Artur Cozma şi ministrul Turismului al Israelului, Yitzhak Aharonovitch, au semnat, miercuri, 17 octombrie, protocolul Comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, ştiinţifică şi tehnică, în baza căruia urmează a fi semnat un acord cu privire la excluderea dublei impozitări şi prevenirii evaziunii fiscale.

Continue reading În Moldova vor fi deschise centre de informare privind producerea producţiei ecologice

Republica Moldova a prezentat, la Belgrad, în cadrul celei de-a VI-a Conferinţe europene a miniştrilor de Mediu „Un Mediu pentru Europa”, un raport de progres în domeniul protecţiei mediului ce conţine şi un portofoliu de proiecte. În acest sens, ministrul moldovean al Ecologiei şi Resurselor Naturale, Constantin Mihailescu (în imagine), a prezentat trei documente privind „Starea mediului, monitoringul şi evaluarea”, „Implementarea acordurilor de mediu multilaterale şi Studiile de performanţe în domeniul mediului” şi „Parteneriatul. Politica de mediu, competitivitatea internaţională şi finanţarea”. Continue reading Moldova, proiecte consistente de protecţie a mediului ambiant

Pe data de 4 septembrie 2007, la Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, a fost organizată o Masă rotundă cu genericul:
„Abordarea problemelor de protecţie a mediului în contextul elaborării Proiectului Strategiei de dezvoltare durabilă a sectorului agroindustrial„. În cadrul acestei acţiuni a fost pusă în discuţie problematica de mediu în raport cu dezvoltarea durabilă a agriculturii şi industriei prelucrătoare, dar şi necesitatea evaluării impactului de mediu.
La masa rotundă au participat C. MIHAILESCU Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale, A. GORODENCO Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, managerii Proiectelor ramurale, reprezentanţi ai sectorului asociativ de mediu, alte persoane interesate.
În luarea sa de cuvînt, dl. C. Mihailescu, a menţionat necesitatea stringentă a elaborării strategiei, necesitate dictată de condiţiile climaterice persistente în ultimii ani. Strategia se va baza pe identificarea problemelor punîndu-se la bază trei criterii dechimizarea agriculturii, diversificarea culturilor agricole şi reducerea consumului de energie. La ultimul capitol ministrul a menţionat că anual în ţară se produc circa 2mln. t de deşeuri vegetale care fiind gestionate pot aduce beneficii evidente. Elaborarea unui document de lungă durată necesită unirea tuturor eforturilor pentru includerea tuturor aspectelor de mediu şi în primul rînd implementarea tehnologiilor nonpoluante, care îşi vor găsi oglindire în proiectul strategiei elaborat în mod transparent cu implicarea largă a publicului interesat. Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a subliniat faptul că a fost nevoie de o revizuire a propriilor viziuni asupra situaţiilor din agricultură în contextul calamităţii naturale din acest an. Situaţia ce s-a creat la ţară dictează necesitatea dezicerii definitive de la practica utilizării tehnologiilor vechi. Pe agenda zilei este inclusă dezvoltarea practicilor agricole prietenoase mediului. Ministrul a efectuat o trecere în revistă o situaţie a sectorului agrar subliniind carenţele: productivitatea minoră a solului, competitivitatea slabă a produselor finite, dezvoltarea excesivă a culturilor agricole tradiţionale, pentru obţinerea unui profit real pentru stat, din urma dezvoltării agriculturii, este strict necesară implementarea unei agriculturi ecologice, modificarea esenţială a structurii produselor, saturarea pieţii cu produse autohtone, ieşirea pe piaţa externă cu produse de calitate, renovarea bazei viticulturii şi pomiculturii şi a bazei prelucrătoare a produselor agricole la sate.
Directorul Unităţii Consolidate pentru Monitorizarea şi Implementarea Proiectelor în Domeniul Agriculturi,i dl. L. Gumovschii, managerul Proiectului Privind provenirea poluării din agricultură, dl. Al. Joluncovschii, asistentul Proiectului Managmentul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi, I. Barbarasa şi-au exprimat gătinţa de a participa la elaborarea compartimentului agricultură prietenoasă mediului. Conducătorii unui şir de organizaţii neguvernamentale au apreciat la justa valoare acţiunea organizată, au prezentat sugestii concrete pentru îmbunătăţirea acestui document. S-a specificat necesitatea includerii membrilor a acestor ONG-uri în componenţa grupului de lucru interministerial. Propunerile urmează a fi sistematizate către 20 septembrie curent.

