SalvaEco

– In Moldova mai sunt multe statii de transformare a energiei electrice, dar numarul cel mai mare de condensatoare este concentrat la Vulcanesti. Imediat ce lucratorii de aici observa ca unul dintre condensatoare incepe a se deteriora, si au loc scurgeri de ulei, il demonteaza si-l plaseaza in containere speciale. Este cunoscut faptul ca bifenilii policlorurati pot ajunge in mediul inconjurator si-l polueaza, numai daca se scurg, adica are loc ruginirea, distrugerea condensatoarelor. In prezent, in Moldova nu exista conditiile necesare pentru a neutraliza condensatoarele invechite, cu continut de bifenili policlorurati.

Anume de aceea, in cadrul acestei vizite de scurta durata, care a fost o misiune de ordin tehnic, am mers la fata locului pentru a vedea situatia si acum examinam diferite alternative pentru de a scoate condensatoarele vechi din republica, a le transporta intr-o tara unde exista cuptoare speciale pentru arderea deseurilor periculoase. Analizam mai multe variante ale modului de transportare si de distrugere in alta tara a condensatoarelor invechite, fara a produce efect negativ asupra mediului. Cert este ca la transportare trebuie sa se tina cont de standardele internationale care exista in acest sens. Speram si credem ca proiectul va dispune de finantare suficienta pentru a asigura pregatirea acestor deseuri pentru transportare si, de asemenea, pentru a achita costurile distrugerii lor. Astfel, problema bifenililor policlorurati din Moldova se va solutiona in proportie de circa 90%.

– Cum vedeti implicarea populatiei si a administratiei publice locale?
– Este important de obtinut opiniile lor privind aceste probleme si publicul va fi consultat cand va fi efectuata analiza impactului asupra mediului. Suntem siguri ca ei cunosc problema, deoarece la aceasta statie lucreaza un numar destul de mare de oameni care stiu situatia si, probabil, vorbesc familiilor despre pericolul condensatoarelor invechite. Ne asteptam la discutii foarte interesante, iar parerile lor conteaza. Intotdeauna este mai bine sa discuti cu un public informat, decat cu oameni care nu stiu nimic despre problema. Credem ca revista dvs. joaca un rol important in acest sens, informand publicul despre pericolul POP.

– In statele CSI de asemenea sunt statii de condensatoare de tipul celor de la noi. Cunoasteti cum se solutioneaza acolo aceasta problema?
– Nu cunosc detalii despre situatia din aceste state, desi ar fi foarte interesant de facut o analiza. Stiu ca undeva in Siberia mai exista o statie la fel de mare ca cea de la Vulcanesti si-mi dau seama ca ei se confrunta cu aceleasi probleme. Oricum, statia de la Vulcanesti este una dintre cele mai mari din ex-URSS si aici trebuie de muncit destul de mult.

The talks are aimed at supporting Japanese trading houses and other firms as they try to enter the East European country’s emissions trading market, the officials said, adding Tokyo hopes to sign a memorandum of understanding on the issue with Bucharest. The Kyoto Protocol is expected to take effect in February with the completion of Russia’s ratification process earlier this month. Under the pact, trading of emission rights is defined as a means of achieving reduction goals for countries that ratified the protocol. Continue reading Japan in talks with Romania on emissions trading under Kyoto pact

Actualmente, o echipa de experti nationali si internationali, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale (MERN) al R. Moldova si Unitatea de Implementare a Proiectului Bancii Mondiale ?Proiectului privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti?, lucreaza asupra conceptului unui nou proiect, ce va demara, estimativ, la mijlocul anului 2006. Potrivit lui Valentin Plesca, managerul proiectului, acesta va avea durata de trei ani si va urmari obiectivul de gestionare durabila si eliminare a acumularilor de POP pentru distrugerea lor ulterioara finala si asigurarea faptului ca poluarea cu POP nu va aparea din nou pe viitor. ?Proiectul va veni ca o complementare a activitatilor nationale in curs de desfasurare in acest domeniu, spune Valentin Plesca, in special cele realizate de MERN, Ministerul Apararii si Departamentul de Stat pentru Protectie Civila si Situatii Extreme, care colecteaza si depoziteaza pesticidele invechite, precum si activitatile Ministerului Energeticii in vederea inventarierii detaliate si depozitarii sigure a PCB. De asemenea, vor crea legaturi de sinergie cu alte proiecte sustinute de Banca Mondiala, care au legatura cu POP ? gestionarea imbunatatita a pesticidelor pentru culturi, monitorizare a importului / exportului de POP etc.?.

