SalvaEco

Licenta a fost acordata organizatiei de Organizatia Europeana P.R.O. Europe. Prin acest sistem, agentii economici care au obligatii de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje pot transfera, prin contract, responsabilitatea valorificarii si reciclarii deseurilor de ambalaje catre ERA, care incheie la randul sau parteneriate cu autoritatile locale, cu societatile de salubrizare si transport si cu firmele specializate in reciclare. Agentii economici care adera la sistem vor putea insera simbolul "Punctul Verde" pe ambalajele produselor lor. Astfel, cumparatorul va sti ca firma producatoare sau importatoare a produselor respective este o companie responsabila din punct de vedere social, intrucat s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populatie in containere separate, sa fie reciclate sau valorificate. ERA s-a constituit, la sfarsitul anului 2003, aceasta organizatie de recuperare a deseurilor de ambalaje similara celor din statele membre in Uniunea Europeana: Eco – Emballages (Franta), Fost Plus (Belgia), ARA (Austria), Duales System Deutchland (Germania). Ca si aceste organizatii, ERA nu este orientata catre obtinerea de profit, ci catre promovarea unei solutii eficiente si durabile pentru procesul de gestionare a ambalajelor. Fondatorii ei sunt companii romanesti si straine care activeaza in domeniul producerii de ambalaje, precum si in domeniul fabricarii si comercializarii de bunuri de consum ambalate in Romania.

The agency said the Agriculture Ministry announced that as a result all poultry trade restrictions on the islands of Chios and Oinousses, where the suspected case appeared, were now lifted.

"It is self-evident, that, if and when similar cases appear in the future, the exact same measures will be taken," the agency quoted the Ministry as saying.

Greece had banned the export of all live birds and their products from the area of Chios earlier in the month, when preliminary tests had showed the turkey on the islet of Oinousses was positive to the H5 avian flu strain.

News of the suspected cas? caused concern among the public which reduced poultry consumption dramatically.

Greece is on the path of migratory birds making their way to warmer southern climates this time of the year.

Neighbouring Turkey and Romania, which have confirmed bird flu cases, have culled thousands of poultry in recent weeks.

Ea considera ca masurile care vor fi luate se vor concretiza in lucrari de investitii: deschideri si decolmatari de canale sau deschideri de incinte pentru a aduce un aport suplimentar de apa.

Studiul este elaborat de un consortiu de institute, coordonat de Institutul de Cercetari Delta Dunarii, pentru finantarea sa fiind alocati un miliard de lei, prin Hotarare de Guvern.
Ministrul mediului si guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Virgil Munteanu, au prezentat membrilor Comisiei de Administratie o informare privind construirea, de catre Ucraina, a canalului de navigatie pe bratul Bastroe.

Din document rezulta ca posibilele consecinte ale constructiei canalului sunt:
declansarea unui proces de scurgere mai activa, cu consecinte asupra Deltei secundare-Chilia; afectarea echilibrului ecologic al zonei, inclusiv al rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, canalul fiind locul de migatie a 95% din populatia de scrumbii din Dunare; pierderi economice cauzate pescarilor din zona.

Statutul rezervatiilor biosferei prevede ca teritoriul acestora sa fie delimitat in zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
Proiectul canalului Bastroe ar include zona cu regim de protectie integrala, ceea ce ar genera un impact potential asupra regiunii. in cele 18 zone cu regim de protectie integrala din RBDD-Romania nu se desfasoara nici un fel de activitate economica, iar accesul publicului este interzis. Conducerea Camerei Deputatilor a respins, luni, solicitarea Comisiei de administratie referitoare la constituirea unei comisii de ancheta privind impactul construirii canalului Bastroe asupra Deltei Dunarii, recomandand ca acest subiect sa fie reluat mai tarziu.

Astfel, au fost controlate 79 de unitati dintre care 37 cu functiuni de alimentatie publica, 40 de unitati cu functiuni de cazare si doua agentii de turism.

