Pentru indeplinirea obligatiunilor de functie vor fi necesare cunoasterea legislatiei in vigoare cu privire la contabilitate si audit, Bugetul de Stat al Republicii Moldova precum si alte acte normative si legislative. Cunoasterea utilizarii calculatorului si a unei limbi straine va fi un avantaj.

Persoanele interesate si care intentioneaza sa aplice trebuie sa aiba un stagiu profesional de lucru nu mai mic de 3 ani, virsta cuprinsa intre 25-35 de ani.

Aplicantii sunt rugati sa depuna CV-urile la adresa:
Str. V. Alecsandir 1, etaj 7, oficiul 717, pina la data de 21.01.05 (vineri), ora 17.00. Persoana de contact Radu Bajureanu, telefon 729494, E-mail: [email]radu@test1.ru[/email]

Am fost la razboi si am trecut prin mai multe uragane, tornade si operatiuni de salvare, dar nu am mai vazut niciodata asa ceva. Nu pot sa-mi inchipui groaza prin care au trecut familiile si oamenii acestia cand au auzit zgomotul produs de apropierea valurilor si ale caror vieti au fost distruse de apa", a marturisit, socat, Colin Powell, dupa ce a vizitat Thailanda si Indonezia. Dupa ce a survolat in elicopter ruinele provinciei Aceh, secretarul de stat american a descoperit intreaga oroare a distrugerilor provocate de valurile uriase. Sate intregi au fost decimate, iar supravietuitorii la care ajutoarele nu au reusit sa ajunga se hranesc de mai bine de o saptamana numai cu nuci de cocos. Numai in orasul Meubolah si in jurul lui au murit aproximativ 40 de mii de oameni, iar participantii la operatiunile umanitare avertizeaza ca alte zeci de mii au nevoie urgenta de ajutor. Dincolo de zecile de mii de corpuri neinsufletite, dintre care multe ramase neidentificate, si spectrul epidemiilor ce ii ameninta pe cei ramasi in viata, la orizont se profileaza si o alta drama: cea a copiilor ramasi orfani. Unicef a indicat ca se subestimeaza impactul tragediei asupra copiilor si ca se poate vorbi deja de "generatia tsunami". O treime dintre cei aproximativ o suta cincizeci de mii de morti sunt copii, iar supravietuitorii sunt in stare de soc si trebuie sa infrunte pierderea parintilor, dar si lipsa apei si a hranei. Mai mult decat atat, din ce in ce mai multi cad victime traficantilor de carne vie, ceea ce a determinat autoritatile indoneziene sa le interzica parasirea tarii. Interdictia va ramane valabila pana cand se vor afla suficiente informatii despre soarta copiilor care au fost separati de familii in urma dezastrului. Milioane de persoane ce au scapat de valuri au fost inghesuite intre timp in tabere de refugiati (in Sri Lanka 800.000, iar in insula Sumatra 500.000) in conditii greu de imaginat, complet inadecvate numarului de persoane care le populeaza. Spre exemplu, in taberele organizate in Banda Aceh si in jurul orasului, sinistratilor le sunt asigurate hrana, apa si medicamentele necesare, dar expertii au semnalat ca unele dintre acestea sunt suprapopulate si dispun de prea putine facilitati, cum ar fi grupurile sanitare. Induiosat de drama considerata cea mai grava din ultimul deceniu, secretarul de stat american Colin Powell a promis intregul sprijin al Americii pentru eforturile umanitare. La randul sau, senatul american a adoptat marti, in unanimitate, o rezolutie prin care isi exprima tristetea si se angajeaza sa deblocheze rapid fonduri destinate ajutorarii sinistratilor. Intr-adevar, comunitatea internationala s-a mobilizat exemplar, nu atat la nivel organizatoric (in mai multe zone accesul fiind practic imposibil), cat la nivelul colectarii de fonduri. In topul statelor donatoare se afla Japonia, ce a anuntat ca intentioneaza sa suplimenteze cele 500 de milioane de dolari alocate victimelor, Germania, care a avansat suma generoasa de 500 de milioane de euro, si Statele Unite – 350 de milioane de dolari. Desi ajutorul oferit de Statele Unite ofera lumii musulmane, din perspectiva lui Colin Powell, oportunitatea de a vedea generozitatea si valorile americane, se pare ca suma impresionanta promisa nu a fost bine primita acasa. In special Pentagonul si-a manifestat nemultumirea fata de aceasta desfasurare de forte, care costa zilnic numai fortele navale in jur de 2,5 milioane de dolari. Neasteptata si costisitoarea misiune intervine exact dupa ce Donald Rumsfeld anuntase ca va reduce bugetul Marinei, analistii avertizand ca, astfel, in cazul unor viitoare operatiuni urgente nu vor mai putea fi gasite resursele necesare. Impresionant este insa ca tari mai mici si mai stramtorate la buget au reusit sa stranga din acest putin ceva si pentru victimele tsunami-ului. Astfel, Coreea de Nord, o tara care nu reuseste sa-si hraneasca propria populatie decat gratie ajutoarelor internationale, a oferit miercuri 150.000 de dolari statelor asiatice afectate, iar Afganistanul a anuntat ca intentioneaza sa trimita o echipa de medici si un avion cu ajutoare in India si Sri Lanka. Surprinzator, in timp ce ajutoarele financiare curg din toate partile, asociatia Medicilor fara Frontiere a socat opinia publica prin decizia de a-si suspenda colecta de urgenta. Explicatia este ca organizatia non-guvernamentala estimeaza ca a primit deja mai multe fonduri decat poate sa utilizeze.

EkoMrezaBiH, the environmental NGO network, organized signing of the petition for the occasion of the World Environmental Day, the 5th June.
We are satisfied with the number of signatures. This is an important step towards proper representation of the civil society with significant participation and influence in decision making process, policy and environmental management in B&H? ? said Viktor Bjelic, project manager of EkoMrezaBiH.
By signing the petition the citizens of Banjaluka, Sarajevo, Livno, Tuzla, Jablanica, Mostar and Zenica expressed their wish to participate in environmental decision-making process, to have access to environmental information and to access justice if these rights are not respected. Continue reading Petition for ratification of the Aarhus convention in BiH

Potrivit datelor Serviciului Piscicol de Stat, din acestea pot fi valorificate pentru cresterea  si inmultirea pestelui 1200-2400. insa numai 286 de detinatori de bazine au avize ecologice la titlul de folosinta separata si autorizatii de valorificare piscicola, eliberate de autoritatile pentru mediu. Celelalte bazine se exploateaza ilegal sau nu sint atribuite in folosinta.

