Those units that are especially energy-efficient–based on standards set by the U.S. Environmental Protection Agency (EPA) and Department of Energy (DoE)–receive an Energy Star, signifying them as preferred environmental choices. Clearly the program is designed as an incentive for competing brands to lower their products? energy consumption and costs over time.

The program is very helpful to consumers who want to do the right thing environmentally while also saving on energy bills, but it is not a ?cradle-to-grave? assessment. ?Cradle-to-grave,? as the term implies, measures an appliance?s environmental impact over the course of its entire life, and it counts other factors besides energy use and costs.

German and Scandinavian manufacturers, for example, thanks to stringent ?Extended Producer Responsibility? (EPR) laws in place there, must do more than maximize the energy efficiency of their products. They must also eliminate hazardous materials from both the appliances? components and their manufacturing processes (i.e. ?cradle?), and make them in such a way that maximizes their recyclability and reusability so as to keep them out of landfills (?grave?). In fact, European EPR laws even require companies to take back some of their products at the end of their useful life, removing the burden from the consumer as well as from local community waste handling systems.

And with passage last year of ?Directive 2005/32/EC? by the European Union (EU), similar laws will apply for any manufacturer–domestic or otherwise–that wants to sell appliances to Europe?s 400-million-strong consumer market. The goal is to encourage manufacturers to assess the full lifecycle impacts of their products, which would ideally also lead to the elimination of unnecessary parts and of wasteful, extraneous packaging. The directive becomes law across the continent in 2007.

Meanwhile, strong industry lobbies have thus far prevented similar legislation from taking hold in the U.S., though some state and local governments have expressed interest in European-style take-back laws. A few forward-thinking computer makers, including IBM and Hewlett-Packard, have started take-back programs voluntarily in order to salvage some components for re-use while looking good to environmentally-conscious consumers. But for the most part the trend has not caught on for American manufacturers and there are no laws in place to force them to abandon that age-old and not-so-green-friendly principle of ?planned obsolescence.?

Fred von Mechow

in urma dezastrului, au murit 20.000 de oameni, iar alti 150.000 sunt foarte bolnavi si azi. Supravietuitorii dezastrului si copii lor continua sa sufere efectele pe termen lung asupra sanatatii lor: de la cancer si tuberculoza, pana la defecte la nastere si febra cronica.

Activistii, purtand in maini lumanari si fotografii ale celor afectati de gazul ucigas, fac apel la compania DOW Chemical sa isi asume responsabilitatea pentru ceea ce s-a intamplat in Bhopal si la guverne sa adopte o lege internationala prin care corporatiile sa fie trase la raspundere pentru actiunile lor in viitor. ?Chiar si dupa 20 de ani, oamenii din Bhopal sufera inca din cauza ca DOW Chemical refuza sa isi asume responsabilitatea pentru starea in care se afla ei acum si pentru deseurile toxice care inca le otravesc apa si pamantul. Mii de oameni isi amintesc de ceea ce s-a intamplat atunci si ceea ce reprezinta accidentul ? pericolul erei chimice, standarde duble si lipsa asumarii responsabilitatii din partea corporatiilor multinationale?, a declarat Vinuta Gopal, coordonator campanii Greenpeace in Bhopal.

Activisti Greenpeace din 15 tari si 9 orase din India, inclusiv Bhopal, vor organiza seri de veghe cu lumanari si vor forma lanturi umane. in Elvetia, acestia vor prezenta o copie exacta a statuii memoriale din Bhopal reprezentantilor Dow Chemical din Zurich. Expozitii fotografice despre oamenii afectati de gazul otravitor si de contaminarea zonei au fost organizate in Belgia, Franta, Australia, India, Slovacia si China.

?Astazi cand se intampla atatea catastrofe, avem nevoie de o lege noua care sa oblige corporatiile cum ar fi DOW sa foloseasca aceleasi standarde peste tot in lume si sa isi asume responsabilitatea pentru activitatile lor. Daca acest dezastru s-ar fi petrecut in Europa sau in Statele Unite, zona ar fi fost curatata deja, iar oamenii compensati in totalitate. Cerem DOW Chemical sa isi asume responsabilitatea deplina pentru dezastrul din Bhopal, a declarat Gerd Leipold, director executiv Greenpeace International.

