SalvaEco

Producatorii de tutun care fac publicitate produselor lor sau care sponsorizeaza diverse evenimente sau activitati risca o amenda contraventionala cuprinsa intre 25 si 50 de milioane de lei, s-a hotarat in sedinta de Guvern. Prevederile actului normativ vor intra in vigoare incepand cu 31 decembrie 2006.

De asemenea, distribuirea gratuita a produselor din tutun in contextul sponsorizarii unor evenimente, cu scopul de a promova direct sau indirect astfel de produse, se sanctioneaza cu amenda ce poate varia intre 5 si 10 milioane de lei. Daca contravenientul este elev sau student, dar are peste 18 ani, amenda se poate converti in munca in folosul comunitatii pe o perioada de 50 de ore.

Contravenientii minori vor fi obligati sa munceasca in folosul comunitatii 25 de ore. Potrivit actului normativ, producatorii de tigari nu au voie sa isi promoveze produsele prin reclame difuzate in presa scrisa, cinematografe, prin intermediul panourilor publicitare sau prin servicii ale societatilor informationale.

Totodata, este interzisa folosirea marfurilor de tutun pe produse sau servicii altele decat cele din industria tutunului. Nu in ultimul rand, legea interzice vanzarea de dulciuri sau jucarii destinate copiilor si fabricate cu intentia evidenta de a da produsului sau ambalajului asemanarea cu un tip de produs din tutun.

Producatorii de tigari isi pot face cunoscute produsele numai prin reclame ce pot aparea in publicatii destinate in mod exclusiv profesionistilor din domeniul industriei tutunului si in publicatii ce nu au fost editate ori tiparite in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene si nici nu sunt destinate in principal pietei romanesti sau celei comunitare.

Mai este permisa publicitatea produselor din tutun prin servicii ale societatii informationale.

<p><font color="#008000">[b]Ecologistii protesteaza[/b]</font></p>
[img]"%%dir[1]%%20040727121026port_tulcea203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Organizatiile ecologiste internationale protesteaza fata de intentia Ucrainei de a construi un canal navigabil prin mijlocul Deltei Dunarii.
Autoritatile ucrainiene intentioneaza sa reamenajeze un canal navigabil pe bratul Bastroe al Dunarii, pentru ca navele ucrainene de pe fluviu sa poata avea acces la Marea Neagra fara sa mai foloseasca canalul romanesc Sulina. Astfel, Kievul ar economisi sumele uriase cheltuite in prezent pentru tranzitarea canalului romanesc.
Construirea acestui canal a starnit pana in prezent puternice reactii critice din partea organizatiilor ecologiste internationale, care au dezvaluit ca acesta va afecta grav ecosistemul Deltei Dunarii si va pune in pericol zeci de specii de pesti si de pasari migratoare aflate pe cale de disparitie.
[i]Multe zone vor deveni uscate, pestele va fi mai putin, iar unele specii de pasari pe cale de disparitie sunt in pericol.[/i]
Trei organizatii ecologiste de prestigiu – World Wildlife Fund, Birdlife International si Wetlands International – i-au cerut recent presedintelui ucrainian Leonid Kucima oprirea lucrarilor la canal, declarand ca acesta ameninta intreaga biosfera a Deltei Dunarii.
Directorul Institutului National "Delta Dunarii", Remulus Ştiuca, atrage atentia ca amenajarea Canalului Bastroe poate afecta padurea seculara Letea, dar si colonia de pelicani de langa Periprava.
Reprezentanti ai Ministerului de Externe al Romaniei le-au cerut omologilor ucrainieni date despre Canalul Bastroe. Dar fara rezultat: autoritatile de la Kiev au declarat recent ca nu au nici un motiv sa renunte la construirea canalului.
<p><font color="#008000">[b]Canalul Bastroe[/b]</font></p>
Prima faza a refacerii canalului lung de aproape 170 de km urmeaza a fi terminata pana pe 24 august, Ziua Independentei Ucrainei. Pentru asta ar fi necesari aproape 15 milioane de dolari. Apoi canalul ar urma sa fie adancit, ceea ce ar costa alte 26 de milioane.
Canalul ar putea prelua aproape doua treimi din numarul navelor care folosesc acum canalul romanesc Sulina, datorita tarifelor reduse si distantei mai mici de parcurs intre Marea Neagra si porturile ucrainiene.
Compania ucrainiana de navigatie pierde anual aproape 2 milioane de dolari din cauza ca nu poate folosi acest canal intre Dunare si Marea Neagra.
Amabasadorul ucrainian Natalia Zarudnaia sustine ca tara sa coopereaza de doi ani cu UNESCO pe tema proiectului privind Delta Dunarii si ca ar indeplini toate recomandarile referitoare la protectia rezervatiei.
<p><font color="#008000">[b]Delta Dunarii[/b]</font></p>
[img]"%%dir[1]%%20040727124316pelicani_delta203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img]Delta Dunarii se intinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupa 2,5 la suta din suprafata Romaniei si este a treia in Europa, ca dimensiune, dupa Volga si Kuban.
Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejata de Conventia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO.
Aici se afla si cea mai intinsa zona compacta de stufaris de pe planeta – peste 1.500 de Kmp.
Ca habitat al pasarilor de apa, in Delta se gasesc 30 de tipuri de ecosisteme si cea mai mare colonie de pelicani din Europa.

