SalvaEco

Liderul Sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ca minerii au decis sa amane pichetarea sediului Prefecturii Alba, programata pentru ieri, urmand sa aiba loc noi runde de negocieri cu reprezentantii Directiei Generale a Finantelor Publice Alba, cu Prefectura si conducerea Companiei Minvest Deva. In cazul in care nu se va ajunge la nici un rezultat, protestatarii vor picheta Prefectura, in cursul zilei de vineri, potrivit lui Moga. El a reamintit ca intreruperea lucrului in cadrul exploatarii miniere poate produce un accident ecologic deoarece doar cativa dintre angajati mai tin sub observatie instalatia de cianurare si Decantorul Valea Sates, unde pericolul este mare deoarece cand ploua galeria de evacuare a apelor din decantor se infunda cu mal si se poate produce ruperea barajului. La randul sau, seful Inspectoratului de Protectie Civila Alba, Cornel Oprisa, a spus ca in zona minei exista un pericol permanent de poluare. "Este un pericol permanent acolo, iar decolmatarea galeriei respective trebuie facuta constant. Am analizat problema si dupa ce am purtat discutii cu conducerea exploatarii miniere am constatat ca acum galeria nu este colmatata cu mal, iar evacuarea apelor se face normal. Cred ca probleme cu acest decantor vor fi atunci cand exploatarea miniera de la Baia de Aries va fi inchisa", a spus Oprisa. (C.P.)

Environmental policy integration (E?I) involves a continual process to ensure environmental issues are reflected in all policymaking. This generally demands changes in political, organisational and procedural activities, so that environmental issues are taken on board as early as possible and continuing during implementation. The product of EPI should be an overall improvement in policy and its implementation, in line with sustainable development needs.

[url=http://reports.eea.eu.int/technical_report_2005_2/en/Tech_2_2005_web.pdf]Download Reporta (*.pdf 1367 KB) [/url]

Sub influenta factorilor umani diversitatea regnului animal, spre regret, se afla in diminuare continua. Din fauna salbatica a Republicii Moldova prin Legea nr.1538 ? XIII din 25.02.1998 sunt ocrotite peste 300 specii de animale, iar 216 sunt incluse in Cartea Rosie a Rpiblicii Moldova (ed.II.).

Legislatia in vigoare reglementeaza doar relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice (mamifere, pasari, reptile, amfibieni, pesti, insecte, crustacee, moluste etc.) din ecosistemele naturale terestre forestiere, stepice, pietrofite, acvatice, palustre etc. (art. 1 al Legea privind Regnul Animal).

Nu sunt luate sub protectie juridica speciile daunatoare si nu constituie obiect de protectie atat animalele domestice si agricole, cat si reprezentatii speciilor salbatice, intretinuti in captivitate sau semicaptivitate in scopuri de cercetare, estetice sau educative.

Regimul juridic de protectie si utilizare a regnului animal (Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie 1993, Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995 etc.) este intocmit intru conservarea biodiversitatii faunistice prin pastrarea mediului de existenta, pastrarea biotopurilor populatiilor de animale salbatice in conditii de libertate, de a mentine fondul genetic al speciilor si folosirea rationala a resurselor faunistice. Acest scop strategic se preconizeaza a fi atins prin realizarea activitatilor ce tin de:
a) planificarea si management in domeniul protectiei si utilizarii rationale a lumii animale;
b) trecerea in revista a obiectelor, care necesita a fi protejate;
c) elaborarea normelor juridice cu caracter de avertisment, restabilire, interzicere etc.;
d) supravegherea respectarii normativelor de protectie si utilizare a resurselor faunistice;
e) tragerea la raspundere a infractorilor pentru incalcarea regimului legislativ.

in baza celor expuse concluzionam: protectia juridica a regnului animal reprezinta totalitatea masurilor statale si obstesti prevazute de legislatia in vigoare, in scopul conservarii si utilizarii rationale a resurselor faunistice, asigurarii autoreproducerii regnului animal intru mentinerea biodiversitatii salbatice, mentinerea viabilitatii patrimoniului natural ca factor si componenet necesar al dezvoltarii durabile a sistemului socio-economic national.