De ce a fost necesară înfiinţarea Organismului Naţional de Inspecţie şi Certificare a Produselor Agroalimentare Ecologice (ONICPAE)?

Până acum, în Moldova nu există o structură care să monitorizeze, să inspecteze şi să coordoneze toate activităţile din domeniu. Noua structură va înregistra producătorii ecologici, le va elibera certificatele necesare, va inspecta terenurile agricole ecologice şi va face studii de marketing.

Din ce bani va activa noua structură?

ONICPAE este o structură aflată la autogestiune, aşa că există anumite tarife pentru serviciile prestate. Producătorii achită câte 1,3 mii lei la înregistrare, după care noi le oferim documentele necesare, le inspectăm terenurile, le oferim consultanţă.

Câţi producători ecologici avem înregistraţi, acum?

Până acum, 25 de producători locali au primit autorizaţii de demarare a perioadei de convertire a terenurilor din simple în ecologice. Perioada de convertire durează 24 de luni pentru plantaţiile de câmp şi până la 36 luni – pentru cele multianuale. În perioada 27 august – 1 aprilie, vor fi înregistraţi producătorii agricoli, pentru care perioada de convertire va demara în anul 2008. Avem deja zece solicitări în acest sens. În total cei 25 de producători întrunesc trei mii ha de terenuri agricole ecologice.

În R.Moldova se obţin, acum, produse ecologice?

Până acum nu exista o structură care să coordoneze acest activităţi şi nimeni nu ştie concret câte produse ecologice obţinem şi unde le exportăm. Cert este că Moldova produce vin ecologic, nuci, prune uscate şi miere de albine.

Cât de rentabilă este lansarea unei afaceri în acest domeniu?

În lumea întreagă, consumul de produse ecologice creşte an de an. Pentru Moldova producţia ecologică reprezintă singura şansă de cucerire a pieţei europene. Apropo, în anul trecut, Germania a solicitat Moldovei 3 mii tone de hrişcă ecologică, iar noi nu am putut face faţă cererii. Pentru anul curent Elveţia a solicitat 12 mii tone de fasole ecologică şi iarăşi nu le vom avea. Cred că este timpul să începem cultivarea în masă a produselor ecologice, or investiţiile nu sunt cu mult mai mari decât la cultivarea simplă, în schimb preţurile sunt mai mari cu cel puţin 30%, iar în unele cazuri chiar de trei ori.

Sursa: Infotag şi allmoldova.com

Criză ecologică în comuna Bacioi. Sute de oamenii resimt şi acum efectele nefaste cauzate de chimicale. Autorităţile locale au evacuat pesticidele din zonă. Totuşi, depozitul de chimicale nu a fost lichidat. Ecologiştii avertizează că acesta pune în pericol vieţile oamenilor şi compromite recoltele.

Comuna Bacioi este cunoscută mai ales în pieţele din capitală pentru roşiile suculente, viţa de vie şi pepenii verzi. Totuşi, oamenii nici nu bănuiesc că aceste produse comportă riscuri grave pentru sănătatea lor. Cauza o constituie rămăşiţele de chimicale care se scurg la fiecare ploaie în apele freatice şi sol. Depozitul de chimicale este amplasat la marginea comunei Bacioi. Acum câţiva ani, datorită finanţării bancii mondiale, autorităţile locale au evacuat chimicatele, dar nu au curăţat terenurile şi nu au lichidat depozitul. Cel mai grav este că în imediată vecinătate locuiesc oameni.

– Noi simţim un miros de putoare a aerului. Când e linişte, nu!, dar când bate vântul aerul, tot mirosul ajunge la noi. Noi creştem copii aici în murdăria asta. S-au înecat şi capre şi animale, afirma Ina Ungureanu, localnică comuna Bacioi.