Echipele de control au urmarit indeplinirea criteriilor de clasificare pentru structurile de primire turistice cu functiuni de cazare, pentru structurile turistice cu functiuni de alimentatie publica si respectarea contractului cadru de comercializare a serviciilor turistice.

In judetul Suceava echipele de control au verificat un numar de 27 structuri turistice cu functiuni de cazare, 27 structuri turistice cu functiuni de alimentatie publica si o agentie de turism.

Mai multe pensiuni din acest judet au fost descalificate din cauza nerespectarii criteriilor care au stat la baza clasificarii (Semenic, Dornelor, Zugreni, Silva, Bucovina, Bucovina Severin). Agentiei de turism Central Turism i-a fost retrasa licenta de functionare din cauza neancheierii contractului de comercializare a produselor turistice.

La Vila – Restaurant – Bufet bar Ozon din Vatra Dornei s-a constatat lipsa saltelutelor de protectie, a umeraselor, a periilor de pantofi si de haine, iar grupurile sanitare comune nu erau in perfecta stare de functionare si curatenie. Pentru deficientele constatate a fost retras certificatul de clasificare, unitatii fiindu-i interzisa functionarea.

Valoarea totala a amenzilor aplicate in judetul Suceava se ridica la suma de 80 milioane lei.

In judetul Neamt echipele de control au verificat 15 structuri de primire turistica, din care 9 structuri de primire cu functiuni de cazare si 6 structuri turistice cu functiuni de alimentatie publica.

Statiunea Lacramioara a fost amendata cu 10 milioane de lei pentru ca functiona fara certificat de clasificare eliberat de ANT.

In statiunea Lacul Rosu echipele de control au verificat un numar de opt unitati, din care patru unitati de cazare si patru unitati de alimentatie publica, intocmind note de constatare.

Toate unitatile verificate in aceasta statiune au fost sanctionate contraventional, valoarea totala a amenzilor ridicandu-se la 104 milioane de lei.ROMPRES

Earlier this month, Romania became the first European mainland country to detect H5N1 in birds in two villages in the Danube delta, in the southeast of the country.

Last week, a heron was diagnosed with anti-bodies for bird flu in the eastern county of Vaslui, 100 km (60 miles) north of the Danube delta, in an area not in the immediate vicinity of a any villages or towns.

"Yesterday, the laboratory in Britain confirmed the presence of the H5N1 virus in the heron found in Vaslui county, diagnosed with bird flu on October 21," the ministry said in a statement.

Authorities in Vaslui county told people to keep chickens indoors to avoid the virus spreading to domestic birds.

The ministry said more than 500 tests were conducted in the past two weeks on birds in the southeast of the country and all were negative for bird flu.

The deadly strain was first found in samples taken from two villages in the Danube delta, 40 km (25 miles) apart. More than 21,000 domestic birds in the two villages were killed and the villages were placed under quarantine.

Aprecierea a fost facuta de Eugen Cornea, la finele saptamanii, cu ocazia vizitei organizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

Reprezentantul Alburnus Maior a precizat ca, potrivit proiectului prezentat de firma Gold Corporation, exploatarea aurifera de la Rosia Montana va avea o lungime de opt km si o inaltime de 400 de metri si va utiliza 20 tone dinamita pe zi si 40 de tone de cianura pe zi, urmand sa o detroneze, din punct de vedere al gradului de poluare, pe cea de la Rosia Poieni. Aceasta din urma exploatare de cupru, aflata la mai putin de doi km de Rosia Montana, are o adancime de trei km si o inaltime de 200 de metri reprezinta un factor permanent de poluare, indiferent daca este inchisa sau functionala fiind necesare ample investitii pentru modernizarea ei.

