SalvaEco

Credits should be allocated to all forestry planting, not just to "permanent forest sinks".

"That way there will be a massive amount of planting…

"By 2012 we would probably be back in credit again at no cost to the government."

Tree plantings, which had plummeted to nearly zero, would return to 1990 levels of more than 50,000ha a year.

The Government has nationalised New Zealand’s carbon credits. It has said it might allow carbon credit trading from 2012.

Last week it revealed New Zealand taxpayers faced a bill of at least $500m to buy carbon credits in the first commitment period, 2008-2012, under the protocol.

Mr Dickie said the Government’s policy of carbon credits for "permanent forest sinks" which could not be harvested for 35 years was impractical and did not encourage planting by mainstream plantation forest owners.

"Why don’t they just let forest owners get on with their business?"

The credits would make "quite a substantial difference to the economics of planting a forest", he said.

"We’ve got some figures that suggest the return changes dramatically. It was so huge we decided we’d get them researched by some other independent consultants and we will have those figures out sometime in the next week or so.

"But it looks as though the returns for planting a forest and growing it would more than double. When log prices go down the returns from other aspects like your forest sink credits as a percentage become more important.

"Peopl? are just totally turned off by what the Government has done to the forest owners here. It’s our trees, it’s our credits."

New tree planting had fallen from a peak of 100,000ha in 1994 to 10,000ha last year.

Yesterday Mr Dickie presented the association’s submission to the parliamentary commerce select committee on the Climate Change Response Amendment Bill.

The submission urged the Government to leave the rights and obligations associated with carbon credits to the organisations and individuals who earned them, to require industries and organisations that created liabilities to obtain credits and to provide a mechanism for trading credits.

Pana in prezent, compania a cheltuit, numai cu programul de cercetare pentru punerea in evidenta a resurselor minerale, 70 de milioane de dolari. ?Cercetarea geologica se face pe riscul propriu?, a precizat presedintele ANRM.

In cativa ani, locuitorii din Rosia Montana ar putea face plaja, ar putea pescui sau vor putea face diverse sporturi acvatice pe… munte. Una dintre solutiile de refacere a mediului ar putea fi formarea unui lac pe locul muntelui, care va disparea in urma exploatarii in 17-20 ani, a adaugat Stratulat. ?Acest lucru va fi posibil cu ajutorul infiltratiilor de apa, este zona montana, apa nu este o problema?, a amintit Stratulat.

O alta solutie de ecologizare ar fi cea practicata in Occident. ?Locul exploatat se astupa cu resturile scoase din exploatare, peste care se adauga sol fertil, acel loc poate deveni foarte bine o padure?, a explicat Stratulat. Ecologizarea presupune supravegherea zonei afectate
mai multi ani, pana cand mediul revine la parametri normali. ?Padurea poate fi replantata de mai multe ori, pana cand nu se mai usuca?, a precizat presedintele ANRM. Chiar daca zona afectata de exploatari va fi foarte mica, respectiv 7,5 km patrati, in comparatie cu suprafata totala a Muntilor Apuseni, care insumeaza aproape 21.000 km patrati, vor fi probleme legate de mediu, ?iar noi nu le vom da aprobarea de incepere a exploatarii pana cand nu vor avea aprobarea studiului de impact asupra mediului de la minister?, a mai spus Stratulat.

In plus, Rosia Montana SA trebuie sa ecologizeze si lucrarile actuale, prin consolidarea iazului actual, a mai spus Stratulat, care a adaugat ca ?sunt probleme grave de ecologizare, unde s-a exploatat pana acum?.

Stratulat a informat ca Rosia Montana SA se afla in stare avansata cu proiectul pentru refacerea mediului, urmand ca, pana la sfarsitul anului, sa il prezinte ministerului, iar acesta il va aproba sau nu pana in septembrie 2005. Cazul de la Rosia Montana a atras si atentia
Consiliului Europei (CE).

Saptamana trecuta, o delegatie a CE s-a deplasat la Rosia Montana, scopul fiind evaluarea importantei culturale a zonei, examinarea felului in care aceasta este luata in considerare, precum si a scenariilor privind evolutia situatiei. Concluziile lui Edward O?Hara, raportorul
general privind Patrimoniul Cultural, vor fi cuprinse intr-un raport pentru CE.