Oamenii spun că acum 30 de ani casele din apropierea depozitului trebuiau să fie evacuate. Câteva din ele au fost demolate, însă localnicii care nu au avut bani au rămăs pe loc. Totodată, spun ei că nu au apă potabilă din cauza depozitului. Toate fântânele din vecinătate au fost distruse, apa fiind otrăvită.

Oamenii mai susţin că în depozitul de chimicale se mai fabrică otrăvuri.

– Aşa mari otrăvuri spun că nu se fac şefii. Numai pentru viţa de vie se fac. Da noi de unde să ştim, spune Ina Ungureanu, localnică comuna Bacioi.

Ecologiştii susţin că chimicale sunt deosebit de toxice şi prezintă pericol mare pentru populaţie. Ei spun că depozitele trebuie lichidate.

– Depozitele trebuie să fie distruse, cum au fost distruse şi pesticidele, betonate aceste pietre, duse, strânse şi accesul trebuie să fie limitat ca să nu fie în contact cu mediul pentru că ele sunt destul de periculoase şi depozitele, până şi hainele în care au muncit oamenii la chimicale, a declarat Andrei Dumbrăveanu, ecologist.
Pe de altă parte, Ion Bivol primarul comunei Bacioi afirmă că lichidarea depozitului nu este de competenţa primăriei. În opinia lui, de lichidarea depozitului ar trebui să se ocupe oamenii care au cote în aceea zonă.

– Depozitul nu s-a lichidat, depozitul aparţine la cota valorică a cotaşilor. Primăria nu are nici o putere juridică în lichidarea acestui obiectiv, a mentionat Ion Bivol, primar comuna Bacioi.

În comuna Bacioi au fost înregistrate in ultimii trei ani circa 60 de persoane bolnave de cancer.

sursa: www.tv7.md

Doriti sa va alimentati sanatos? Atunci nu utilizati substanţe chimice. Ministerul Agriculturii si Ministerul Ecologiei au început discuţiile asupra elaborării proiectului strategiei de dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial. Aceasta înseamnă ca fermierilor vor fi propuse idei cum sa cultive produse agricole gustoase si ecologic pure, fara utilizarea substanţelor chimice.

Reprezentanţii celor doua ministere, dar si alti specialişti in domeniu au subliniat ca in Moldova mai exista probleme ce tin de promovarea agriculturii ecologice. In primul rind este vorba de pesticide – substante chimice cu toxicitate mare folosite in agricultura pentru distrugerea daunatorilor. Pe timpuri acestea erau utilizate frecvent si pina in prezent exista locuri unde erau depozitate substantele date, care au contaminat solul. In rezultat sufera produsele agricole si in final oamenii. De aceea, acum printr-un proiect se incearca de a solutiona aceste probleme.

– Am colectat idei actuale, importante referitoare la reducerea eroziunii solului, de chimizarea din agricultura, adica de a substitui acele ingrasaminte minerale care se aduc cu zecile si sutele de tone si care continua sa fie aduse pina in prezent in Moldova, prin ingrasaminte organice, ceea ce avem de la acele ferme de vite cornute, ferme de porcine care le permit de a le recicla si de a le transforma in ingrasaminte organice, a mentionat Constantin Mihăilescu, Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale.

In anii 90-91 la 1 ha de pamint arabil erau aduse in jur de 5-6 tone de ingrasaminte organice, in prezent insa cantitatea data s-a redus pina la doar 100 kg.
Pentru a avea produse ecologic pure pe masa si pentru a fi in pas cu tarile europene, Moldova urmează sa elaboreze proiectul strategiei de dezvoltare durabila a sectorului industrial si peste 3 saptamini sa-l prezinte Guvernului.

– Se vor include anumite idei si propuneri pentru fermieri, pentru a utiliza corect si adecvat aceste substanţe, pentru a oferi populaţiei produse alimentare ecologice pure, dar pentru a obtine aceste produse este inevitabil si obligatoriu ca autoritatile si populaţia sa stie ca pentru a obtine acest lucru trebuie sa utilizam cat mai putine substanţe chimice, a specificat Ion Barbarasa, asistentul managerului de proiect.

autori: MARINA PÎNZARU, IURIE CUŢU

sursa: www.tv7.md