Figures released last week showed deforestation of the Amazon rainforest reached the second-highest level on record in 2003-2004 — an area of 26,130 square km (10,088 sq miles), driven by logging, ranching and farming interests.
Greenpeace nominated Lula, his chief of staff Jose Dirceu, Finance Minister Antonio Palocci, Agriculture Minister Roberto Rodrigues, Mato Grosso state Governor Blairo Maggi and Para state Governor Simao Jatene.

The prize will be given to "the Brazilian personality whose action or inaction were decisive in the incredible levels of deforestation in the Amazon," a Greenpeace statement said.

The concerned public can vote online (www.greenpeace.org.br/motoserra/) while environmental activists and journalists will make a "critics’ choice". The winner, to be announced on June 6, will be awarded a statue made from illegally logged wood.

"It’s a very difficult choice. All six are strong candidates," Paulo Adario, Greenpeace’s Amazon coordinator, told Reuters.

Activists say the government promotion of an agricultural boom has encouraged the pillage of the Amazon while its environmental protection efforts have been ineffective.

Mato Grosso state saw the most deforestation in 2003-2004 and Governor Maggi is known as "the Soy King" for his vast farming em?ire there. Para state leads the way in killings and other violence linked to land disputes.

[i]in Carpatii Romaniei traiesc se gasesc mai bine de jumatate din ursii din intreaga Europa[/i]
[img]"%%dir[1]%%20040625154821urs_container203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Muntii Carpati sunt ultimul loc din Europa, cu exceptia Rusiei, in care oamenii convietuiesc cu un numar mare de animale de prada: ursi, lupi si rasi.
Este unul dintre putinele ecosisteme complete ramase pe continent.

in Carpati se gasesc ultimele paduri virgine din Europa si sute de specii de animale, pasari, insecte, plante si flori, unele disparute in restul continentului.

[b]Ursii la gunoaie[/b]

Ursii coboara frecvent in orasele si satele de munte in cautare de hrana.

in cartierul Racadau din Brasov, de exemplu, ursii vin aproape in fiecare noapte sa caute de mancare in tomberoanele de gunoi care sunt asezate chiar la marginea padurii.

Conform cifrelor oficiale, in Carpatii romanesti traiesc circa 6.200 de ursi, adica mai bine de jumatate din totalul ursilor bruni din Europa.