Mai mult ca atit, tara noastra dispune de pachetul actelor legislative si normative pentru gestionarea acestor obiecte acvatice. in ultimele modificari la Codul Apelor (CA) e stipulat ca toate obiectele acvatice sint parti componente ale fondului unic al apelor si trebuie sa fie gestionale de stat. insa unele institutii de stat si organe ale administratiei publice locale intentionat ori din alte considerente au interpretat iresponsabil prevederile legislatiei. Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, de exemplu, prin scrisoarea nr.07-05-2614 din 09.06.00, adresata Prefecturilor, Consiliilor judetene si Agentiilor teritoriale de privatizare, explica precum ca terenurile fondului apelor pot fi atribuite in baza contractelor de arenda, fapt ce contravine Codului Apelor (art. ½). in baza acestui document eronat autoritatilor publice locale au dat in arenda pe un termen de pina la 99 ani un numar impunator de bazine acvatice. Pentru arenda terenurilor aflate sub apa au fost fixate plati similare terenurilor agricole. Actualmente, arendasii legalizeaza folosirea separata a apei obtinind titlul de stat.

Exista bazine acvatice pentru care contrar prevederilor CA, art. ½ (3) au fost eliberate cite 2 titluri de folosinta separata (lacul de acumulare Taraclia si iazul din s. Romanesti, r-nul Straseni), creindu-se situatii de conflict asupra proprietatii.

in multe primarii din raioanele Leova, Ungheni, Calarasi, Orhei (contrar prevederilor CA, art. 1/3 ?Bazinul acvatic este indivizibil?) bazinele apartin unor proprietari, iar barajele au fost repartizate in calitate de cote valorice altor proprietari.

Unii proprietari de pamint, care fara a obtine hotarirea Guvernului de schimbare a destinatiei terenului si contrar CA, art. 12 au construit si exploateaza bazine de apa. Spre exemplu: in s.Lapusna bazinul de apa construit fara proiect surpa temelia gospodariei aferente. Serviciul Silvic Orhei a construit ilegal pe teritoriul ocolului silvic Seliste un bazin de apa, schimbind directia piriului, astfel lipsind de apa alte doua iazuri in aval si creind pericol de inundare a terenurilor agricole amplasate in aval.

Dar iata si alte exemple de incalcare flagranta a legii. Autoritatile publice din comuna Voinescu, r-nul Hincesti, cu acordul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, a repartizat ilegal taranilor cote de teren in fisia riverana de protectie a riului Prut. Astazi proprietarii de pamint se pling ca se prabuseste malul si li se micsoreaza cota terenului dat in folosinta. Majoritatea bazinelor de apa se exploateaza fara a se tine cont de regulile respective aprobate in conformitate cu prevederile CA, art. 75, 76. Detinatorii bazinelor de apa stabilesc regimuri proprii de mentinere a nivelului si de evacuare sau golire (desertare) in aval a apei, creind pericol de inundare si alte efecte nedorite.

Ar putea fi insirate inca o serie de exemple ce denota dezordinea in exploatarea bazinelor acvatice. Pentru a ameliora situatia e necesar sa se urgenteze instituirea unui organ de stat pentru gestiunea fondului apelor, care i-ar obliga pe detinatori sa elaboreze regulile de exploatare a bazinelor acvatice, in care se va determina destinatia prioritara, ele fiind aprobate in conformitate cu Codul Apelor. Apoi numai in baza acestora sa se elibereze titlul de folosinta separata.

Bilanturile partiale – peste 55.000 de morti si 30.000 de disparuti – se agraveaza pe masura ce echipele de interventie ajung in localitatile izolate
n timp ce oficialitatile incearca sa-i ajute pe supravietuitori, oamenii de stiinta se apleaca asupra datelor tehnice ale cutremurului cu magnitudine 9, care a provocat uriasele valuri seismice, si sa evalueze consecintele sale la nivel planetar. Primele ipoteze lansate de savanti sint socante – cataclismul de duminica a fost atit de violent incit mai multe insule s-au mutat din loc, axa de rotatie a Pamintului a fost perturbata, iar ziua s-a scurtat, chiar daca doar cu o fractiune infinitezimala.

Cifrele disperarii

Autoritatile din Indonezia au facut cunoscut ieri ca in aceasta tara s-au inregistrat oficial, pina ieri, 27.174 de morti in nordul insulei Sumatra, dintre care 9.000 in fisia Aceh si 10.000 in districtul Meulaboh.
In Sri Lanka au decedat 17.640 persoane, peste 20.000 au fost ranite, iar un milion sint sinistrate. India numara pina in prezent 9.500 de morti, dintre care 4.500 in statul Tamil Nadu si 5.000 in insulele indiene Andaman si Nicobar, situate in golful Bengal. Autoritatile se tem insa ca acest bilant nu reflecta amploarea catastrofei, in conditiile in care exista zeci de mii de disparuti, dintre care 30.000 numai in insulele Andaman si Nicobar.
Autoritatile din Thailanda au anuntat decesul a 1.516 de persoane, dintre care cel putin 700 straini, si disparitia altor 1.200.
In Myanmar, 90 de persoane si-au pierdut viata, potrivit organizatiilor umanitare internationale care se asteapta la un bilant final ?mult mai ridicat?. Un numar de 17 sate au fost distruse in totalitate.
In Malaezia, 65 de persoane au fost ucise, iar 183 ranite, potrivit politiei, care a semnalat numeroase disparitii de persoane pe insula turistica Penang si in statul Kedah. Nici un turist strain nu figureaza printre cei decedati la Penang.
Maldive numara cel putin 55 de morti si 69 de disparuti, potrivit autoritatilor. Una dintre cele 1.200 de insule, Dhiffushi, foarte populara, este in intregime sub apa.
In Bangladesh si-au pierdut viata doua persoane, tata si fiu.

Valurile uriase au afectat si coasta estica a continentului african.

In Somalia, 40 de pescari au murit, iar alti 60 sint dati disparuti si sint putine sanse ca ei sa mai fie gasiti in viata. Cel putin 10 persoane s-au inecat in Tanzania si una in Kenya. (R.P.)