Proiectul corporatiei RMGC este de aproape patru ori mai mare decat exploatarea vecina, iazul de decantare pe care il va avea viitoarea exploatare se va intinde pe o suprafata de 800 hectare si va adaposti 250 de milioane tone deseuri, ceea ce va duce atat la poluarea masiva atat a solului cat si a aerului, sustin reprezentantii Alburnus Maior.

Eugen Cornea a atras totodata atentia asupra distrugerilor siturilor arheologice predacice, dacice si romane din zona si a caselor avand o arhitectura unica in Europa, subliniind de asemenea ca distrugerea celor cinci masive muntoase din zona ar urma sa modifice semnificativ caracteristicile zonei cu efecte imposibil de estimat.

In replica, reprezentantii RMGC au dat asigurari ca proiectul de la Rosia Montana va respecta toate caracteristicile unei exploatari aprobate de Uniunea Europeana, urmand sa investeasca peste 250 de milioane dolari, care vor fi folositi in despagubirea locuitorilor din zona (60 milioane dolari), mutarea acestora intr-o noua locatie, conservarea caselor cu valoare culturala deosebita si plantarea unei paduri, care va urma sa atenueze efectele exploatarii. RMGC a declarat, prin reprezentantul sau, Adrian Dascalu, ca actuala exploatare de la Rosia Montana, prin cei 140 de km patrati de galerii dezafectate, afecteaza grav mediul, investitiile ulterioare ale companiei urmand sa vizeze si remedierea acestei situatii prin excavarea unor galerii si acoperirea altora.

De asemenea, compania declara ca isi propune sa creeze peste o mie de locuri de munca in timpul amenajarii exploatarii si cateva sute pentru functionare acesteia, pe o perioada de 15 – 17 ani, incepand din 2005.Costurile totale ale investitiei au fost estimate de RMGC la 400 milioane dolari, urmand sa fie extrase anual 13 milioane tone minereu pe an, resursele estimate de companie, dupa efectuarea lucrarilor de explorare intre 1998 – 2000, fiind de 331 de tone aur si 1.600 de tone argint.

De la Rosia Montana va fi extras aur in valoare de aproximativ patru miliarde de dolari, statul roman urmand sa primeasca o redeventa anuala de 34 milioane dolari.

Rosia Montana a devenit zona industriala in 2002, locuitorii fiind astfel obligati sa lucreze in exploatarile de minerit nefiind permisa infiintarea de societati comerciale in orice domeniu.

Solutia de punere in practica a proiectului de investitie este contestata de numeroase familii din cele care vor trebui evacuate, dar li de reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane si ai Academiei Romane.De asemenea, autoritatile romane si ungare si – au exprimat preocuparea in legatura cu problemele de mediu pe care le poate ridica acest proiect. Premierii roman si ungar au decis, dupa intrevederea comuna avuta saptamana trecuta, crearea unei comisii bilaterale care sa studieze oportunitatea proiectului si posibilele alternativele pentru o dezvoltare durabila a zonei.

RMGC nu a prezentat inca documentatia tehnica necesara demararii procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, care sa fie conforma cadrului strict legal armonizat cu cel al Uniunii Europene.ROMPRES

Aprecierea a fost facuta de Eugen Cornea, la finele saptamanii, cu ocazia vizitei organizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

Reprezentantul Alburnus Maior a precizat ca, potrivit proiectului prezentat de firma Gold Corporation, exploatarea aurifera de la Rosia Montana va avea o lungime de opt km si o inaltime de 400 de metri si va utiliza 20 tone dinamita pe zi si 40 de tone de cianura pe zi, urmand sa o detroneze, din punct de vedere al gradului de poluare, pe cea de la Rosia Poieni. Aceasta din urma exploatare de cupru, aflata la mai putin de doi km de Rosia Montana, are o adancime de trei km si o inaltime de 200 de metri reprezinta un factor permanent de poluare, indiferent daca este inchisa sau functionala fiind necesare ample investitii pentru modernizarea ei.