Potrivit ali.4 art.127 al Constitutiei Republicii Moldova si art.3 al Legii Regnului Animal, fauna salbatica este proprietate publica ? fapt care interzice orice actiuni ce contravin dreptului de proprietate publica asupra regnului animal. Acest imperativ isi raspindeste actiunea asupra tuturor subiectilor raporturilor juridice din domeniul dat, inclusiv cetatenilor straini si apatrizilor.

in conditiile de poluare excesiva a mediului (acvatic, edafic, atmosgeric) protejarea faunei este o datorie a omului, inclusiv si preintampinarea transmiterii unor boli de la animale la om etc..

Dar nu numai poluarea mediului are urmari grave pentru fauna existenta, ci si activitatea umana directa conduce la distrugerea biotopurilor, diminuarea genofondului faunistic. Frecvent pot fi intalnite actiuni nejustificate ale unor personaje sau grupuri de indivizi prin care se cauzeaza suferinte de nedescris acestor vietuitoare. Pentru obtinerea unui profit cat mai mare, la un pret de cost cat mai scazut, adesea se purcede la exterminarea in masa a multor animale de blana, luptelor organizate intre caini, cucosi etc. pentru a obtine un castig prin pariuri si multe alte astfel de actiuni inumane fac ca problema protectiei lor sa stea in atentia legiuitorului.

Fiind constient de aceasta stare a lucrurilor, omul, care se gasesc in varful piramidei vietuitoarelor si este inzestrat cu judecata rationala, nu poate ramane indiferent si pasiv fata fe procesele de diminuare a diversitatii faunistice. intr-un stat de drept civilizat, societatea, cu toate posibilitatile sale, nu poate sa nu reactioneze si sa nu actioneze, folosind toate mijloace legale posibile pentru protectia mediului.

Ca rezultat al muncii consecvente si indelungate intru protectia animalelor, treptat populatia constientizeaza starea animalelor salbatice si are atitudine sanatoasa fata de regnul animal ca rezultat al activitatii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale in vederea luarii masurilor concrete. Astazi putem afirma ca, in ultimele doua-trei decenii, a aparut in societatea umana necesitatea fireasca de a veni in spriginul protectiei animalelor.

Legislatia in vigoare este parghia principala si contribuie esential la protejarea regnului animal. Ea stabileste urmatoarele domenii de reglementare a protectiei faunei (I. Trofimov, 2000):
I. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor faunistice;
II. Masurile de asigurare a protectiei regnului animal;
III. Reglementarea efectivului de animale;
IV. Prevenirea pieririi animalelor la efectuarea unor procese de productie;
V. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile;
VI. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala;
VII. Importul, exportul, stramutarea, aclimatizarea si incrucisarea animalelor;
VIII. Restrictii la drepturile beneficiarelor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal.

I. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor regnului animal
in procesele de planificare si realizare a activitatilor de teren sa fie evitate masuri ce ar putea afecta: a) conservarea genofondului populational si specific din ecosistemele naturale; b) degradarea habitatelor si conditiilor de reproducere a animalelor; c) structura si functia biocenozelor; d) mentinerea efectivului tuturor populatiilor si comunitatilor din diverse grupe de animale (vertebrate, nevertebrate, microorganisme); e) restabilirea habitatelor si biodiversitatii specifice acestor habitate.

II. Masurile de asigurarea a conservarii regnului animal
Conservarea genofondului faunistic poate fi asigurata prin: a) stabilirea regulelor si normelor de utilizare rationala a resurselor faunistice; b) in proiectele de amenajare teritoriala a evita activitati ce ar afecta elementele structurale ale Retelei Ecologice Nationale; c) crearea retelei de arii protejate cu reprezentativitate specifica adecvata situatiei actuale; d) conservarea in conditii de ?ex-situ? a taxonilor rari si pe cale de disparitie; e) limitarea introducerii speciilor noi alohtone in ecosistemele naturale; f) recultivarea terenurilor afectate prin extragerea resurselor subterane; g) instaurarea in teren a monitoringului ecologic complex; h) utilizarea tuturor modalitatilor de educatie si propaganda a necesitatii conservarii biodiversitatii regnului animal; i) realizarea de curand a planurilor de actiune incluse in ?Strategia Conservarii Biodiversitatii R. Moldovei?.