Miracole in iad

In timp ce mii de oameni isi cauta inca parintii, copiii sau prietenii disparuti in urma devastatorului val seismic din sud-estul Asiei, din zonele sinistrate sosesc si povesti incredibile despre cei salvati ca prin minune de furia apelor ce au invadat pamintul.
In Malaezia, un bebelus de numai 20 de zile care dormea in momentul in care valurile uriase declansate de seismul din Sumatra au lovit insula Penang a scapat cu viata datorita saltelei pe care se afla si care a plutit cind a fost luata de ape, potrivit presei locale. Bebelusul dormea intr-o camera din spatele chioscului unde tatal sau vindea mincare turistilor de pe plaja Batu Ferringhi.Tatal, in virsta de 55 de ani, a relatat ca, surprins de tsunami, a fost proiectat citiva metri, dar a reusit sa se agate de un stilp. Mama, in virsta de 40 de ani, a fost cea care a reusit sa ajunga la norocosul copilas.
?Slava lui Dumnezeu, salteaua plutea pe un metru si jumatate de apa, iar copilul plingea?, a povestit ea. (Nadia Calin)

Salvat de cadavrul unui pescar

Sean Lewis, un canadian de 29 de ani, care se gasea pe o plaja a insulei thailandeze Phuket cind aceasta a fost acoperita de tsunami, a supravietuit dupa ce a fost dus in larg de un val urias, agatindu-se timp de zece ore de cadavrul unui pescar care purta o vesta de salvare, ce i-a tinut pe amindoi la suprafata. Tinarul care lucra in Thailanda pentru o societate petroliera, a povestit ca a stat agatat de corpul pescarului pina cind un elicopter l-a reperat si l-a salvat.
O adolescenta portugheza de 13 ani, care a fost surprinsa de potop in timp ce facea scufundari in largul coastelor Thailandei, a fost salvata, dupa o zi petrecuta in apa, de un vas norvegian. Din nefericire, parintii Monicai Ribeiro, se numara printre cei cinci portughezi dati disparuti in Thailanda, statiunea in care se aflau fiind ravasita de furia valurilor.
Un baietel blond de 2 ani se afla la un spital local din sudul Thailandei, dupa ce a fost gasit singur pe o strada din provincia Phang Nga, fiind probabil despartit de parinti in momentul producerii catastrofei. Autoritatile cred ca el este suedez, dar nu pot spune cu certitudine pentru ca baietelul abia scoate citeva cuvinte de neinteles. ?Am vazut multi copii pierind. Am vazut parinti incercind sa-si tina linga ei copiii si nu reuseau. Era un iad,? povesteste Karl Kalteka, un german care si-a pierdut iubita in catastrofa.

1.500 de oameni, inecati in tren

Valurile seismice care au maturat duminica regiuni intinse din Sri Lanka au aruncat de pe sine un tren, in care se aflau intre 1000 si 1500 de pasageri. Autoritatile au declarat ca au recuperat 150 dintre persoanele aflate in cele opt vagoane ale trenului, reduse la un morman de fiare contorsionate de forta peretelui de apa care l-a rasturnat de pe sine. Trenul efectua o cursa intre capitala Colombo spre orasul Galle, aflat intr-o zona ravasita de furia apelor. De altfel, o portiune de peste 130 de kilometri de cale ferata a fost distrusa in catastrofa de duminica.
In zonele afectate au fost trimise buldozere pentru saparea de gropi comune de-a lungul cailor ferate si pentru ingroparea corpurilor in descompunere, insa operatiunea a fost incetinita, din lipsa carburantilor.
In localitatile musulmane din estul insulei, supravietuitorii au inceput sa-si ingroape mortii, jumatate dintre ei copii, sapind adeseori gropile cu miinile goale. In Galle, oficialii au folosit o portavoce pentru a le cere oamenilor sa depuna corpurile celor decedati la marginea drumurilor, pentru a putea fi colectate mai usor. Graba autoritatilor de a-i ingropa cit mai repede pe cei decedati este explicata de temerea, formulata de numerosi experti internationali, ca prezenta a numeroase cadavre in descompunere ar putea provoca izbucnirea unor epidemii. Pericolul este cu atit mai mare cu cit in numeroase localitati lipseste apa potabila, sistemele de canalizare au fost distruse, iar stocurile de medicamente sint aproape epuizate avind in vedere numarul mare de raniti tratati in ultimele zile.

Sotii Barac au fost salvati de o excursie!

Lidia si Nicolae Barac, cei doi turisti romani aflati in Thailanda in timpul cutremurului devastator din sud-estul Asiei, sint in afara oricarui pericol. Membri ai familiei si reprezentanti ai agentiei de turism cu care plecasera au confirmat ca ei incearca sa ajunga acasa cu primul avion.
Judecatoarea Lidia Barac si sotul ei, avocatul Nicolae Barac, plecasera in vacanta pe 13 decembrie si isi propusesera sa petreaca Revelionul pe insula Phuket din Thailanda. In urma cutremurului si dupa citeva zile in care au fost izolati, cei doi nu-si doresc decit sa se intoarca in tara.
Diplomatii romani din zona afectata de cutremur si agentiile de turism au transmis, in urma cu doua zile, ca nu reusesc sa ia legatura cu sotii Barac, clienti ai agentiei Eximtur. Ieri, reprezentantii agentiei n-au stiut nimic despre clientii lor pina cind una dintre fiicele familiei Barac i-a anuntat ca a reusit sa-si contacteze parintii. ?Luni dimineata am reusit sa vorbesc cu ei. Sint bine si se indreptau spre insula Phuket. De acolo vor sa ajunga la aeroport si sa ia primul avion spre casa?, a spus fiica sotilor Barac. Colegii Lidiei Barac, magistrati ai Curtii de Apel Timisoara, au aflat si ei de anuntata disparitie a judecatoarei. Presedintele Curtii de Apel, Silvia Nebela, a incercat in cursul zilei de luni sa ia legatura cu cei doi, dar nu a reusit.

A treia oara in Thailanda

Colegii lui Nicolae Barac, avocat in Baroul Resita de 20 de ani, spun ca este pentru a treia oara cind cei doi soti aleg ca destinatie de vacanta Thailanda. La agentia Eximtur, sejurul celor doi a fost singura solicitare din acest an pentru aceasta destinatie. ?Practic, ei au ales un pachet TUI, nu noi am organizat totul. Nici nu am avut, in afara celor doi, alti turisti romani in zona afectata de cutremur. Stiu ca au fost recuperati de autoritati si ca sint in afara oricarui pericol. Astazi (n.r. – ieri) au fost dusi de pe insula Phuket spre Pattaya. De acolo cauta primul avion spre tara, insa, din cite am aflat, totul este blocat. Cit despre eventuale despagubiri, contractele cu TUI sint in general foarte bune si prevad clauze speciale in caz de calamitati?, a precizat Emilia Kiss, de la sediul central al agentiei Eximtur.