Potrivit lui Eugen David, presedintele Alburnus Maior, RMGC a incalcat recunoasterea juridica a peisajului, in stabilirea si implementarea politicilor peisajului, excluderea patrimoniului natural si cultural din planificarea spatiala si urbanistica.

Canalul Bastroe, construit de Ucraina in Delta Dunarii, pune in pericol existenta plaurilor, insulele plutitoare care au un rol bine determinat in ecologia deltei, ne-a declarat Cristian Lascu, redactorul sef al revistei National Geographic Romania si presedinte al Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS). Plaurul are un rol esential in filtrarea apei Dunarii si in retinerea sedimentelor. Realizarea unui canal ca Bastroe duce la o scadere a nivelului apelor, astfel incat din insula plutitoare, plaurul devine o insula fixa, lipindu-se de solul subacvatic. O astfel de evolutie are efecte deosebit de negative pe termen lung, iar in stadiul actual estimarile cantitative ale unei astfel de evolutii sunt practic necunoscute. Cristian Lascu ne-a mai declarat ca in prezent se pot observa de la un an la altul modificarile conditiilor biosferei terestre, iar in urma constatarii clare a incalzirii atmosferei rezulta o scadere masiva a zonelor umede. Toate aceste constatari obliga la o regandire si reevaluare a tuturor initiativelor care modifica mediul inconjurator, asa cum este cazul canalului Bastroe. Cristian Lascu si-a mai exprimat convingerea ca asociatiile ecologiste ucrainene au o pozitie identica fata de pericolele ridicate de canalul Bastroe fata de Delta Dunarii. Dincolo de ceea ce cunoastem in prezent despre Delta, GESS a descoperit recent ca sub plaur exista forme de viata cu caracteristici extrem de asemanatoare cu cele din mediul cavernicol, care s-au dezvoltat in lipsa luminii si a oxigenului. Fie doar, pentru acesti crustacei orbi care nu au apucat sa fie studiati trebuie oprita constructia canalului Bastroe, ne-a spus reputatul cercetator roman.

The European Commission has also launched a school competition meant for 6 to 16 year-old children.

On the last day of Green Week 2005, Friday June 3, European Commissioner for the Environment Stavros Dimas and high-level politicians will face questions from a panel of children debating short and long term solutions to climate change.

Continuam campania destinata avertizarii institutiilor internationale pentru incetarea lucrarilor Canalului ucrainean sau impunerea unui embargo Ucrainei.