Greenpeace si International Campaign for Justice in Bhopal (ICJB) cer ca DOW, companie multinationala, sa plateasca tratamentele supravietuitorilor, sa curete depozitele de deseuri periculoase lasate in urma dupa inchiderea fabricii din Bhopal si decontaminarea apelor subterane din zona. De asemenea, se cere adoptarea unor legi aplicabile corporatiilor internationale pentru a fi siguri ca asemenea dezastre nu vor mai avea loc.
/http://greenpeace.ro/

Daca este posibil, coordonatorul va fi platit, garantand astfel faptul, ca dedica suficient timp si energie sarcinilor lui. Un coordonator platit este foarte important, in special pentru ca GI este compus din voluntari care adeseori au multe angajamente de lucru si deci timpul lor disponibil proiectului este limitat.
Alegerea unui coordonator trebuie sa fie deschisa, transparenta, pentru ca sa fie ales cel mai calificat candidat.

[i][b]Studiu de caz 1: Formarea unui comitet cetatenesc al PLAM in Kvandarci, Macedonia [1,2][/b][/i]

Primaria din Kvandarci din Macedonia Centrala a lansat in 1998 un PLAM. Structura organizationala a programului consta intr-un Comitet de Coordonare compus din 9 membri, in care au fost reprezentate in mod egal fiecare dintre cele trei categorii de direct interesate (autoritatea locala, sectorul afaceri si ONG). in cadrul proiectului au fost create doua comitete: Comitetul Cetatenilor si Comitetul Tehnic. Primele dintre acestea iau deciziile majorate ale proiectului, iar al doilea ofera sprijin tehnic.
Formarea Comitetului Cetatenesc s-a realizat in decembrie 1998, in cadrul unei intalniri publice la care Comitetul de Coordonare a invitat persoane direct interesate reprezentand 20 firme importante din comunitate, toate departamentele administratiei locale, toate ONG-urile locale, 5 inspectorate regionale, Institutul de Sanatate din Kavadarci, toate institutiile de invatamant locale si 5 ziaristi din partea mas-mediei locale. Toate aceste institutii si indivizi au fost invitate sa cunoasca efortul legat de PLAM si ca delegheze reprezentanti care sa contribuie pe durata a 14 luni la dezvoltarea printr-un proces deschis, participativ, comunitar a unui plan de actiune. Pentru a se putea pregati pentru intalnire invitatii au primit invitatii referitoare la obiectivele PLAM si modul de abordare al acestuia.
La intalnire au participat aproximativ 120 persoane. Organizatorii intalnirii au prezentat cronologia evenimentelor legate de propunerea PLAM in Kavadarci, explicand semnificatia unui PLAM, motivele pentru care comunitatea lor a trebuit sa treaca printr-un astfel de proces si prezentand obiectivele PLAM. Au fost alese 27 persoane care sa participe si sa reprezinte diferite interese ale comunitatii.
Acest grup include:
¬ Comitetul Cetatenesc al PLAM din Kavadarci:
¬ Secretarul Consiliului Local din Kavadarci;
¬ Presedintele Companiei Publice de Managementul Padurilor;
¬ Directorul Liceului din Kavadarci;
¬ Consilier din partea administratiei locale;
¬ Reprezentanti ai tuturor ONG;
¬ Reprezentanti ai tuturor intreprinderilor importante;
¬ Reprezentanti a 10 institutii de invatamant;
¬ Reprezentantul celei mai mari unitati industriale, "Feni".

[i][b]Studiu de caz 2: Viziunea comunitatii, Barlinek, Polonia [3][/b][/i]

Viziunea Comunitatii a fost elaborata si aprobata de catre participantii la Workshop-ul organizat de Municipalitatea din Barlinek, Polonia in cadrul unui proiect al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea. Participantii si-au exprimat dorinta ca Municipalitatea sa se modernizeze in viitorii 10-15 ani ca urmare a practicilor de dezvoltare durabila.

[b]Mediul natural si cultural: [/b]
¬ Peisaj armonios;
¬ Calitate foarte buna a mediului;
¬ Patrimoniul cultural conservat;
¬ Refacerea spatiilor verzi din parcuri si de-a lungul cailor de transport;
¬ Spatii de recreare / sanatate, spatii destinate ciclismului educational si de recreare in comunitate;
¬ Organizarea aprovizionarii cu apa si tratarii apelor uzate;
¬ Comunitatea fara aer poluat;
¬ Mediu fara deseuri;
¬ Resurse naturale protejate.

[b]Infrastructura tehnica: [/b]
¬ Şosea de centura pentru orasul Barlinek;
¬ Legaturi feroviare in oras;
¬ Spatii de parcare;
¬ Infrastructura tehnica dezvoltata;
¬ Consum de energie redus;
¬ Sistem de depozitare / retinere dezvoltat;
¬ Sistem performant de management al deseurilor.

[b]Economia: [/b]
¬ Municipalitate dezvoltata din punct de vedere economic;
¬ Turism si posibilitati de recreare dezvoltate;
¬ Şomaj foarte redus;
¬ Sector de serviciu bine dezvoltat;
¬ Utilizarea resurselor regenerabile de energie.