Erau cazati pe malul apei

?Familia Barac era cazata intr-un sistem de bungalow-uri, chiar pe malul apei. Zona aceea a fost distrusa complet, luata cu totul de ape. Cei doi soti din Timisoara care erau cazati acolo au scapat ca prin minune, fiind plecati in acea zi in excursie intr-un oras din apropiere, iar cutremurul i-a prins in autocar?, spune Mircea Draghici, consilier la Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT). Cei de la ANAT confirma ca sotii Barac sint sanatosi si vor ajunge inapoi in Romania cit se poate de repede. ?Ei au fost dati disparuti deoarece nu au putut contacta pe nimeni in nebunia care s-a creat acolo. Fiind plecati de la hotelul unde erau inregistrati, nu au putut suna sau trimite un mesaj, astfel ca s-a creat panica?, explica reprezentantii ANAT. Lucia Morariu, presedinte ANAT, a precizat ca nu are cunostinta despre alti turisti romani care s-ar afla in zona. Alti turisti care se aflau in Insulele Seychelles in timpul cutremurului au fost mutati, cu o companie aeriana, in Dubai. ?Au fost turisti acolo in timpul cutremurului, dar au fost evacuati. Nu au existat victime dintre turistii romani?, mentioneaza Nicolae Demetriade, director Happy Tour.

Romanii continua sa plece spre Thailanda

Desi turistii au dat bir cu fugitii din zonele zguduite de cutremur, peste 200 de romani au ales sa plece, ieri si astazi, spre Thailanda, potrivit unor oficiali ai agentiilor de turism. ?Unii dintre turistii care aveau bilete cumparate pentru Seychelles si Maldive si nu au mai vrut sa mearga acolo au fost redirectionati catre Dubai?, a declarat directorul HappyTour. In schimb, un grup de turisti a plecat in cursul zilei de ieri spre Thailanda. Alte doua grupuri avind aceeasi destinatie vor pleca azi si miine. (Bianca Toma, Iuliana Roibu)

Cutremurul care a schimbat harta lumii

Seismul de magnitudine 9 care s-a produs in Indonezia duminica dimineata a mutat intreaga Insula Sumatra cu aproximativ 36 de metri spre sud-vest, miscare din cauza careia s-a dislocat brusc o masa de apa gigantica, transformata intr-o serie de tsunami (valuri seismice) care au devastat liniile de coasta din jurul Oceanului Indian si Marii Chinei de Sud. In afara de Sumatra, seismul a deplasat si insulele mai mici din regiune cu aproximativ 20 de metri, in aceeasi directie (sud-vest), a declarat un expert al Institutului Geologic american, Ken Hudnut. ?Miscarea de pamint a schimbat harta?, a subliniat el. Potrivit cotidianului ?Los Angeles Times?, cutremurul, care a luat nastere intr-o regiune geologica activa, a fracturat platforma Oceanului Indian pe o distanta estimata la 965 km si a provocat alunecarea una peste cealalta a doua placi tectonice, foarte asemanator felului in care seismologii se asteapta sa se comporte falia San Andreas cind ?cutremurul cel mare? va lovi California.

Ziua s-a scurtat cu 3 microsecunde

Energia degajata de placile tectonice angrenate in producerea cutremurului a mai provocat usoare miscari de balans ale planetei fata de axa sa de rotatie, precum si o minuscula modificare a vitezei de rotatie.
Potrivit primelor estimari ale geofizicienilor americani, daca schimbarea de rotatie a Pamintului s-a produs, valoarea sa este de sub 3 microsecunde (o microsecunda este a milioana parte dintr-o secunda) pe zi si va putea fi calculata cu exactitate abia peste citeva saptamini.
?Prelucrarea datelor oferite de cele mai precise masuratori dureaza cam trei saptamini, asa ca deocamdata putem doar sa ghicim?, a explicat Thomas Herring, de la Massachusetts Institute of Technology. In general, asemenea modificari in durata zilei se produc pentru ca miscarea unui vast bloc din scoarta terestra, cum se petrece in urma unui cutremur, altereaza distribuirea masei planetare. Daca o sectiune mare se deplaseaza spre nucleul Pamintului, miscarea de rotatie se accelereaza. Daca se deplaseaza spre suprafata, efectul este invers, de incetinire a rotatiei.
Desi tragic, cutremurul de duminica ?va permite cercetatorilor sa studieze mai in detaliu structura interna a planetei?, a declarat profesorul Costas Synolakis, de la Universitatea Californiei de Sud.

Moartea vine din larg

Cu toate acestea, masivele valuri seismice, nu miscarea de pamint propriu-zisa, au determinat tragica pierdere a zeci de mii de vieti omenesti. Tsunami, care adesea este numit incorect ?val mareic?, constituie un fenomen diferit de tot ce se intimpla in mod obisnuit in oceane.
Cel mai adesea el este creat de cutremure, dar poate fi antrenat si de alte evenimente, precum alunecari de teren subterane, caderea unui asteroid sau eruptii vulcanice violente.
Forta unui tsunami este imprimata atit de magnitudinea seismului, cit si de eventuale miscari telurice complementare si de adincimea oceanului in zona epicentrului. In faza initiala, procesul este insesizabil chiar si pentru o persoana care s-ar afla intr-o barca in apropiere de epicentru. Unda valului tsunami este raspindita pe mai multe sute de metri si cistiga energie de fiecare data cind atinge fundul oceanului. Masele gigantice de apa strabat profunzimile oceanului, de-a lungul reliefului accidentat de pe solul marin, spre deosebire de valurile obisnuite, care nu afecteaza decit suprafata apei. In timp ce traverseaza zonele de mare adincime ale oceanului, valurile seismice sint aproape insesizabile la suprafata, ridicindu-se doar cu un metru sau chiar mai putin. O data ce ajung in zona de coasta, unde apele sint mai putin adinci, uriasul volum de apa este fortat sa iasa la suprafata, iar valurile devin din ce in ce mai mari. Pe plaja, valul poate atinge pina la zece metri inaltime. (Vladimir Balaban)