III. Reglementarea efectivului de animale
Evitarea fenomenului de dezvoltare ?exploziva? a efectivului unor specii de animale ce pot provoca daune economiei nationale sau ecosistemelor naturale cum ar fi cainii salbatici, insectele defoliante, albinele agresive si alte specii invazive.

IV. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de productie .
in procesele de valorificare a terenurilor naturale si aplicarea tehnologiilor de producere a evita activitati ce provoaca pieirea in masa a regnului animal: a) interzicerea incendierii miristelor; b) interzicerea desecarii terenurilor inmlastinite etc.

V. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile.
Speciile de animale rare, periclitate si vulnerabile sunt in mod obligatoriu protejate de stat prin ?Legea cu privire la ariile protejate?, prin includerea in Cartea Rosie a Republicii Moldova (ed.II).

VI. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala.
Gospodariile agricole, intreprinderile si organizatiile preocupate de utilizarea, transportarea si stocarea chimicalelor precum si persoanele fizice sunt obligate sa respecte regulile de aplicare a chimicalelor in vederea evitarii pieirii animalelor. Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentratii maxime admisibile in mediul inconjurator. Regulile de aplicare a chimicalelor precum si lista lor propuse pentru a fi utilizate e necesar sa fie coordonate cu serviciile corespunzatoare ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Protectiei Mediului si Amenajarii Teritoriului, Ministerul Agriculturii si Industriei Prelucratoare.

VII. Importul, exportul, stramutarea si aclimatizarea, incrucisarea animalelor.
Activitatile ce tin de import, export si comercializare a animalelor, aclimatizarea speciilor alohtone, precum si incrucisarea animalelor se admite doar in baza deciziilor Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului.

VIII. Restrictii la drepturile beneficiarilor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal.
Conform legislatiei in vigoare persoanele fizice si juridice pot aplica modalitatile de utilizare a resurselor faunistice numai in limitele stabilite de legislatia in vigoare si in baza permiselor speciale. Reglamentarea folosirii resurselor regnului animal pot fi limitate de catre organele administratiei publlice locale in cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinta a unor specii, populatiile carora s-au pomenit in proces de diminuare esentiala.

BIBLIOGRAFIE
1. Cartea Rosie a Republicii Moldova , editia II. 2000.
2. Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie 1993,
3. Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995.
4. Legea privind Fondul de Protectie a Ariilor Protejate.
5. Trofimov Igor ?Dreptul mediului? Chisinau 2000.
6. Zamfir Pavel ?Dreptul mediului?, Partea speciala. Chisinau 1998.

Cu acte in regula. Culmea, Germania este membra si contributoare de vaza la Global Environment Facility (GEF), o organizatie care, impreuna cu Proiectul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) au creat Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii, din care fac parte
toate statele dunarene plus Comisia Europeana.

Pentru ca acum Germania sa practice politica strutului, protejandu-si indirect firma si propria imagine de blamarile internationale. Si teoretic si practic Germania se spala pe maini cumva de activitatea criminala a "firmei private" germane. Si totusi, Noua Germanie incaseaza din aceasta
investitie de succes a ucigasilor ucraineni de mediu taxe de mai multe milioane de euro. Bani murdari, proveniti din conturile uneia din cele mai anti-democratice republici a fostei URSS. O tara care, din sfera CSI, continua sa-si bata joc de valorile Europei civilizate, de principiile de
baza ale Uniunii Europene si de conventiile Natiunilor Unite.