[b]Infrastructura sociala:[/b]
¬ Sectorul tertiar (neguvernamental) dezvoltat;
¬ Public cu identitate regional / municipala ridicata;
¬ Necesar de locuinte asigurat;
¬ Comunitate in siguranta;
¬ Public constiintizat in probleme de mediu;
¬ Public activ.

[b]Managementul municipalitatii:[/b]
¬ Municipalitatea este deschisa cooperarii;
¬ Descentralizarea sarcinilor;
¬ Calitatea ridicata a serviciilor prestate pentru public;
¬ Nivel ridicat al sistemelor sociale de comunitati;
¬ Participarea publicului in procesul de luare a deciziilor .

"The authorisation means that this maize type will now be allowed to be marketed in the EU as food, food ingredients or derived products, such as oil and starch," Commission spokesman for health and consumer protection Philip Tod told a briefing.

"In line with EU labelling and traceability rules, any product containing it will have to clearly indicate its genetically modified nature," he said.

The executive Commission was forced to make the decision after European Union member states failed to reach agreement on the issue in December.

The maize is jointly made by Pioneer Hi-Bred International, a subsidiary of DuPont Co, and Dow AgroSciences unit Mycogen Seeds.

The 1507 maize is modified to resist certain insects and herbicides and would not be for cultivation, although Pioneer/Mycogen have also requested this use under a separate application still pending in the EU authorisation process.

In March 2005, the European Food Safety Authority said it was safe to grow the maize, while in November it was given the green light to be used in animal feed.

GMOs have become a thorny issue for the EU with the World Trade Organization ruling last month that the 25- member bloc and specifically six member states had broken trade rules by barring entry to genetically modified crops and foods.

The countries named in the report were France, Germany, Austria, Italy, Luxembourg and Greece.

Countries bristled at the ruling that touches on national sovereignty with some saying they would do their level best to kee? farming GMO-free.

European environment ministers will hold a public hearing on the subject when they meet in Brussels on Thursday next week. Top of the agenda will be the way in which the EU’s 25 countries make decisions on GMOs.

Ministers currently must decide by qualified majority. However, next week’s hearing will discuss the possibility of reaching a decision by simple majority.

Viziunea comunitatii ofera posibilitatea de a pasi dincolo de probleme imediate si de a privi spre viitor. De obicei se face referirea la urmatoarele elemente: mediu natural, utilizarea terenului si cresterea numarului de locuitori, participarea civica, conducerea si diversitatea; infrastructura, vitalitatea economica, educatie, servicii sociale si posibilitati de recreare, patrimoniul cultural.
Viziunea poate defini decizii importante in legatura cu viitorul comunitatii si este important ca aceasta sa reprezinte opiniile intregii comunitati. O modalitate de definire a viziunii comunitatii o constituie dezvoltarea de catre GI a unui proiect de "Declaratia viziunii". Ca o alternativa GI poate sa invite locuitorii sa participe la un Forum comunitar in cadrul caruia sa fie elaborata viziunea comunitatii. GI poate sa preia ideile exprimate in cadrul Forumului comunitar, sa elaboreze un proiect de Declaratie a viziunii si sa solicite ulterior comentariile publicului.

GI este responsabil cu solicitarea opiniei membrilor comunitatii in legatura cu prioritatile de mediu si solutiile la probleme, educarea cetatenilor in legatura cu prioritatile de mediu cu care se confrunta comunitatea si implicarea activa a publicului pentru imbunatatirea calitatii mediului local. Este important ca GI sa fie reprezentativ la nivelul comunitatii. GI face recomandari pe care le transmite consiliului local.
Primaria sau organizatorii PLAM pot pregati o lista cu persoane direct interesate care considera ca ar putea face parte din Consiliul Local (GL) si pe care sa le invite sa faca parte din acest grup. Pe langa invitatiile formale participarea la CL trebuie lasata deschisa tuturor cetatenilor interesati ai comunitatii. Participarea cetatenilor poate fi sprijinita prin organizarea unui Forum Comunitar sau a altor activitati de constientizare. Forumurile comunitare constituie o metoda eficienta, in special in comunitatile mici.
Este important ca primarul sa autorizeze CL pentru realizarea PLAM, prin aceasta CL avand sprijinul total al primariei pentru a incepe implementarea PLAM.
Multe PLAM presupun formarea unor Comitete de Lucru specifice in special in comunitatile mari, in care volumul de munca este foarte mare. Ele sunt deseori compuse din persoane din afara CL, dar care au cunostinte specifice.
Dupa formare CL, pentru o functionare eficienta, este important de a defini regulile de lucru sau aspectele logistice (stabilirea timpului, locului intalnirilor etc.). Este importanta alegerea unui presedinte (vicepresedinti) ai CL pentru a indruma munca.
in cele din urma, trebuie subliniat faptul, ca pe durata PLAM componenta GI poate fi modificata daca apare aceasta necesitate.