Cele mai devastatoare valuri seismice ale secolului

31 ianuarie 1906 – Ecuador: Un seism de 8,8 pe scara Richter produs in largul coastelor Columbiei si Ecuadorului genereaza un tsunami soldat cu 1000 de morti
3 martie 1933 – Japonia: Dupa un cutremur cu magnitudinea 8,3, nordul insulei Honshu este devastat de un val seismic soldat cu moartea a 3000 de persoane. In aceeasi zona, in 1896, un tsunami facuse peste 27.000 de morti
4 noiembrie 1952 – URSS: Peninsula Kamceatka e zguduita de un cutremur cu magnitudinea 9, care a generat un val seismic resimtit pina in Chile si Peru si a facut 2.300 de morti in trecerea sa
21-30 mai 1960 – Chile: Un cutremur de 9,5 genereaza valuri seismice soldate cu 5700 de morti in Chile, 130 in Japonia si 61 in Hawai
17 august 1976 – Filipine: Un val tsunami provocat de un cutremur face 5000 de morti pe insula Mindanao
12 decembrie 1992 – Indonezia: Mai multe valuri seismice produse de un seism lovesc insula Flores, soldindu-se cu 2000 de morti
17 iulie 1998 – Papua-Noua Guinee: Dupa doua seisme cu magnitudine 7, un val tsunami rade de pe fata Pamintului mai multe sate de pe coasta, ucigind 6-8000 de oameni

VIP-uri sub valuri

Helmut Kohl, plin de vinatai
Fostul cancelar si lider crestin-democrat german Helmut Kohl se afla in Sri Lanka in momentul in care valurile seismice au lovit necrutator aceasta tara, relateaza agentia spaniola de presa EFE. ?Evident ca s-a ales cu citeva vinatai, insa se afla in siguranta?, a declarat la Berlin un purtator de cuvint al lui Kohl, care a mai precizat luni seara ca este foarte posibil ca fostul cancelar sa isi continue vacanta. Cu toate acestea, el a fost evacuat ieri din districtul Galle, catre capitala Colombo, cu ajutorul unui elicopter militar.

Frumoasa din copac
Petra Nemkova, un fotomodel de origine ceha, este internata intr-un spital thailandez, in timp ce fotograful si prietenul sau, britanicul Simon Altee, se afla pe lista celor dati disparuti in urma cataclismului natural produs duminica, a comunicat agentul lui Altee, Eve Stoner. Atlee si Nemkova petreceau o vacanta in statiunea Phuket si au fost surprinsi amindoi de valurile seismice care au maturat aceasta insula thailandeza. Potrivit cotidianului britanic ?The Sun?, Nemkova a stat catarata intr-un copac timp de opt ore si sufera de numeroase leziuni interne si o luxatie de sold. Autoritatile britanice nu cunosc deocamdata alte amanunte legate de soarta lui Atlee. Nemkova, in virsta de 25 de ani, a aparut in reviste precum Vogue, Marie Claire si Sports Illustrated, fiind totodata si unul din manechinele firmei de lenjerie Victoria?s Secret. (C.V.)

Ghinion in luna de miere
Un fotbalist australian se numara printre persoanele date disparute in urma catastrofalului cutremur din sud-estul Asiei. In virsta de 24 de ani, Troy Broadbridge, de la echipa Melbourne Demons, isi petrecea luna de miere la Phuket (Thailanda). Sotia sa, Trisha, a fost salvata, dar fotbalistul e de negasit. (L.G.)

Gica fara frica
Printre romanii care, de-a lungul ultimilor ani, au vizitat Insulele Maldive, zona din Oceanul Indian devastata de cutremur, se numara si Gica Popescu. Surprinzator, ?Baciul? ne-a declarat ieri ca n-ar avea nici o retinere sa se intoarca acolo. ?In urma cu doi ani mi-am petrecut concediul, alaturi de sotie, pe o insula din arhipelag. E un peisaj feeric.
N-am avut nici o problema atunci, desi ni se spusese ca acolo cutremurele sint destul de dese. Daca s-ar pune problema, m-as intoarce acolo cu mare placere, nu mi-e frica. Astfel de catastrofe se petrec o data la nu stiu citi ani?, ne-a declarat fostul fotbalist. ?Dar eu am un alt obicei. Cred ca pe planeta sint atit de multe locuri frumoase, incit ar fi pacat sa merg de doua ori in aceeasi regiune?.

Representatives of Danube biosphere reserve and 3 other organizations with sadness had to document death of tern colonies ? Sandwich tern (Sterna sandvicensis) and common tern (Sterna hirundo) ? that nested at the Ptichya (the Bird) spit near the Bystroe estuary.

On July 16 joint group recorded the following:
On the location of two large Sanwich tern colonies (previously recorded 950 and 430 nests at June 28) and one common tern colony ( 120 nests recorded at the same date) remains of many hundreds of tern eggs were found. The egg damage shows that no chicken appeared. The chicken were expected to come out of the eggs around July 20. Continue reading First victims of Danube canalization ? Ukrainian government and German moebius have killed bird colony

OPTIMIST. Guvernatorul Virgil Munteanu crede ca Delta poate fi salvata de la distrugere. Exista un proiect, mai e nevoie de o decizie politica

Jurnalul National: Vorbind de cazul Bistroe, in ce pozitie se afla Romania acum, la sfarsitul lui 2004, comparativ cu luna mai, cand ucrainenii au inceput lucrarile? Virgil Munteanu: Mai bine decat in luna mai pe de o parte, mai rau decat in mai, pe de alta parte. Mai bine pentru ca datorita demersurilor autoritatilor romane s-au sensibilizat foarte puternic conventiile internationale care au adoptat tot felul de rezolutii. Aceste pozitii au condus la o declaratie, speram sa fie si o decizie, a Kievului de a nu incepe faza a doua a proiectului pana la realizarea si discutarea cu toate conventiile, inclusiv cu noi, a unui studiu de impact referitor la ce vor sa faca acolo. Rau este ca faza intai a proiectului a fost declarata inchisa, iar lucrarile pe bratul Chilia continua.

In ce faza este proiectul de construire a acelui dig in estuarul Bistroe, menit sa stopeze curentul nord-sud al Marii Negre? A fost o furtuna, in noiembrie, care le-a afectat toate echipamentele, au fost rupte conductele de evacuare, probleme mari. Nu au mai reluat activitatea.