Povestea lor incepe inainte de al doilea razboi mondial cand se estimeaza ca mai existau circa 500 de exemplare in Carpati, pentru ca fusesera vanati peste masura.

Dupa razboi ei au fost protejati prin lege, dar multa vreme au continuat sa fie vanati din cauza ca faceau stricaciuni in sate si la stane unde furau animale.

[b]Ceausescu si ursii[/b]

[img]"%%dir[1]%%20040625154831urs_drum203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] in anii 70, Nicolae Ceausescu a descoperit placerea vanatorii de ursi si a dat ordin ca acestia sa fie protejati astfel incat sa aiba ce vana.

Paradoxal, pasiunea pentru vanatoare a lui Ceausescu s-a dovedit salvatoare pentru ursi: Ceausescu era practic singurul vanator in acele vremuri si oricat de multi ursi ar fi impuscat tot nu reusea sa le reduca substantial numarul.

Urmele lasate de ursi sunt usor de recunoscut

Astfel, in timpul regimului Ceausescu ursii s-au inmultit peste masura.

Ovidiu Ionescu, cercetator la Institutul pentru cercetarea animalelor salbatice (ICAS) din Brasov, spune ca existau in jur de 7.500 de exemplare la sfarsitul anilor 80.

[b]Ursii dupa comunism[/b]

Prabusirea regimului comunist si vidul de putere care i-a urmat pentru o scurta perioada de timp au avut efecte negative asupra ursilor: s-au inmultit braconierii si vanatorii, astfel ca numarul lor a inceput sa scada ajungand la inceputul anilor 90 la circa 4.500.

Acum, spune cercetatorul Ovidiu Ionescu, populatia de ursi bruni din Carpatii Romanesti este sanatoasa si daca se vor respecta legile si cotele de vanatoare nu vor fi probleme in ce priveste conservarea lor.

[b]Turismul rural[/b]

O metoda de conservare este turismul rural care ia tot mai mult avant.

Unul din locurile cu cel mai mare succes din acest punct de vedere este Zarnestiul unde in ultimii opt ani s-au desfasurat programe centrate pe observarea carnivorelor mari: lupi, ursi si rasi.

Turistii din Europa si SUA vin sa vada animalele si, astfel, localnicii incep sa-si dea seama ca au de tras avantaje economice de pe urma lor.

Chiar si pastorii, care au cel mai mult de furca cu lupii si ursii care ataca uneori stanele, par sa accepte situatia si sa se bazeze pe cainii lor pentru a proteja turmele.

[b]Conservarea naturii[/b]

[img]"%%dir[1]%%20040625154807padure203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] in Carpatii romanesti oamenii si animalele de prada convietuiesc de sute de ani.

Expertii atrag insa atentia ca dezvoltarea rapida a regiunii, impulsionata de perspectiva aderarii Romaniei la UE, ar putea pune in pericol armonia naturii.

Cel mai grav pericol este faramitarea habitatelor, ca urmare a retrocedarii terenurilor si padurilor, dar mai ales ca urmare a construirii de autostrazi.

[i]Emisiunea Arena, care se transmite sambata 26 iunie la ora 14.00 (ora Romaniei) si in reluare duminica 27 iunie la ora 08.00 (ora Romaniei), va propune o plimbare prin Muntii Carpati in cautare de ursi bruni. Pe parcursul calatoriei veti afla despre pericolele care ameninta ursii si alte animale din Carpati si despre avantajele turismului rural. Emisiunea Arena este realizata de Anca Toader si il are ca invitat pe biologul german Peter Surth.[/b]

[img]"%%dir[1]%%balena.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] [i]Unele tari militeaza pentru interzicerea vanarii balenelor-altele sunt impotriva[/i]
Acum mai bine de patru decenii, grupurile ecologiste, alaturi de specialistii din intreaga lume, atrageau atentia asupra pericolului disparitiei balenelor, din ce in ce mai vanate dar si din ce in ce mai rare.
Presiunea publicului din intreaga lume a facut ca, in anul 1986, Comisia Internationala pentru Balene sa adopte un moratoriu care interzicea total vanarea balenelor.

