km³ (2,7%) şi repartiţia ei nu este egală, iar cea mai mare parte trebuie adusă din zonele polare. Continue reading Filosofia Apei
Reciclăm Hârtia?!
Europa este pe primul loc în lume când vine vorba de reciclarea hârtiei. Cei mai conştiinciosi sunt elveţienii. O mie de elveţieni reciclează 167,36 de tone de hârtie pe an. Ei sunt urmaţi la mica distanţă de suedezi – 164,61 de tone, austrieci – 157,77 tone şi olandezi – 30 de tone pe an.
Americanii se afla abia pe locul 5, urmaţi de germani, finlandezi, japonezi, norvegieni şi francezi. Ultimii din clasament recicleaă 62 de tone pe an.
În Republica Moldova situaţia este exact la polul invers, DA se reciclează, însă în cantităţi minime şi populaţia nu prea o face.
Totuşi, de ce ar trebui reciclată hârtia?
1. Pentru fiecare tonă de hârtie reciclată economisim: cel puţin 30 de mii de litri de apă şi 3 mii – 4 mii de KW (destul cât să ajungă unei locuinţe de 3 camere pentru un an de zile).
2. Producerea de hârtie reciclată necesită cu 28% pana la 70% mai puţină energie decât producerea de hârtie nereciclată. Acest lucru se intamplă pentru că cea mai mare parte din energie este folosită la transformarea lemnului în hârtie.
3. Industria hârtiei este una dintre cele mai poluatoare ramuri: reziduurile organice prezente în apele evacuate de fabricile de hârtie poluează cursurile râurilor. Reciclând hârtia, poluarea aerului şi a apei scade cu 95%.
4. Hârtia este biodegradabilă, ceea ce înseamnă că, atunci când putrezeşte, produce metan, gaz cu efect de seră (de 20 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon), responsabil pentru Încălzirea Globala. Cu fiecare tona de hârtie reciclată scade cantitatea de gaze cu efect de sera.
5. Dacă reciclăm o tonă de hârtie, salvăm 17 copaci sau economisim 5 metri cubi dintr-o groapă de gunoi. Din ziare se obţine tot hârtie de ziare, cartoane de ouă, cutii şi materiale de împachetat, iar cea folosită la birou poate fi transformată tot în hârtie de birou, în şerveţele şi în hârtie igienică.
În fiecare zi, numai în afacerile firmelor din SUA se foloseşte atâta hârtie încât se poate încercui cu ea globul pământesc de cel puţin 40 de ori. Din fericire, 77% din deseurile de hartie care se produc în birouri sunt reciclabile. Cu toate astea, hârtia nu poate fi reciclată la nesfârşit, ci de doar 4-6 ori.
Accesaţi aici un spot video:
Reciclează, fiecare hârtie contează!
Ce credeţi despre reciclarea hârtiei în Moldova?
Anunt Eveniment "Ora Planetei"
“Pamintul sufera -stinge lumina”
Miercuri, 16 martie 2011, ora 09.00, in incinta Ministerului Mediului, str. Cosmonautilor, 9, etajul 7, biroul 740, va avea loc conferinta de presa privind lansarea actiunii ecologice “Ora Planetei 2011”. Continue reading Anunt Eveniment "Ora Planetei"