Constient de rolul media in societatea civila romaneasca, ziarul ZIUA a lansat o noua campanie civica, destinata Salvarii Biosferei Delta Dunarii, printr-un apel adresat organizatiilor non-guvernamentale din Romania si Ucraina, din Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, din spatiul nord-atlantic. Efortul acestora conjugat, indreptat catre atentionarea constanta a organismelor europene si internationale si corelat cu posibilitatea schimbarii democratice din toamna a actualului regim ucrainean, pot duce la stoparea lucrarilor de distrugere a Deltei.
Consideram ca intr-un astfel de moment este necesar ca media romanesti sa treaca de eventualele divergente de ordin editorial sau concurential si sa actioneze impreuna, in egala masura, in aceasta campanie care se doreste a fi a intregii societati civile romanesti.
ZIUA va publica constant apelul pentru Salvarea Biosferei Deltei Dunarii, insotit de adeziunile organizatiilor non-guvernamentale din Romania, Ucraina si din intreaga lume, precum si informatii despre formele acestora de actiune. Solicitam colegilor din media sa actioneze in mod similar pana la incetarea acestei agresiuni asupra Rezervatiei naturale Delta Dunarii.
Intr-un recent apel adresat ministrilor de Externe din tarile dunarene, Fondul Mondial pentru Natura (World Wild Fund) afirma: "In pofida existentei unor rute alternative si mult mai putin nocive de navigare intre Dunare si Marea Neagra, aceasta zona protejata este in prezent distrusa, in ciuda a cel putin 11 conventii internationale la care Ucraina este semnatara. Proiectul de construire a canalului, valorand mai multe milioane de dolari, pune in pericol existenta si habitatul natural a peste 280 de specii de pasari, incluzand aici 70% din intreaga populatie de pelican alb a planetei".
Apelul ZIUA si Civic Media poate fi gasit la adresa:
[url=http://www.ziua.net/display.php?id=20468&data=2004-07-22]http://www.ziua.net/display.php?id=20468&data=2004-07-22[/url] si, in limba engleza, la [url=http://www]http://www[/url] ziua.net/display.php?id=20560&data=2004-07-23.
Adeziunile se pot trimite la [email]externe@ziua.ro[/email] si la savedelta @europe.com.
Romanians Worldwide (Grup RWW) a creat pe Internet un for pentru concentrarea adeziunilor.
Semnati si la [url=http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html]http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html[/url]
Pana ieri am primit peste 1000 de adeziuni individuale. Ii rugam pe toti cei care au semnat pe adresele ZIUA sa revine cu o semnatura si pe forul RWW.
Prezentam mai jos lista organizatiilor care actioneaza in prezent pentru stoparea canalului si au raspuns apelului pentru salvarea Deltei Dunarii.
– World Wild Fund International
– BirdLife International
– Danube Environmental Forum
– Ziarul ZIUA, Romania
– Asociatia Civic Media, Romania – SEE
– Grupul IntelMedia, Basarabia – Romania
– Pro Comunitate – Centrul pentru Studii si Dezvoltare, Romania
– Centrul de Consultanta Ecologica, Galati – Romania
– Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea – Romania
– National Geographic – Romania
– Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice GESS – Romania
– Asociatia ECO Dobrogea – Romania
– Coalitia Ucraineana pentru Natura, Kiev – Ucraina
– Centrul pentru Cultura si Ecologie, Kiev – Ucraina
– Consiliul Grupului Ecologic Pechenegi, Kiev – Ucraina
– Uniunea Ucraineana pentru Conservarea Vietii Pasarilor, Ucraina
– Societatea pentru Cercetarea Pasarilor si Protectia Naturii, Slovenia
– Consiliul Romano-American, California – SUA
– Consiliul Mondial Roman (CMR)
– Grupul de presa Focus Vest – Ziua de Vest, Timisoara – Romania
– Trustul de Presa Amber Press, Romania
– Ziarul "Gardianul", Romania
– Ziarul "Nine O’Clock", Romania
– Ziarul "Flacara Iasului", Romania
– Ziarul de Vrancea, Romania
– Ziarul "Lumea Romaneasca", Michigan – SUA
– Ziarul "Observatorul", Toronto – Canada
– Academia Catavencu, Romania
– Filiala Consiliului Mondial Roman-California, SUA
– Alianta Romanilor Canadieni – ARC, Toronto – Canada
– Organizatia de tineret "Noua Generatie", Basarabia
– Muzeul Judetean de Stiintele Naturii, Prahova – Romania
– Consiliul Mondial Roman, filiala Bucuresti, Romania
– Fundatia Nationala a Romanilor de Pretutindeni, Romania
– Asociatia Profesorilor de Istorie din Basarabia
– Asociatia "Rasaritul Romanesc", Basarabia
– Asociatia de Cultura a Romanilor Vlahilor "Ariadnae Filum", Serbia
– Asociatia Culturala "Curcubeul", Valea Timocului – Serbia
– Comunitatea Romanilor din Bulgaria
– Asociatia Tinerilor Etnici Romani, Bulgaria
– Grupul de Atitudine Civica, SEE
– Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, SEE
– Revista Arcusul, Bucovina – Ucraina
– Participantii la Universitatea de Vara Izvorul Muresului
– Asociatia Femeilor din Romania
– Societatea Phoenix Carita, SUA
– Comunitatea Romanilor din Serbia
– Romanian American Cultural Center, Georgia – USA
– Youth for a Better World, Georgia – SUA
– Asociatia Studentilor Crestini Basarabeni din Timisoara – Romania
– Clubul Studentilor Basarabeni Stefan cel Mare, Galati – Romania
– Asociatia Studentilor Basarabeni si Bucovineni, Craiova – Romania
– Liga Studentilor Unirsitatea Dunarea de Jos, Galati – Romania
– Alianta Nationala a Organizatilor Studentesti din Romania
– Asociatia de tineret "Junimea" – Romania
– Asociatia "Habitat pentru Umanitate" – Romania
– Fundatia "Victoria" – Romania
– Asociatia AIESEC, Pitesti – Romania
– Serviciul de Ajutor Maltez – Romania
– Asociatia Handicapatilor Neuromotori Arges – Romania
– Asociatia "21 Decembrie 1989" Arges – Romania
– Fundatia Hand-Rom, Curtea de Arges – Romania
– Asociatia de Prietenie Romania – SUA, Romania
– Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi, Paris – Franta
– Asociatia de tineret si stiinta SOLARIS – Romania
– Fundatia GEC, Aspretele, Arges – Romania
– Fundatia Nationala pentru Tineret – Romania
– Asociatia Nationala a Administratorilor de Imobil – Romania
– Asociatia de ajutorare a copiilor aflati in dificultate – Romania
– Asociatia pentru Promovarea Principiilor Europene – Romania
– Asociatia "Alexandru Ion Cuza", Heidelberg – Germania
– Proiectul social independent "Roman in Lume" – Spania
– Asociatia "Romania", Madrid – Spania
– Romanians Worldwide (Grup RWW)