Acest moratoriu a fost adoptat practic de toate tarile cu interese in pescuit oceanic din lume, cu trei exceptii.

Marii opozanti au fost – si sunt – Norvegia, care nu a recunoscut intelegerea si a continuat sa pescuiasca circa 600-700 de balene pe an, Japonia, care a acceptat moratoriul dar a continuat sa pescuiasca circa 400 de balene pe an, sub titlul de pescuit in scopuri stiintifice, si Islanda, care a renuntat sa mai respecte intelegerea acum mai bine de un an.

Guvernele Japoniei, Islandei si Norvegiei au luptat insa permanent in ultimii 18 ani pentru ca moratoriul privind protectia balenelor sa fie anulat, iar lupta nu a fost dusa mereu prin cele mai ortodoxe metode.

[b]Oamenii si balenele-in competitie pentru peste[/b]

[img]"%%dir[1]%%20040528164621whales_hna_203.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Argumentele lor principale sunt cele care spun ca balenele, alaturi de foci si de morse, s-au inmultit din nou foarte mult si ca pescuiesc acum cam de cinci ori mai mult peste decat toate navele pescaresti din lume.

Astfel, balenele ar fi in competitie directa cu oamenii la pescuitul pestelui – si ar fi o cauza a infometarii populatiei din tarile sarace.

Aceste idei sunt insa contrazise de cei mai multi dintre specialistii de marca din domeniul pescuitului.

Ei spun ca, in primul rand, faptul ca balenele si focile mananca peste e pur si simplu un proces natural.

in al doilea rand, daca intr-adevar cantitatea de peste mancata de balene e mai mare decat cea pescuita de oameni, pestii preferati de balene nu sunt comerciali.

Nu in ultimul rand, balenele pescuiesc, in marea majoritate a cazurilor, in locuri in care nu vin navele de pescuit.

Argumentul fundamental al triplei aliante impotriva balenelor ramane totusi puterea sa economica.

Japonia mai ales a reusit sa grupeze de partea sa tari in curs de dezvoltare primite anul acesta in Comisia Internationala pentru Balene.

Exista numeroase voci care sustin ca pozitia comuna a Japoniei cu tari ca Surinamul, Mauritania, Coasta de Fildes sau Tuvalu are o singura explicatie – banul.

[img]"%%dir[1]%%20040528164608whales_gun_hna_203.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img]Japonia, care ceruse permisiunea de a pescui 3000 de balene anual in apropierea Antarcticii, a pierdut la puncte prima runda a acestui meci la scorul de 29 de voturi contra si 24 pentru.

Pe de alta parte, Societatea Ornitologica Romana a dat publicitatii ieri, faptul ca mai multe mii de pui de chira de mare din zona Bastroe au murit in urma lucrarilor de constructie a canalului ucrainean.

Uniunea Juristilor din Romania, condusa de dr. Gavril Iosif Chiuzbaian, Revista Palatul de Justitie, Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie si organizatia EcoTerra s-au alaturat ieri campaniei declansata de ZIUA si Civic Media pentru oprirea constructiei canalului de navigatie Dunare-Marea Neagra pe bratul Bastroe al Dunarii. De asemenea, am primit si sprijinul organizatiei SalvaEco din Chisinau, care actioneaza impreuna cu [url=http://www.test1.ru,]www.test1.ru,[/url] yam.ro, InfoPIT, anchete.ro si Moldova.net. ZIUA continua aceasta campanie. Puteti afla modalitatile de a protesta oficial impotriva Ucrainei fata de distrugerea Deltei Dunarii accesand site-ul [url=http://www.ziua.net,]www.ziua.net,[/url] unde consacram un spatiu special campaniei de salvare a Biosferei Delta Dunarii. De asemenea, nu uitati sa semnati la [url=http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html]http://www.petitiononline.com/RomDelta/petition.html[/url] (D.E.)