"The slick is about 500 litres. It’s maybe 15 kilometres (9 miles) long," said a dispatcher from the Czech agency that oversees the Elbe.

The oil slick was discovered at 8.30 a.m. local time (0730 GMT) and officials quickly began enacting a plan to control it, he added, giving no further details.

The Ministry of Environment and Agriculture in the eastern German state of Saxony said it had been informed by the Czechs of the oil slick, which is in the vicinity of Usti nad Labem, a city near the northern Czech border with Germany.

"The cause of the contamination is not yet clear," the ministry said in a statement. "It is possible that it was a damaged pipeline or a freighter or truck accident."

"The Czechs have erected barriers that should slow down the spread of the oil slick. It is not clear whether and when the oil slick will reach Saxony," it said.

The Elbe flows up from the Czech Republic, where it is known as the Labe River, through Dresden and up north to Hamburg.

Pentru aceasta pot fi luate in considerare urmatoarele optiuni:
v organizarea unui Forum comunitar;
v lucrul cu mas-media;
v sondaje de opinii in cadrul comunitatii (se poate face utilizand telefonul, posta, in spatii publice sau in cadrul unor intalniri);
v pregatirea materialelor promotionale (de exemplu, sub forma unei brosuri);
v organizarea manifestarilor locale (targuri, activitati in aer liber, concursuri pentru copii etc.).

Figura 1. Procesul si responsabilitatile aferente la elaborarea PLAM

[img]"%%dir[1]%%plam_figura1.gif" border="0" alt="image" name="image" align="center" width="500" height="483" /[/img]

v Autoritatile locale sunt actorii cei mai importanti ai unui PLAM, deoarece sunt direct responsabile de implementarea majoritatii actiunilor care rezulta din procesul de planificare al acestuia;
v Organizatiile de mediu si civile, care au preocupari de mediu (ONG-uri, cluburi de vanatori si pescari etc.);
v Companii si unitati industriale, care sunt principalii poluatori;
v Firme si unitati industriale, a caror existenta depinde de resursele naturale locale;
v Companii de utilitati publice sau private responsabile de managementul al apei potabile, deseurilor solide si sistemelor de ape uzate;
v Profesionisti in domeniul mediului;
v Institutii guvernamentale regionale, inclusiv, inspectorate regionale de mediu si sanatate;
v Colegii, universitati, scoli la nivel local;
Proprietari de terenuri ale caror proprietati pot fi afectate direct de problemele de mediu;
v Grupuri etnice si religioase;
v Sindicate si alte organizatii de muncitori;
v Locuitorii comunitatii care reprezinta interese specifice sau "publicul larg";
v Mas-media (reprezentantii ziarelor, radioului sau televiziunii locale).
Persoane interesate pot exista si in afara ariei geografice imediate.
Structura organizatorica a PLAM-ului este reprezentata in schema 2.

Schema 2. Structura organizatorica pentru Programul Local de Actiuni pentru Mediu

[img]"%%dir[1]%%plam_schema2.gif" border="0" alt="image" name="image" align="center" width="500" height="335" /[/img]

A pilot study, to be conducted next week, will expose a small area of skin on volunteers’ arms to cellphone radiation for the duration of a long phone call, or for one hour, research professor Dariusz Leszczynski said on Friday.

Researchers will then take a skin sample to study and compare with one taken before the radiation exposure, he told Reuters.

Cell samples used in previous laboratory tests by the Radiation and Nuclear Safety Authority were all from women, and to keep consistency in the data, 10 female volunteers will be used in the new study — all of them employees at the watchdog.

In previous tests, Leszczynski’s group found evidence of mobile phone radiation causing cell-level changes such as shrinkage, but he said it was still impossible to say if that had significant health effects.

"Cells function in a different way when they are in the body than in laboratory surroundings. Now we want to confirm whether radiation causes cell level changes in humans as well," he said.

The results of the study are due by the end of the year, and Leszczynski’s team hopes to show if radiation has any impact on the body’s natural barrier that prevents toxins and other dangerous proteins that might be in the bloodstream from reaching brain cells.

Some researchers suspect brain cancer has become more common as a result of cellphone use, but there is no clear evi?ence to support that, Leszczynski said.

"If harmful proteins get through to the brain, it could have an indirect link with cancer, but this is pure speculation," he added.

Finland, home to top global mobile maker Nokia, has one of the most mature telecom markets in the world, with almost everyone having a mobile handset.