Compania Moebius – cu un nume predestinat daca tinem cont de circuitul banilor in natura – nu pare sa aiba vreo remuscare pentru actiunile sale, care vor duce la multiple efecte nefaste in intreaga Delta, bun inestimal al Europei si al lumii. Guvernul Germaniei trebuie sa stie ca, prin aceasta operatiune dezastruoasa, care continua in ciuda protestelor mondiale, Ucraina incalca nu mai putin de 11 conventii europene si internationale. Daca nu, Ministerul Federal de Externe poate consulta site-ul ZIUA sau cele peste 120 de organizatii din intreaga lume, care au raspuns pana acum apelului nostru pentru salvarea Deltei Dunarii sau care militeaza deja prin
metode non-guvernamentale pentru impiedicarea acestui proiect criminal. Printre aceste organizatii se numara prestigioasele World Wild Fund International si BirdLife International, sau, din Romania, National Geographic si Academia Romana sau, chiar din Ucraina, Academia Nationala de Stiinta si Coalitia Ucraineana pentru Natura, foruri care actioneaza in ciuda pericolelor la care se expun din parte regimului draconic al lui Leonid Kucima. Totodata, desi nu am inceput efectiv campania decat de doua saptamani, peste 12.000 de oameni au semnat pentru salvarea Deltei, multi aratandu-si dispozitia de a trece si la alte forme organizate de protest, pe care, sincer, nu le doresc nimanui.

Apelul societatii civile romanesti, ucrainene si din intreaga lume va fi remis autoritatilor europene si internationale la momentul propice. Germania nu va fi uitata. Speram ca aceasta nu va fi pretextul pentru intensificarea supravegherii noastre, cvasi-ilegale, din partea mai multor servicii asa-zis romane.

Ce este cel mai deranjant in aceasta trista poveste care implica direct Germania este faptul ca principalul fluviu al Europei isi are izvoarele tocmai in aceasta tara. Insa nu am auzit inca de nici un protest vehement la adresa proiectului ucigator din partea statului considerat unul din vectorii principali ai motorului Noii Europe.

Directia Generala pentru Mediu a Comisiei Europene, in calitate de presedinte al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea a cerut autoritatilor ucrainene sa inceteze constructia canalului Bastroe, pana cand obligatiile internationale vor fi indeplinite. Solicitarea a venit direct de la presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, si se adauga altor cereri imperioase ale organismelor europene. Ati auzit de vreun raspuns din partea Ucrainei? Noi da: acesta a constat in uruitul de motoare al distrugatoarelor "Made in Germany’.

Pana cand va mai tolera Europa civilizata sfidarea Ucrainei anti-democratice? S-au impus embargouri pentru situatii mai putin generatoare de moarte. O moarte iminenta, care vine, amenintatoare, prin intermediul dragoarelor germane.

Oricat de privata ar fi aceasta firma, nu credem ca o tara ca Germania, care este capabila sa se implice in rezolvarea problemelor globale ale omenirii sa nu poata gestiona o tranzactie diplomatica cu niste cetateni ai propriului stat, care actioneaza impotriva legalitatii mondiale. Iar la noi, daca statul roman este incapabil sa raspunda pe masura acestei adevarate
ofensive ucrainene, societatea civila va prelua responsabilitatile reprezentantilor actuali ai Guvernului, care, nu trebuie uitat, par mult mai interesati in cum sa-si imparta delta ramasa in Romania decat in cum sa salveze intreaga Delta.

Cancelarul Schröder vine in Romania zilele acestea. Speram ca mesajul nostru sa ajunga la urechile domniei sale.