Declaratiile Ucrainei "sunt complet lipsite de adevar"
"Violarea angajamentelor internationale ale Ucrainei prin construirea canalului navigabil de mare adancime Dunare-Marea Neagra pe bratul Bastroe din Rezervatia Biosfera Deltei Dunarii a avut ca efect numeroase critici formulate de alte tari si de comunitatea internationala.

Guvernul Ucrainei doreste pe de o parte sa primeasca statultul de tara-vecina cu Uniunea Europeana si pe de alta parte implementeaza acest proiect inadmisibil pentru o tara civilizata. Ca raspuns la protestele oficiale, autoritatile ucrainene dezinformeaza deschis cu privire la aceste activitati.

Merita mentionat ca intr-o scrisoare a ministrului ucrainean pentru Relatii Externe, V. Yelchenko, adresata premierului ucrainean V. Yanykovich, acesta sugera: "cu scopul de a explica justificarea pozitiei Ucrainei cu privire la necesitatea constructiei acestui canal de navigatie si pentru a preveni crearea unei imagini negative a statului nostru in arena internationala in acest context, sugeram: sa autorizati Ministerul Mediului, Ministerul Transportului si Comitetul de Stat pentru radio si TV sa realizeze o informare necesara a publicului prin intermediul mass-media".

Oficialii ucraineni au declarat cu mai multe ocazii ca Ucraina nu construieste un nou canal, ci adapteaza un canal deja existent. Aceste declaratii sunt complet lipsite de adevar: canalul Bastroe nu a servit niciodata drept canal de navigatie, nici inainte de 1956, nici inainte de inceputul lui 1990. (…)

Oficialii ucraineni au declarat ca prin aceasta constructie nu violeaza nici un document international. Va prezentam acum conventiile pe care Ucraina le incalca prin construirea canalului pe bratul Bastroe: Conventia pentru Conservarea Speciilor Migratoare (Bonn), Acordul African-Eurasian pentru pasarile de apa migratoare (AEWA), Conventia de Cooperare pentru Protectia si uzul sustenabil al Dunarii (Conventia Dunarii), Conventia Espoo, Conventia Ramsar, Conventia Aarhus, Acordul intre Guvernele Romaniei si Ucrainei pentru Cooperare in Managementul apelor de Frontiera."

Formatul studiilor este ajustat la necesitatile si programul persoanelor ocupate care detin posturi si pozitii curente in organizatiile neguvernamentale sau in organizatiile care conlucreaza activ cu organizatiile neguvernamentale.

PROGRAMUL DE MASTERAT IN ADMINISTRAREA ORGANIZATIEI NON-PROFIT este bazat pe know-how si experienta Programului ?Dezvoltarea Managementului NGO? elaborat de Universitatea din Minnesota, SUA si ajustat maxim la particularitatile sectorului necomercial din Moldova. Programul este destinat persoanelor cheie din ong-urile cu un nivel de dezvoltare mediu si avansat. Programul are doua optiuni: Masterat acordat de CReDO si Masterat (titlul de magistru in management) recunoscut oficial si oferit in colaborare cu Academia de Administrare Publica.

Organizatiile, persoanele participante vor avea o sansa reala de a aplica in practica tehnologiile noi de gestionare a ong-rilor, vor avea posibilitate sa comunice cu cei mai experimentati manageri necomerciali din Moldova, vor deveni parte a acestei comunitati de persoane excelente, motivate de necesitatea schimbarilor sociale.

Instructorii la program sunt cei mai experimentati si profesionisti manageri necomerciali din Moldova si din regiune cu experienta vasta de gestionare si de predare cu pregatire academica unica in domeniu. Participantii la program pot beneficia de un pachet integrat de servicii: materiale didactice pe module; sesiunea teoretica interactiva; sesiunea practica pentru construirea sistemelor in organizatie; accesul la materiale video si ghidul de implementare a sistemelor de dezvoltare; consultanta individuala.