Ucraina a demarat la inceputul acestui an constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO. Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wild Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii. Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. Proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului.
In ceasul al 11-lea, autoritatile de la Bucuresti au reactionat la randul lor, solicitand Ucrainei sa opreasca lucrarile canalului pana la realizarea unui studiu independent care sa evalueze impactul constructiei asupra mediului inconjurator din Delta Dunarii. Reactia statului roman vine insa foarte tarziu, dupa ce ucrainenii au inceput constructia canalului, cu toate ca autoritatile de la Bucuresti stiau de planul Kievului inca din anul 2001.
Proiectul beneficiaza de sprijinul total al Guvernului ucrainean, care este dispus sa treca peste orice pentru a il duce la indeplinire. De altfel, desi proiectul incalca atat legislatia internationala de mediu, cat si legile interne ucrainene, Kievul considera ca este indreptatit sa finalizeze aceasta constructie.
Prin constructia acestui canal Ucraina incalca urmatoarele angajamente internationale asumate de Kiev: Conventia asupra zonelor umede – Ramsar, 1971; Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural – Paris, 1975; Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa – Berna, 1979; Conventia privind diversitatea biologica – Rio de Janeiro, 1992; Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale – Helsinki, 1992; Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea – Sofia, 1994, si Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera – Galati, 1997.
Consideram ca numai impreuna cu societatea civila ucraineana, dornica de o democratizare reala a Ucrainei, societatea civila romaneasca poate actiona la forurile europene si internationale pentru oprirea acestei constructii. De aceea ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media incep o campanie mediatica al carei scop este salvarea Deltei Dunarii in fata acestei amenintari. Numai eforturile conjugate ale societatii civile responsabile din Romania si Ucraina pot avea sorti de izbanda. Va asteptam alaturi de noi.
Ziarul ZIUA,
membru al Clubului Roman de Presa (CRP),
al Asociatiei Mondiale a Ziarelor (WAN),
al Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ)

Asociatia Civic Media,
membra fondatoare a Conventiei Organizatiilor de Media din Romania (COM),
membra fondatoare a Organizatiei de Media din Sud Estul Europei (SEEMO),
afiliata la Institutul International de Presa (IPI)

Orasul Baia de Aries si localitatile din aval ar putea fi grav afectate de o rupere a barajului lacului de decantare de la Valea Sartes. Liderul sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ieri ca galeriile de deviere a apelor din decantor sint colmatate in proportie de 70 la suta, iar
in cazul in care ploile vor continua, blocajul acestora ar putea duce la suprasolicitarea barajului si ruperea acestuia. In acest caz, apa cu steril ar putea ajunge in Aries si, de acolo, pina in Marea Neagra.

Luca Moga, topograf de meserie, s-a deplasat ieri la decantorul Valea Sartes, unde a verificat, impreuna cu directorul decantorului, Gheorghe Plesa, starea colmatarii galeriei de deviere a apelor din decantor. "Pe unele portiuni, gradul de colmatare este de 70 la suta. Acum ploua la
Baia de Aries. Deocamdata, nu exista pericolul de rupere a barajului, dar muncitorii de la decantor au plecat acasa si a mai ramas numai unul la paza cu seful decantorului", a mai spus Moga. El a mai precizat ca nu doreste ca aceste declaratii sa fie privite ca o fatalitate, insa se simte dator sa informeze populatia despre riscurile pe care le-ar putea avea colmatarea
completa a galeriei, care ar putea duce la ruperea barajului. "In conditii normale, decolmatarea dureaza doua saptamini. O ploaie de o ora ar putea inchide complet galeria, sintem ingrijorati de acest aspect. Daca se va rupe barajul, continutul de apa si steril ar fi o adevarata bomba ecologica, care ar rade totul pe o raza de 4 kilometri in amonte si 11 kilometri in aval.
Poluarea de la Baia de Aries ar putea ajunge pina in Marea Neagra, ca si cianurile de la Baia Mare", a mai spus Luca Moga, presedintele sindicatului Ariesmin.