Situata in judetul Caras-Severin, intre muntii Varful Cozia si Tarcului, la o altitudine de 850 de metri, Poiana Rusca-Teregova gazduieste turisti in Pensiunea Wittmann. Aceasta se intinde pe
10 hectare de teren, pe care este amenajata si o mica ferma care asigura produsele de baza pentru meniul zilnic al oaspetilor. Pentru cei mici, iepurii, bibilicile, vacile, caii, dar si cainii si pisicile care zburda libere pot fi o adevarata incantare. Mai mult, zona poate fi strabatuta si calare. Familia Wittmann, proprietara pensiunii, pune la dispozitia doritorilor harnasamente si instructori de calarie. Cu toate ca in zona proprietarul este mai cunoscut cu numele de "Neamtu’", pentru turisti si localnici, domnul Wittmann a construit o biserica ortodoxa pe
care a donat-o Patriarhiei. Pensiunea dispune de 30 de locuri de cazare, fiind si locul ideal pentru desfasurarea de seminarii si conferinte. Acestea se pot tine intr-o sala special amenajata, care apoi poate fi folosita de turisti pentru petrecerea timpului liber. Aici exista o masa de ping-pong, o biblioteca si mese de sah. De altfel, in Pensiunea Wittmann este amenajat si un studio al postului de radio Resita, de unde se fac transmisii de la conferinte si seminarii. Linistea muntelui si peisajul spectaculos al pensiunii sunt cautate mai ales de
turisti din Germania, Austria sau Cehia.

Pentru o zi de cazare si doua mese la Pensiunea Wittmann, tariful este de 22 de euro. Rezervarile se pot face la numarul de telefon 0788.392.265. La pensiune se poate ajunge pe DN6, intre comuna Teregova si Armenis, pe drumul spre satul Rusca. Drumul spre Pensiunea Wittmann trece si pe langa viitorul baraj hidrotehnic Rusca. Odata finalizate lucrarile la acest baraj, valoarea turistica a zonei va creste.

Green Week 2005 will look at all aspects of climate change and in particular at the human factor. Our way of life, production, consumption and transport need to change if we want to halt global warming.

Green Week encourages everyone to "think aloud" about how we can all change our environmental behaviour. It is aimed at local, regional and national decision-makers, businesses, non-governmental organisations and the general public. DG Environment will bring stakeholders and experts together to provide the Commission with the knowledge and views to help us further develop effective climate change policies.

In addition to a programme of conferences Green Week also has an exhibition with stands featuring best practices, projects and partnerships.

This year the intention is to make Green Week a carbon-neutral event, meaning that the activities associated with it will not contribute to climate change. As in previous years, efforts to minimise Green Week’s other environmental impacts will continue.
Help promote Green Week! Please send this website link to friends and colleagues.

[img]"%%dir[1]%%bucuresti.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="110" height="83" /[/img] PLAM se va finaliza printr-un document de baza valabil pentru Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov, care va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si de Prefectura. Ovidiu Grecea, prezent la lansarea oficiala a proiectului, a precizat ca "giumbuslucurile si frictiunile, chiar politice, nu-si au locul in aplicarea PLAM. Prefectura si primariile celor 6 sectoare din Bucuresti trebuie sa inteleaga ca numai impreuna pot transpune si tine in viata acest program", a spus Grecea. Ludovic Orban, viceprimarul Capitalei, a precizat ca protectia mediului reprezinta prioritatea numarul 2 pentru autoritatile locale. Cat despre Capitala, directorul ARPMB a reafirmat ca Bucurestiul nu este un oras poluat si murdat. "Poluarea industriala este aproape nesemnificativa, singura problema fiind cea generata de termocentrale", a spus Iulia Dinu. Ea a precizat ca principalele cauze de poluare in Bucuresti sunt traficul intens si parcul de masini invechit, drumurile si santiere, care dau emisii de praf, si reducerea spatiilor verzi. (L.M.)

Dincolo de cifre ramine insa disperarea a mii de familii care Primarii din Comanesti, Asau si Agas, zonele cele mai afectate, au apelat la firme private si au facut rost de utilaje. Tot de joi, a inceput vaccinarea a aproximativ 4.000 de persoane. ?Populatia pina in 55 de ani este vaccinata impotriva febrei tifoide, iar copiii pina in 15 ani vor fi vaccinati impotriva hepatitei A.

In zona am dus cadre medicale de la Bacau pentru a realiza campania, dar si materiale dezinfectante pentru cele 160 de fintini colmatate?, ne-a declarat Cornelia Cojocaru, directorul Directiei de Sanatate Publica din Bacau.