Programul va oferi urmatoarele module (plus Teza de magistru):
Notiunea si structura sectorului non-profit; Structura responsabila si Democratica a Organizatiei Necomerciale; Managementul proiectului; Gestionarea Resursele Umane; Elaborarea si Gestionarea Proiectelor Necomerciale; Fundraising Necomercial (Colectarea fondurilor); Marketingul Serviciilor Necomerciale; Planificarea Strategica necomerciala; Marketingul Social; Gestionarea Voluntarilor; Managemenul Financiar Necomercial; Evaluarea Organizatiei; Psihologia Manageriala necomerciala; Antreprenoriatul Social; Elaborarea Tezei de Masterat.

Organizatiile, persoanele interesate urmeaza sa expedieze prin posta, sau e-mail la adresa CReDO in romana, rusa sau engleza: 1. CV (persoanei si organizatiei); 2. Scrisoarea de motivare; 3. Cel mai recent raport de activitate executiv al organizatiei si confirmarea managerului principal al organizatiei.

Termen limita (documente) – 17 septembrie 2004,
Pentru informatii suplimentare contactati: Lilia Bulat, [email]bulat@credo.md[/email], [email]chirila@credo.md[/email], [url=http://www.credo.md]www.credo.md[/url]

Indigenous peoples in the Arctic say global warming is a threat to their culture because it melts the ice on which their hunts of seals and polar bears depend. Other scientific models indicate southern Europe may get drier.

"I do see even within the confines of Europe, from the Mediterranean to the Arctic, there is enough momentum to consider we will have climate-change refugees," said Jacqueline McGlade, executive director of the EEA, an arm of the European Union.

"The difficulties are going to be when the northern people are moving away because permafrost (hard-frozen ground) is melting and southern people are moving up because of drought. They [are] all going to end up in the middle," she told a news conference.

The panel of scientists that advises the United Nations, projects world temperatures are likely to rise by 1.4 to 5.8 centigrade by 2100, triggering more frequent floods, droughts and melting icecaps, and driving thousands of species to extinction.

Many scientists say emissions of heat-trapping carbon dioxide from cars, power plants and factories are mainly to blame for blanketing the planet and nudging up temperatures. Others say models are unreliable and exaggerate the effects.

Ms. McGlade said a warming climate might eventually discourage people from living or retiring near the Mediterranean.

"If in the next 20 to 30 years those conditions around the Mediterranean are going to move toward an extreme, with drought and lack of water, will people then retire to such countries?" she asked. She also said people already living in those areas will then want to migrate northward when that starts to happen.

A report last year by 250 experts said climate change is happening fastest in the Arctic, partly because dark soil or water, once exposed, soaks up far more heat than snow or ice.

Cercetatorii de la departamentul de neuropsihologie al institutului au ajuns la acest rezultat prin blocarea unei gene ce joaca un rol-cheie in transmiterea mediatorului chimic dopamina. Or, prin intreruperea mecanismului, maimutele au pierdut notiunea legaturii dintre recompensa si munca si au executat imediat sarcinile care le-au fost date, chiar daca rasplata era indepartata. Unul dintre oamenii de stiinta care au realizat studiul, Barry Richmond, a explicat ca, asemenea multora dintre oameni, maimutele tind de regula sa-si incetineasca activitatea cand obiectivul este departe si lucreaza mai eficient si cu mai putine greseli cand recompensa se apropie. "Ca si oamenii, au tendinta sa lase pe a doua zi ceva ce pot face in acel moment, mai ales cand stiu ca rasplata e indepartata", a spus dr. Richmond. "Simtul recompensei" le-a fost suspendat maimutelor prin injectarea in cortex a unei substante produse de geneticianul Edward Ginns.