Continua protestele

Marti dimineata, pentru a doua zi consecutiv, angajatii exploatarii miniere au refuzat sa intre in subteran in semn de protest. Contactat telefonic de EVZ, liderul sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ca peste 100 de mineri s-au adunat in cursul diminetii pe peronul minei si au refuzat sa reia lucrul, solicitind garantii ca isi vor primi salariile. "Azi dimineata (ieri – n.r.) ne-am adunat pe peronul minei pentru a-i informa pe angajati de cele discutate la Prefectura Alba, iar vestile nu au fost de natura sa-i bucure. Practic, le-am spus ca nu s-a rezolvat nimic concret si nu avem garantii ca se va rezolva", a precizat Moga. El a mentionat ca numarul de protestatari a fost mult mai mic, intrucit directorul Ariesmin a dat dispozitie ca autobuzele societatii sa nu-i mai imbarce pe oameni. "Directorul a spus ca nu vrea sa mai cheltuiasca bani pe motorina, daca oamenii nu muncesc", a precizat Luca Moga. Minerii din Baia de Aries vor picheta miine Prefectura judetului Alba, pentru a-si exprima nemultumirile legate de neincasarea salariilor aferente lunii trecute. Cererea sindicalistilor a fost aprobata de Primaria municipiului Alba Iulia,
astfel incit, in cazul in care nu se vor rezolva problemele, pichetarea se va desfasura incepind cu ora 10.00.

"Daca se va rupe barajul, continutul de apa si steril ar fi o adevarata bomba ecologica, care ar rade totul pe o raza de 4 kilometri in amonte si 11 kilometri in aval. Poluarea de la Baia de Aries ar putea ajunge pina in Marea Neagra, ca si cianurile de la Baia Mare".

Luca Moga, liderul sindicatului Ariesmin

Evidence indicates that PM increases deaths from cardiovascular and respiratory diseases. Even a short-term rise in PM concentrations increases the risk of emergency hospital admissions for cardiovascular and respiratory causes. PM is made up of tiny particles, varying in size, composition and origin. Inhaled, the coarse fraction (PM10 – particles with a diameter smaller than 10 ¦m) may reach the upper part of the airways and lung). What are called fine particles (PM2.5 -with a diameter smaller than 2.5 ¦m) are more dangerous, as they penetrate more deeply into the lung and may reach the alveolar region.

Sources of PM air pollution

Transport and use of fossil fuel in households are the major contributors to PM air pollution. In particular, diesel combustion contributes a third of total emissions of PM2.5

International nature of the problem

Owing to the transboundary movement of PM, a substantial part of concentrations in a country originates in emissions from other countries.

What can be done about air pollution?

Activities to manage air quality at the local, regional and national levels need to be integrated to improve air quality in cities. Measures such as traffic management or improved urban design at the local level alone may be very cost-effective in reducing the exposure of people living in hot spots, but of limited effectiveness for the protection of society as a whole. Providing alternatives to private motorized vehicles, particularly public and non-motorised transport such as trains, cycling and walking, may lead to changes in people?s behaviour and would reduce traffic congestion and influence long-term trends in transport demand and pollution emission.

Other measures – such as increasing energy efficiency, using cleaner fuels in households, industry and vehicles, and using end-of-pipe controls such as particle filters – are also important for the reduction of pollution and population exposure. They are not sufficient, however, without society?s commitment to clean air. Long-term planning, fiscal incentives, legislative measures and communication with the public are all necessary to achieve this result.

Am sustinut si sustinem in continuare ca Proiectul de exploatare la suprafata a aurului propus de compania mixta Rosia Montana Gold Corporation nu este in interesul statului roman si nici al locuitorilor din zona Rosia Montana. Analiza raportului dintre beneficii si pierderi arata clar ca
proiectul trebuie respins; el nu asigura dezvoltarea durabila a zonei, ci distrugerea ei durabila. in plus, atragem atentia ca problema treneaza de prea mult timp, blocand alte initiative economice in zona.

14 iulie 2004

Scrisoarea a fost semnata de urmatoarele 322 cadre didactice din Academia de Studii Economice din Bucuresti.