Nu au mecanisme de sanctionare

Ce masurile concrete a luat comunitatea internationala impotriva proiectului Bistroe? Masurile concrete s-au rezumat la aceste rezolutii care, pe de o parte, condamna realizarea canalului, pe de alta parte solicita oprirea lucrarilor, iar in al treilea rand, solicita ca orice lucrare sa aiba la baza vestitul studiu de impact. Insa foarte multe din aceste conventii nu au mecanisme de sanctionare. E o problema mare daca pentru o situatie critica, mecanismele de interventie si de determinare a unei parti semnatare a conventiei prin care sa opreasca lucrarile aproape ca nu exista.

Si atunci ce se poate face? Daca ma refer in particular la Conventia Ramsar, in 2005 va avea loc Conferinta partilor semnatare, prilej cu care noi vom ridica din nou aceste probleme, eventual vom propune chiar o rezolutie de adoptare a acestor mecanisme de sanctionare si de oprire a acestor lucrari distructive.

Avem puterea sa modificam statul acestor conventii? Noi facem o propunere. Decizia e luata de conferinta partilor semnatare, important e sa le prezentam argumente. In situatia in care Bistroe va fi dus la bun sfarsit si nu va fi sanctionat, orice parte semnatara a acestor conventii va putea face la fel, ceea ce e un pericol potential imens la nivel planetar.

Cat de bine se cunoaste situatia de pe Bistroe la aceste conventii? Este problema numarul unu! In toate aceste conventii!

Ce inseamna in sens practic ca Bistroe este problema numarul unu a acestor Conventii? Este problema care trezeste cel mai mare interes, problema cea mai bine cunoscuta. Toti stiu acum de Bistroe. Daca pana acum un an intrebai pe unul din vreo conventie internationala ce-i Bistroe, evident nu primeai nici un raspuns. Acum, cand pronunti Bistroe, toti stiu canalul din Ucraina. Important este ca s-a constientizat acest proiect agresiv.

Pana la urma, de ce au inceput ucrainenii aceste lucrari si de ce le continua in ciuda acestor proteste? Nu cred ca o asemenea concluzie poate fi trasa. Pana cand va fi finalizat tot canalul mare, Bistroe va fi infundat de sedimente si iar trebuie sa inceapa dragajele. Asta va continua la nesfarsit. Nu stiu ce argumente ai sa continui lucrarile cand toata lumea le condamna. Problema nu este, practic, un canal, problema este Delta Dunarii. Imi amintesc de reuniunea Ramsar de la Valencia din 2002, s- a spus ca sunt doua probleme extrem de urgente pe glob. Una era intentia construirii unui canal in Delta Dunarii. Nu se stia ca va fi Bistroe, intentia construirii unui canal in Delta a fost numita "o mare problema a Planetei".

Cat de bine au abordat autoritatile din Romania problema Bistroe? S-a considerat ca tot ce inseamna actiunile Romaniei in plan diplomatic sa fie coordonate de Ministerul Afacerilor Externe. Vorbim de niste pozitii luate la nivel international. Imi amintesc de niste solutii care si acum ma amuza, cu realizarea unui baraj pe Dunare, cu tot felul de canale taiate, construirea unei hidrocentrale? Problema este ca eu cred ca cei din diplomatie si-au facut treaba in sensul in care au activat toate conventiile internationale. Sa-i faca sa se opreasca este destul de dificil. Nu stiu ce se va intampla, daca se vor opri sau nu. Incerc sa gandesc logic, totusi ce se doreste? Bani cheltuiti, condamnari publice, organizatii neguvernamentale puse in cap, procese in instanta, si pentru ce? De ce toate aceste tensiuni cu Romania, balizele, reamintesc tot ce s-a intamplat in ultimele sase luni, cand, daca s-ar fi facut asa cum s-a solicitat de la inceput un studiu de impact independent, impreuna cu noi, cu conventiile internationale, uite, vrem sa facem un canal, vedem e bine, nu e bine, era o maniera perfecta. Poate ca nu exista impact sau existau contramasuri sau compensari. Si asta s-a intamplat in permanenta, lipsa lor de a informa.

Care va fi impactul pe care il va avea construirea acestui canal? In momentul asta, la cateva luni de la inceperea lucrarilor, nu se constata un dezechilibru hidrologic. Nu se stie cat va intra pana de apa sarata din mare pe bratul Chilia, cat se va infiltra ea in panza de apa freatica la padurea Letea? Milioanele de metri cubi de sedimente descarcate in mare vor afecta flora submersa si celelalte verigi din lantul trofic. Aceste sedimente vor fi aduse de curentul nord-sud din Marea Neagra spre Litoralul romanesc. Se deterioreaza iremediabil conditiile in care biodiversitatea crestea in mod natural. Acest canal va avea impact asupra populatiilor de pesti marini migratori, sturioni si la scrumbie. Delta din Ucraina va fi distrusa complet. Pe noi ne intereseaza sa ne aparam delta noastra, iar masurile pe care specialistii le-au stabilit reprezinta ceva cu totul senzational. Reconstructia Deltei pe o suprafata imensa va insemna cel mai mare proiect de acest fel. Acum in lume se discuta de reconstructie ecologica pe 10 ha, 50 ha, noi discutam 50.000 ha, 100.000 ha. Este ceva cu totul exceptional.

Interesele Consiliului Judetean

Care vor fi primele lucrari? Proiectul este structurat in doua faze. Se intinde pe 10 ani. Are o valoare de 31 de milioane de euro. Evident ca poate fi facut si mai devreme daca sunt banii necesari. Si are doua componente majore. Prima este reconstructia ecologica pura, adica toate amenajarile care au fost create inainte de 1990, agricole si piscicole, vor fi reconstruite pentru refacerea cadrului natural si a zonelor naturale din Delta. Acum in cele agricole creste porumb, in cele piscicole, care nu mai au apa, cresc pepeni. Cam asta e situatia. Sunt in administrarea Consiliului Judetean Tulcea. Si este important ca ele sa fie reconectate la regimul natural de inundatii, pentru a recrea zonele de reproducere a pestelui, zonele de cuibarit pentru pasari, vegetatia. A doua etapa ? decolmatarea de canale. Prioritare sunt Sireasa, Pardina, Stipoc, Chilia si Bobina. Toate acestea sunt in partea de nord a Deltei, tangente fiind cu bratul Chilia.