Proiectul corporatiei RMGC este de aproape patru ori mai mare decat exploatarea vecina, iazul de decantare pe care il va avea viitoarea exploatare se va intinde pe o suprafata de 800 hectare si va adaposti 250 de milioane tone deseuri, ceea ce va duce atat la poluarea masiva atat a solului cat si a aerului, sustin reprezentantii Alburnus Maior.

Eugen Cornea a atras totodata atentia asupra distrugerilor siturilor arheologice predacice, dacice si romane din zona si a caselor avand o arhitectura unica in Europa, subliniind de asemenea ca distrugerea celor cinci masive muntoase din zona ar urma sa modifice semnificativ caracteristicile zonei cu efecte imposibil de estimat.

In replica, reprezentantii RMGC au dat asigurari ca proiectul de la Rosia Montana va respecta toate caracteristicile unei exploatari aprobate de Uniunea Europeana, urmand sa investeasca peste 250 de milioane dolari, care vor fi folositi in despagubirea locuitorilor din zona (60 milioane dolari), mutarea acestora intr-o noua locatie, conservarea caselor cu valoare culturala deosebita si plantarea unei paduri, care va urma sa atenueze efectele exploatarii. RMGC a declarat, prin reprezentantul sau, Adrian Dascalu, ca actuala exploatare de la Rosia Montana, prin cei 140 de km patrati de galerii dezafectate, afecteaza grav mediul, investitiile ulterioare ale companiei urmand sa vizeze si remedierea acestei situatii prin excavarea unor galerii si acoperirea altora.

De asemenea, compania declara ca isi propune sa creeze peste o mie de locuri de munca in timpul amenajarii exploatarii si cateva sute pentru functionare acesteia, pe o perioada de 15 – 17 ani, incepand din 2005.Costurile totale ale investitiei au fost estimate de RMGC la 400 milioane dolari, urmand sa fie extrase anual 13 milioane tone minereu pe an, resursele estimate de companie, dupa efectuarea lucrarilor de explorare intre 1998 – 2000, fiind de 331 de tone aur si 1.600 de tone argint.

De la Rosia Montana va fi extras aur in valoare de aproximativ patru miliarde de dolari, statul roman urmand sa primeasca o redeventa anuala de 34 milioane dolari.

Rosia Montana a devenit zona industriala in 2002, locuitorii fiind astfel obligati sa lucreze in exploatarile de minerit nefiind permisa infiintarea de societati comerciale in orice domeniu.

Solutia de punere in practica a proiectului de investitie este contestata de numeroase familii din cele care vor trebui evacuate, dar li de reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane si ai Academiei Romane.De asemenea, autoritatile romane si ungare si – au exprimat preocuparea in legatura cu problemele de mediu pe care le poate ridica acest proiect. Premierii roman si ungar au decis, dupa intrevederea comuna avuta saptamana trecuta, crearea unei comisii bilaterale care sa studieze oportunitatea proiectului si posibilele alternativele pentru o dezvoltare durabila a zonei.

RMGC nu a prezentat inca documentatia tehnica necesara demararii procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, care sa fie conforma cadrului strict legal armonizat cu cel al Uniunii Europene.

Romania culled hundreds of birds and quarantined villages to try to halt the spread of bird flu after it was detected in poultry in its Danube delta.

Hungary’s ban comes after several other European Union countries, including Austria and Poland, implemented similar bans, MTI said.

Turkish and Romanian authorities culled thousands of birds and imposed quarantine zones on Sunday to try to stop the spread of avian disease.

Romania’s suspected outbreak was detected in poultry in the Danube delta on the Black Sea. The European Commission says the Romanian and Turkish cases are different but they have raised the spectre of the disease reaching European Union countries.

If the Romanian cases did turn out to be the deadly H5N1 virus, they would be the first evidence the strain has spread to Europe from Asia, where it has killed more than 60 people and millions of birds since 2003. Hungary’s health authorities have called for an emergency meeting for Monday to stop bird flu.