Agasul a ucis fara mila

Maria si Marian Merlusca, mama si fiu, au fost ucisi de apele riului Agas. Cei doi locuiau in albia piriului, la aproximativ patru kilometri de drumul principal. Vecinii povestesc ca miercuri, in jurul prinzului, piriul s-a umflat deodata, a rupt stavilarul si a inundat drumul. ?A venit viitura in citeva minute. Maria s-a dus la fiul ei sa-i spuna sa iasa din casa ca vine apa mare.

Nu au mai apucat. Locuinta a fost luata cu totul de apa?, ne-a povestit o vecina. In casa se afla si fetita de patru ani a lui Marian, care a fost smulsa si ea de torent. Fiind mai usor, corpul copilului a fost purtat de viitura puternica. Insa un satean a reusit sa zareasca la timp fetita si, dupa o lupta de citeva minute cu apele involburate, a reusit sa o salveze.

Bunica si tatal ei nu au supravietuit potopului. ?O sa ii depuna in biserica, nu au in alta parte unde. Casa lor nu mai exista si, oricum, pina acolo nici nu se poate ajunge?, ne-a spus Elena Ciuturaru.
Cale de patru kilometri, din soseaua principala pe coama muntelui, casele care au fost situate in dreapta si in stinga drumului au fost in totalitate distruse. Lui Mihai Zafiu, apa i-a distrus vila cu un etaj. Doar un perete a mai ramas in picioare, ramasita de rezistenta in fata naturii. Agasul a ras de pe fata pamintului locuinte, grajduri, garaje, bucatarii de vara.

Patru poduri de beton de pe apa Asau au fost facute tandari. Mii de animale si pasari si-au gasit sfirsitul in apele tulburi. ?Am vazut un vitel care incerca sa supravietuiasca in apa. Impreuna cu alti barbati am reusit sa il scoatem, dar a fost ceva infernal?, povesteste Dumitru Zugliu.
Masina lui Ionel Zaharia, o Dacie, s-a transformat intr-un morman de fiare contorsionate. ?Am vazut cum apa imi cara masina si o izbeste in toate partile. Podul s-a rupt, a cazut, si masina a fost dusa sub el. Acolo a fost bombardata cu bustenii care veneau din deal. Mi-au facut-o praf.

Pe cine pot eu sa fiu acum suparat??, se intreba ieri, oarecum resemnat, Ionel Zaharia, in timp ce asista la incercarea pompierilor si a jandarmilor de a scoate pe mal ce mai ramasese din autoturism. Pe Valea Agasului, oamenii sint ca si paralizati, accesul la zecile de case fiind imposibil din cauza ca drumul este inundat.

O femeie de 75 de ani, netransportabila, refugiata intr-un pod

Citiva kilometri mai jos, la Goioasa, alte familii isi striga disperarea. Si aici, tot un piriu, Goioasa, si-a facut de cap, semanind jale si disperare. Opt familii stau de doua zile si privesc neputincioase, de coama unui deal, cum casele lor, cu tot ce se afla inauntru, sint mincate de apa. Gospodariile sint situate intr-o vale putin mai jos de nivelul soselei.

Torentii care s-au scurs de pe munte s-au adunat ca intr-o caldare si, din cauza topografiei zonei, apa nu are unde sa se scurga decit in pamint. Satenii asteapta sa se indure cineva si de ei. Familia lui Vasile Burlacu se afla in casa cind a inceput potopul. Apa a venit de pe munte, in cantitate mare, si s-a infiltrat in beci.

?Am vazut deodata ca, de sub podele, apa incepe sa bolboroseasca. Am vrut sa salvam animalele, dar am renuntat. Pe usa din fata nu mai puteam iesi pentru ca apa era cit noi. Ne-am dus in spatele casei si am iesit pe geam?, povesteste Vasile Burlacu. Oamenii au stat pe deal pina cind a trecut potopul.