Ce probleme ar putea aparea? Din nou banii? Nu cred ca problema banilor va fi o problema. Va fi doar o decizie de natura politica. Acele amenajari nu ne apartin noua, ele sunt domeniu public de interes judetean. Statul nu va fi interesat sa faca investitii pe un teren care nu-i apartine. Avem doua optiuni: reconstructia in interesul Deltei, al Romaniei, si al doilea, pastrarea unor interese locale, de grup, perpetuarea lor, care vor incerca oprirea lucrarilor. De aceea e nevoie de optiune politica.

Ne putem astepta la piedici interne, deci? Da.

Din partea cui? Din partea Consiliului Judetean. Noi am incercat sa transformam aceste amenajari in zone publice de interes national astfel incat noi sa fim administratori si sa putem face lucrarile. Reactia CJ a fost violenta. Proiectul se va face daca nu vor prevala alte interese.

Ce alte interese? Foarte simplu. Aceste amenajari aduc bani la CJ, prin redeventa. Toate aceste zone sunt concesionate. Ei spun peste tot ca sunt de acord cu aceste lucrari, dar ca terenurile sa ramana ale lor. Nu este normal si nici legal ca statul sa bage bani in ceva ce nu-i apartine.

Proiectul ?Abordarea unitara la nivel de Bazin Hidrografic Prut pentru Reducerea Nutrientilor si Cooperare Transfrontiera? realizat de Centrul de Consultanta Ecologica Galati si Miscarea Ecologista din Moldova, are ca obiectiv general asigurarea unui proces transparent si participativ de realizare a Planului pentru Managementul Bazinului Hidrografic Prut (in mod deosebit a componentei de reducere a nutrientilor si cooperare tranfrontiera dintre Romania si R. Moldova).

Un proiect unic in intreaga lume
Proiectul este finantat in cadrul Programului pentru Granturi Mici al Proiectului Regional pentru Dunare. Acest program este gestionat de catre Centrul Regional pentru Europa Centrala si de Est in numele UNDP/GEF. Proiectul Regional pentru Dunare (DRP) una din cele trei componente ale Parteneriatului Strategic pentru Reducerea Nutrientilor in Bazinul Dunarii si al Marii Negre, este poate cel mai mare si cel mai ambitios proiect in domeniul apei din intreaga lume. Acesta serveste scopului intermediar al Comisiei Internationale pentru Dunare si Marea Neagra, de a reduce nutrientii si cantitatea de substante toxice din Marea Neagra pana la nivelul celui de la mijlocul anilor 1990 si pe termen lung, de reducere a nutrientilor si substantelor toxice pana la nivelul necesar revenirilor conditiilor din anii 1960 ale ecosistemului Marii Negre.

Parteneriatul include doua proiecte regionale: "Proiectul Regional pentru Dunare" si un proiect pereche, derulat in Istambul: "Proiectul Regional Marea Neagra". Ambele proiecte vor consolida Comisiile respective si vor sprijini tarile in eforturile lor de a adopta politicile necesare, reformele legislative si institutionale. Acestor doua componente li se alatura Fondul de Investitii pentru Reducerea Nutrientilor GEF a Bancii Mondiale, care atrage investitii directe cu scopul concret de a reduce poluarea, in special nutrientii, la nivel national si regional, in intregul bazin Dunare – Marea Neagra.

Oamenii, orasele, industria si guvernele din toate cele 17 tari, fie de-a lungul Dunarii sau a oricarui afluent al acestuia, influenteaza mediul natural al bazinului, precum si Marea Neagra, in care se varsa acest fluviu. Ne referim aici la calitatea apei potabile de care zeci de milioane de oameni depind zilnic! Poluarea constituie o grava problema. Volumul nutrientilor, in special ingrasamintele utilizate in agricultura, poluarea casnica si apele uzate din mediul urban este mult prea mare si constituie unul dintre principalele cauze care pune Marea Neagra intr-un mare pericol. Substantele toxice constituie, de asemenea, un mare pericol – mai ales din cauza accidentelor miniere sau a inundatiilor care deverseaza poluanti toxici direct in cursul de apa. Inundatiile recente din Europa Centrala si din bazinul Dunarii au fost, in parte, efectul deciziilor din trecut care au dus la despaduriri si la distrugerea zonelor umede naturale din Bazinul Dunarii (datorata si incalzirii globale cauzata de om). O batalie constanta este conservarea mediului, pentru bogatia si diversitatea de specii naturale. S-au pierdut 80% din zonele umede si zonele inundabile ale Dunarii de la sfarsitul secolului al XIX-lea, ceea ce ameninta habitatul pelicanilor din Delta Dunarii, a sturionilor din Dunarea Inferioara, a castorilor din Dunarea Superioara si numeroase alte specii.

Constientizarea publicului
Luand in considerare cadrul general in care se implementeaza proiectul nostru de cooperare transfrontiera pe Bazinul Hidrografic Prut, pe langa obiectivul major de a ajuta institutiile guvernamentale in implementarea Planului de Management al BH Prut, obiectivele proiectului sunt: – Cresterea gradului de constientizare a publicului larg privind efectul negativ pe care nutrientii si alte substante toxice il au asupra ecosistemelor si sanatatii umane, in BH Prut, atat in Romania, cat si in Moldova; – Asigurarea accesului la informatie – modalitati de evitare si reducere a nutrientilor si a substantelor toxice, de exemplu: cele mai bune practici agricole, compost, utilizarea ingrasamantului, sisteme simple de tratare a apei uzate etc.; – Sprijinirea politicilor de reducere a nutrientilor prin implementarea in zonele pilot selectate a unor masuri adecvate, concrete; – Organizarea unui forum alcatuit din experti din administratie, industrie, stiinta si sectorul non-guvernamental, care sa functioneze ca retea transfrontiera de informare in Romania si R. Moldova pe masura ce grupul de experti dezvolta planul pentru Managementul BH Prut; – Imbunatatirea comunicarii si cooperarii dintre structurile guvernamentale din Romania si Moldova, pentru a integra informatiile stranse despre nutrienti si substante toxice in planurile de dezvoltare a regiunii BH Prut.