Pe baza Acordului intre Guvernul Republicii Federale Germania si Guvernul Romaniei asupra colaborarii in domeniul protectiei mediului s-au derulat cu succes mai multe proiecte bilaterale. Aceasta colaborare se continua si cu acest seminar comun al celor doua ministere. Scopul seminarului este dezvoltarea si aplicarea strategiilor de succes pentru modernizarea tehnologica si organizatorica a extractiei de lignit si a productiei de curent electric pe baza de lignit in Romania. O atentie deosebita se acorda prevederilor Directivelor UE 1996/61/CE referitoare la prevenirea integrata a poluarii mediului si 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere (LCP), inclusiv controlului emisiilor.

Evenimentul cuprinde atat prezentari ale expertilor ambelor tari, in cadrul unui seminar, cat si o vizita la Complexul Energetic Craiova, Centrala Isalnita. Discutiile seminarului se vor concentra asupra masurilor necesare de reabilitare tehnologica a instalatiilor in vederea respectarii prevederilor UE, avand ca perspectiva integrarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Concluziile seminarului vor sprijini si Proiectul de Twinning aflat in curs de desfasurare pentru aplicarea Directivelor Europene COV, LCP si Seveso II in Romania

Programul de conformare din autorizatia de mediu a societatii cuprindea 14 masuri din care s-au realizat, dupa privatizarea combinatului in 1998, 8 lucrari – trei integral si cinci partial.

Conform contractului de privatizare grupul grec Mytilineos care a preluat combinatul ar fi trebui sa investeasca suma de 15,4 milioane dolari in lucrari de protectie a mediului.

"Noi nu am putut sa facem aceste investitii de mediu in totalitate pentru ca sumele pe care ar fi trebuit sa le investim au fost realocate pentru acoperirea datoriilor societatii, mult mai mari decat cele inscrise in caietul de sarcini pentru privatizare si din acest motiv ne aflam in litigiu cu statul roman", a declarat directorul adjunct al SC Sometra SA, Dimitris Samaras.

Dupa expirarea autorizatiei de mediu, Agentia Regionala de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu a cerut in vederea reautorizarii elaborarea unui bilant de mediu de nivel doi si a unui studiu de risc in vederea luarii unei decizii privind autorizarea.

Solicitarea de reautorizare si programul de conformare vor fi inaintate la ARPM Sibiu dupa finalizarea negocierii capitolului de mediu (capitolul 22) pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si dupa primirea unui raspuns privind cererea pentru o perioada de tranzitie pana in 2012 inaintata de Sometra autoritatilor europene.

Cererea reprezentantilor Sometra SA a fost justificata de acestia in contextul scaderii accentuate a pretului zincului la bursa metalelor din Londra si de cresterea pretului cocsului metalurgic la aceeasi bursa acesta reprezentand materia prima principala.

Investitiile totale pentru conformare pe care Sometra le estimeaza pentru alinierea totala la standardele de mediu europene se cifreaza la aproximativ 20 milioane dolari. Se vor finaliza astfel toate programele prevazute in contractul de privatizare si va construi o fabrica de acid sulfuric, costul acesteia fiind de aproximativ 14 milioane dolari.

Masurile vor viza reducerea valorilor medii anuale de bioxid de sulf, a pulberilor in suspensie, a continutului de plumb si cadmiu, dar si pentru reducerea poluarii raului Tarnava Mare si a locuitorilor din Copsa Mica.

Intr-un raport al ARPM Sibiu se arata ca in ciuda unei ameliorari privind poluarea orasului si a raului Tarnava Mare, Copsa Mica ramane principala sursa de poluare din Sibiu si unul din cei mai mari poluatori din tara. Neaprobarea cereri de tranzitie depusa de Sometra si nerezolvarea pana in 2007 a unor probleme ce afecteaza viata locuitorilor si a mediului din Copsa Mica, ar putea avea efecte negative asupra efortului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.