In casa nu pot intra si nu au rude care sa le adaposteasca, asa ca sotii Burlacu, impreuna cu cei trei copii, in virsta de un an, patru si, respectiv, sase ani, dorm in podul unui grajd. Janeta Burlacu, 75 de ani, netransportabila, locuieste si ea intr-un pod. Apele au surprins-o in casa si niste rude mai tinere au apucat s-o urce in podul grajdului.

Ieri, se implinisera 24 de ore de cind se afla acolo, iar sansele sa fie coborita erau nule. Elena Sandor (80 de ani), care locuieste singura, a fost salvata, aproape miraculos. Mariana Ciurcanu, o vecina, s-a gindit la tanti Lenuta si a trecut inot curtea pina la casa femeii. A carat-o in brate pina la usa si a strigat dupa ajutor.

A auzit-o un vecin, care le-a ajutat pe cele doua femei sa ajunga la adapost, pe un deal. ?Nu vrem sa fim ajutati altfel decit sa se gaseasca o solutie sa se scurga apa, sa putem ajunge la casele noastre, ca milul din gospodarii ni-l scoatem noi?, ne-a spus Dragos Ciucanu.

Weekend ploios

Ploile nu ne vor ocoli in acest sfirsit de saptamina, dar ele vor cadea doar in nordul tarii si in cantitati mai mici, spun specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM). Pentru ca nu exista pericolul unor fenomene violente, ANM nu a mai dat nici un avertisment.

In schimb, chiar si in cantitati mici, ploile vor contribui la depasiri ale nivelurilor riurilor cu 5-25 de centimetri, in partea de nord a tarii. ?E posibil sa se mai inunde o comuna sau cite un satuc, dar nu putem localiza unde se va intimpla.

Este un nor care se plimba de colo-colo in jumatatea de nord a tarii?, ne-a spus hidrologul de serviciu Nicolae Raducanu de la Institutul National de Hidrologie. (S.P.)

Drumul spre Manastirea Frasinei – afectat de inundatii

In comuna vilceana Muereasca au fost inregistrate alunecari masive de teren pe Drumul Judetean 658, la Gura-Vaii-Muereasca-Manastirea Frasinei. Valoarea lucrarilor pentru efectuarea zidurilor de sprijin in aceste puncte a fost estimata la 9,2 miliarde lei. Neefectuarea lucrarilor va duce la intreruperea circulatiei si izolarea totala a sase sate (cu o populatie de circa 1.

700 oameni) si a Manastirii Frasinei. (M.M.)

Noroiul, curatat de frica premierului

Dupa ce in urma cu doar o zi strazile din municipiul Lupeni erau blocate de noroi si nu puteai intra decit cu cizme de cauciuc, anuntata vizita a premierului Adrian Nastase in zona a pus pe jar autoritatile locale si judetene.

De la primele ore ale diminetii de ieri, zeci de jandarmi si sergenti angajati, pompieri militari si civili cu mai multe utilaje au fost adusi sa-i ajute pe oameni sa-si scoata noroiul din gospodarii. (Marius Mitrache)

Hainele de inmormintare, incredintate jandarmului

Zeci de sateni erau ieri prin curti, cu lopetile in miini, si scoteau milul din case si gospodarii. Printre ei, jandarmii si pompierii au devenit prezente obisnuite. Un baiat tinar, care nu avea mai mult de 18 ani, militar in termen la Pompieri, dar care nu a vrut sa ne spuna numele de teama sa nu-l certe seful, ne-a marturisit ca era pe baricade de mai bine de 12 ore.

?Ii ajutam pe oameni, ce sa faca si ei, saracii? A dat asa un necaz peste ei!?, ne-a spus soldatul, in timp ce dirija un furtun spre o fosta canalizare. Baiatul s-a confundat aproape cu necazurile satenilor. ?Toti ne asteapta sa mergem si la ei. In unele locuri, scoatem apa pe o parte si intra pe alta. Trebuie sa-i ajutam, ca e atita necaz in jur?, mai spune pompierul.

Plutonierul-major Gheorghe Pricope era pentru a doua oara in zona, dupa ce daduse si miercuri o mina de ajutor. ?Oamenii sint nervosi, au necazuri mari: gospodariile lor sint in namol, pline de apa. Ii vom ajuta pe toti, dar va dura?, precizeaza plutonierul-major Pricope.