In cadrul proiectului se vor organiza o serie de actiuni:
– constientizarea si diseminarea informatiei prin mass-media (fluturasi, pliante despre nutrienti, CD-uri de educatie ecologica, emisiuni pe posturile TV locale si regionale);
– activitati de lobby si campanii (autoritatile locale trebuie sa implice gruparile interesate si publicul larg);
– participare publica (implicarea comunitatilor locale);
– educatie ecologica si instruire (organizarea unor intalniri si workshop-uri la care sa participe autoritatile locale si fermierii);
– lucrul in retea si parteneriat (organizatii si agentii din domeniul apei, agricultura, Inspectoratul de Sanatate Publica, consiliile locale si judetene, retele de ONG-uri, Euroregiunea Dunarii de Jos, Asociatiile Prutului Superior etc.);
– monitorizare interactiva a proiectelor pilot; cercetare aplicata simpla pentru procesarea datelor si a informatiilor recente despre cele mai bune tehnici;
– actualizarea inventarelor cu zone critice (care prezinta o mare cantitate de nutrienti). Activitatile planificate se vor desfasura la nivel national/local si transfrontier.

Probleme si solutii
Cat despre zonele pilot ? in cate o localitate din Romania si R. Moldova se vor organiza intalniri la care vor participa factori de decizie pentru a se discuta problemele apei la nivel local. Vor fi identificate principalele surse de poluare, se vor discuta solutiile propuse de catre experti si selecta masurile concrete ce trebuie luate. De asemenea, vor fi pregatite materiale educationale specifice pe tema nutrientilor si vor fi instruiti profesorii, la nivel local, pentru a se introduce in programa scolara un capitol referitor la utilizarea durabila a resurselor naturale (inclusiv zone umede). Vor fi organizate si activitati practice: producerea compostului in scoli, plantarea copacilor sau alte activitati care au legatura cu restaurarea sau managementul zonelor umede, lectii in natura – pe malurile Prutului pentru studierea peisajului, dar si a principalelor probleme. In functie de resursele asigurate de bugetul proiectului si de catre autoritatile locale, vor fi asigurate conditii pentru compostarea deseurilor organice, si se vor amenaja statii demonstrative de epurare a apei pe baza de stuf. Daca fondurile necesare nu vor fi suficiente, va fi organizata o campanie de strangere de fonduri in vederea implementarii proiectului.

Asteptam o mare deschidere din partea populatiei, incredere si colaborare sporita intre ONG-uri, institutii implicate in proiect, colaboratori. Speram sa reusim, pe parcursul celor 18 luni ale proiectului, consolidarea capacitatii ONG-urilor si a publicului larg de a influenta politica din domeniul apei asigurand accesul sporit la surse de informare privind bazinul hidrografic Prut, in mod deosebit prin pagina de Internet dedicata proiectului, in cadrul site-ului [url=http://www.cceg.ro]www.cceg.ro[/url] si editiile speciale din revista ?Natura?. In procesul de elaborare a Planului de Management in BH Prut este foarte importanta cooperarea dintre: Centrul de Consultanta Ecologica Cahul, Moldova, Agentia Regionala de Protectia Mediului, Galati, Consiliile judetelor Botosani, Bacau, Galati, Comitetul de Bazin Prut-Barlad, Directia Apelor Prut Iasi, Centrul de Cooperare Transfrontiera a Euroregiunii Dunarea de Jos, Cahul, Centrul de Informare si Industrie Ecologica Cahul. Persoanele interesate de acest proiect sunt rugate sa ne contacteze la Miscarea Ecologista din Moldova (renitsa@eco.moldnet.md) sau la Centrul de Consultanta Ecologica Galati (eco@cceg.ro; [email]cceg@home.ro[/email]).
<blockquote>Credem ca proiectul ?Abordare unitara la nivel de Bazin Hidrografic Prut pentru Reducerea Nutrientilor si Cooperare Transfrontiera? va contribui la protejarea si dezvoltarea durabila a BH Prut, la conservarea biodiversitatii prin atingerea scopului principal si a obiectivelor specifice, prin consolidarea capacitatilor pe care cele doua tari le au, in dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru cooperare regionala si coordonare.</blockquote>

Non-timber forest products – such as berries, mushrooms, and herbal medicines – are among the most important forest resources for local communities around the world, even though the actual ‘products’ may vary from place to place.

Interest in these products has grown enormously in recent years, and NTFPs are increasingly viewed as a key part of local sustainable livelihood strategies. However, better information on marketing opportunities, equipment and technologies and sustainable harvesting practices is needed to ensure the sector’s sustainability. IUCN has been working with local communities in Far-Eastern Russia on developing sustainable NTFP-related businesses since 1998, and the NTPF fair is expected to boost similar initiatives across the country and beyond.

Ca de obicei taierile ilicite pe un sector deservit de padurar se atribuie acestuia, caci nu a asigurat paza sectorului dat. Se intelege de la sine ca, daca s-au taiat 40-50 de copaci, asta n-a avut loc fara stirea ori acordul, fie si verbal, al padurarului. Astfel, in luna octombrie 2003 in sectorul cantonului nr.6 a Ocolului Silvic Onesti din Hancesti au fost taiati ilicit 85 de arbori de salcam. Proces-verbal i s-a facut padurarului Mihail Donici si s-a expediat spre examinare Intreprinderii de Stat pentru Silvicultura ?Hancesti-Silva?. Cum era si de asteptat, prin Hotararea nr.51 din 09.11.2003, semnata de seful acestei unitati, Anatoli Iamboglo, inceteaza procedura de examinare din lipsa faptului contraventiei. Acesta explica actiunea sa, prin faptul ca padurarul n-a taiat personal arborii. Este stranie o asa judecata a sefului fata de subalterni, stiind ca, de fapt, nici un padurar nu taie personal arborii. La sigur, aceasta actiune a sefului Intreprinderii de Stat ?Hancesti-Silva? i-a dat curaj sa ridice toporul de cate ori ar vrea asupra arborilor. Pe data de 4 decembrie 2004 in acelasi ocol silvic Onesti inspectorii ecologisti au depistat taieri ilicite a 44 de arbori tineri cu diametrul de 8-20 cm la un prejudiciu de 993 lei. Iata care e rezultatul iresponsabilitatii, in cazul dat, a conducerii Intreprinderii de Stat ?Hancesti-Silva? fata de protectia padurilor subordonate, pe de o parte, si actiunii de salvare a subalternilor (a padurarilor) de la raspunderea administrativa ori penala prevazuta de lege, pe de alta parte.

De aceasta data padurarul cu pricina nu va iesi basma curata, caci articolul 65 a CCA a fost completat si prevede nu numai autorizarea nelegitima a taierilor, dar si paza vegetatiei forestiere. El va suporta o amenda in marime de una mie de salarii minime, iar materialele vor fi examinate nu de subunitatile Agentiei de Stat pentru Silvicultura ?Moldsilva?, ci de organele Controlului Ecologic de Stat.