– Recent, specialisti de la ?Hidrometeo? s-au aflat in rezervatie pentru a preleva probe de laborator. Care a fost reactia angajatilor de la "Redeco", firma care exploateaza sondele de petrol din rezervatie si polueaza apele lacului Beleu?

– incercarile echipei de expeditie de a preleva probe din zona rezervatiei nu s-au incununat cu succes. Functionarii companiei "Redeco" au interzis categoric specialistilor, dotati cu echipamentul necesar, cu laboratoare etc., accesul in rezervatie, inclusiv pentru colectarea probelor. De aceea, nu avem date in privinta calitatii mediului in zona rezervatiei "Prutul de Jos", in lacul Beleu. in plus, Directia Monitoring a Calitatii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat nu dispune de un punct sistematic de observatii in zona.

– Actualmente "Redeco" continua construirea de drumuri in mijlocul ariei protejate?

– Da, compania "Redeco" continua sa-si extinda reteaua de drumuri de acces prin rezervatie. Tehnica utilizata in acest scop – camioanele de tonaj sporit, cantitatile impunatoare de argila aduse in spatiul protejat au un impact sporit asupra diversitatii biologice si contribuie, in special, la colmatarea lacului relict Beleu.

– Putem vorbi despre un pericol iminent pentru biodiversitatea rezervatiei?

– Din discutiile recente cu angajatii rezervatiei "Prutul de Jos" am aflat ca forarile efectuate de "Redeco" sunt directionate spre inima lacului Beleu, iar o parte a operatiunilor pentru realizarea sondelor au loc in chiar zona strict protejata a rezervatiei, unde cuibaresc si convietuiesc in liniste si armonie multiple specii de pasari de balta.

La fel, deseori sunt evidentiate pete de produse petroliere pe panza apei, in jurul stufisului si, in special, in preajma sondelor care au fost inundate in primavara acestui an. Indiferenta cu care sunt privite aceste lucruri de catre agentul economic si continuarea activitatii contribuie la poluarea apei, la reducerea diversitatii biologice, la poluarea ulterioara a apei Dunarii, fapt ce a fost confirmat la 10-11 iunie a.c. de catre grupul de lucru WWF, in comun cu reprezentantii diferitor institutii de profil din tara si din regiunea Odesa.

– Mergeti destul de des la Prutul de Jos si, probabil, aveti legaturi de suflet cu bogatiile naturale de aici?

– Rezervatia stiintifica "Prutul de Jos" este una din cele mai pretioase rezervatii naturale din tara, iar valoarea ei este greu de estimat. Lacul Beleu, ca si intreaga rezervatie, prezinta un interes deosebit nu numai pentru R. Moldova, dar si pentru statele vecine, deoarece este un minunat loc de convietuire si de popas in calea de migratie a numeroaselor specii de pasari calatoare. Nu cedeaza in raritate nici lumea pestilor, a plantelor si animalelor, pentru care baltile, stufarisurile si salcisurile devin refugii superbe pentru inmultire si dezvoltare.

Rezervatia stiintifica "Prutul de Jos" serveste un veritabil laborator ecologic natural, care contribuie la elucidarea multor fenomene ce tin de echilibrul bioecologic, dezvoltarea istorica a comunitatilor naturale si interactiunea acestora cu factorii abiotici.

Delia MORARU

Nota redactiei:

Reprezentantii institutiilor de stat si obstesti, ai Autoritatilor Centrale de Mediu, conform legislatiei R. Moldova au acces liber la orice obiectiv de pe teritoriul tarii noastre. Cum se intampla ca un agent economic exploateaza resursele naturale si inchide accesul statului la control. Nu e cazul sa fie retrasa licenta de activitate a companiei "Redeco" si sa intervina Procuratura Generala pentru a pune capat abuzurilor si a restabili autoritatea legii in zona?