Ieri, pe strada principala din Agas, citiva jandarmi carau umerase pline de haine, un televizor si un maldar de prosoape si asternuturi. Le duceau de la locuinta lui Culita Merlusca, la o ruda.
In casa familiei Merlusca, apa este pina la genunchi, desi pompierii au tras-o o data, dar aceasta a continuat sa izvorasca de sub podele. Pe linga zidurile constructiei, milul are o inaltime de aproape un metru. Ca sa mai salveze ceva, Culita Merlusca i-a pus in brate unui baiat lucrurile lui de inmormintare: prosoape, metraj, camasa, maiou, sosete si chiloti noi.

?Ai grija, baiete, cum le duci. Vezi ca ai aici si o lenjerie!?, ii atrage barbatul atentia. Jandarmii si pompierii, desi fac fara sa cricneasca cam tot ce li se cere si ce este omeneste posibil, au si ei o nemultumire: prea multi asteapta ca oamenii in uniforma sa rezolve tot. ?Nu vedeti, stau si se uita la noi. Sint oameni tineri care nu fac nimic.

In loc sa vina sa ne ajute, stau si asteapta?, ne-a spus, intre doua transporturi, unul dintre jandarmi. Generalul Nicolae Rugina, seful Comandamentului Teritorial de Jandarmi Bacau, refuza sa vorbeasca despre acest subiect. Dupa trei zile de nesomn, generalul este departe de a se linisti. De ieri, in zona au fost aduse trupe suplimentare de la Galati.

?Vor fi cite o suta de jandarmi, la Comanesti, Agas si Asau. Am suplimentat efectivele cu 150 de jandarmi, adusi de la Galati?, a precizat generalul Rugina.
La Comanesti, Agas sau Asau vor trece zile, poate saptamini, pina cind lucrurile vor intra pe fagasul normal. Oamenii inca se intreaba cu ce au gresit de au fost atit de crunt pedepsiti. Unii au puterea sa recunoasca si arata cu degetul: jaful din paduri, taierile ilegale si masive isi arata acum efectele.

Trei chioscuri amplasate in Piata Mihai Viteazu, unde se comercializau alimente si incaltaminte si care de doi ani nu mai aveau autorizatie, au fost desfiintate de inspectorii primariei, care i-au pus pe proprietari sa le ridice. De asemenea, alte chioscuri au fost reamplasate, deoarece strangulau circulatia in cea mai mare piata agroalimentara din municipiu.

Actiunea a continuat, ieri, cu evacuarea florareselor de langa magazinul McDonald’s din Piata Mihai Viteazu si mutarea lor in spatiul amenajat special pentru acest fel de activitate, primaria punandu-le la dispozitie 18 tarabe.

Daca, la Bucuresti, actiunea asemanatoare demarata anii trecuti de Traian Basescu s-a lasat cu amenintari, vociferari si proteste, la Cluj-Napoca, capitala ardelenilor, totul a decurs in liniste si pace.

? L?idée n?est pas d?être radical, mais d?aller vers plus de modération ¬, explique Nicolas Hulot, qui espère bien que son initiative créera un ? élan citoyen ¬ et montrera que ? les gens sont prêts à s?engager ¬. Partant du constat que 50 % des émissions le gaz à effet de serre en France sont dues aux activités des particuliers, l?opération convie chacun à signer un ? pacte ¬ à travers lequel il s?engage à opter pour une série d?actions respectueuses de l?environnement : trier ses déchets, éviter les emballages inutiles, éteindre les appareils électriques plutôt que de les laisser en veille, privilégier la marche à pied pour les déplacements courts, etc. Les volontaires peuvent s?inscrire au projet, via Internet ou par courrier, auprès de la Fondation Nicolas Hulot. L?Agence de l?environnement et de la maîtrise de l?énergie comptabilisera, en établissant une moyenne, les tonnes de CO2 qui auront été évitées grâce à ces mesures.