Arcadie Capcelea, expert pe probleme de mediu, Banca Mondiala, a remarcat ca acest proiect este important pentru ca are obiectivul global de a preveni poluarea cu POP a mediului, de a proteja sanatatea umana prin eliminarea si gestionarea sigura din punct de vedere ecologic a POP. In plus, proiectul va implica toate structurile care in activitatea lor au legatura cu POP, experti locali ce vor elabora proiectul si experti internationali care vor acorda asistenta tehnica in crearea capacitatilor nationale pentru implementarea cerintelor Conventiei de la Stockholm si a celor stipulate in alte conventii si protocoale internationale relevante, ratificate de R. Moldova. Proiectul privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti se va axa pe patru componente de baza: eliminarea sigura din punct de vedere ecologic a acumularilor de POP; gestionarea durabila a POP; informarea publicului cu privire la POP si activitati de replicare; gestionarea proiectului.

***
In prezent, in R. Moldova, potrivit ministrului Ecologiei si Resurselor Naturale, Constantin Mihailescu, 1700 tone de pesticide invechite au fost ambalate si stocate in depozite. Acestea din urma au fost selectate in 26 de raioane, iar lucrarile au fost finisate in noua dintre ele. In alte 11 depozite a inceput stocarea si ambalarea pesticidelor invechite. Andrei Isac, consultant local al ?Proiectului privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti?, spune ca daca inventarierea pe hartie in anul 2003 a aratat ca in Moldova ar fi 1700 tone de pesticide, apoi procesul de stocare si ambalare a dovedit ca volumele cresc in mod deosebit. Se presupune ca, impreuna cu volumul de pesticide de la ?mormantul? de la Cismichioi, in Moldova ar fi 6000 tone de substante toxice invechite. Acum, insa, sacii si butoaiele de plastic, in care sunt inchise ermetic aceste substante, nu sunt cantarite, volumul pesticidelor e estimativ, astfel ca nu se stie ce surpriza putem avea la final.
La una dintre consultarile cu publicul in cadrul studiului de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator, care se va efectua in cadrul proiectului Bancii Mondiale privind Managementul Durabil al Stocurilor Poluantilor Organici Persistenti, Andrei Barannik, consultant international, a remarcat ca Moldova a inceput stocarea pesticidelor cu forte proprii, de aceea Banca Mondiala a ales sa sustina acest proiect. Sigur, specialistii sustin ca pesticidele ambalate nu pot fi pastrate in depozite, dar nici neutralizate, adica arse, pe teritoriul Moldovei.

Tatiana Stratulat, colaborator stiintific superior, sectia Toxicologie a Centrului national stiintifico-practic de medicina preventiva, spune ca daca se va decide ca pesticidele invechite sa fie neutralizate pe teritoriul tarii noastre si singura modalitate este arderea lor, atunci, ?va trebui, in mod obligatoriu, sa se efectueze o identificare minutioasa a acestor ramasite. In linii mari se poate de ars orice, in afara de ramasitele care contin metale grele?. ?Acum, spune Tatiana Statulat, apare problema identificarii substantelor care au fost deja ambalate de catre armata. Pentru ca nu s-au colectat de la bun inceput probe, specialistii nostri vor trebui sa deschida fiecare ambalaj, ceea ce este destul de irational si presupune un risc suplimentar. Ar fi bine, ca la urmatoarea etapa, sa se colecteze concomitent probele, care sa fie puse sub capacul butoaielor, ca mai apoi doar sa ridicam aceste probe. Astfel vom economisi si timpul, si banii?. Vom reveni la aceasta tema in urmatoarele numere ale revistei. Cert este ca in privinta sortii pesticidelor invechite adunate de pe tot teritoriul Moldovei inca este de discutat, se vor formula mai multe alternative, care urmeaza a fi consultate cu publicul, caci sunt importante nu doar aspectele tehnice ? stocarea si ambalarea pesticidelor, distrugerea, ci si procesul implicarii actorilor interesati, al populatiei. Iar impreuna trebuie sa intreprindem actiuni care ar preveni evoluarea lucrurilor in mai rau, respectand prevederile legislatiei nationale, dar si concordanta cu cea internationala.

Iulia AMARIEI

Profesorii care sunt incadrati in ?Unda Verde?, cerc care activeaza din anul 2002, au reusit sa-i convinga pe copii ca un mediu curat este unul sanatos, iar sanatatea reprezinta viitorul nostru, al tuturor. In cadrul acestei asociatii activeaza clubul ?Clopotel?, care include in jur de 250 de copii de diferite varste, incepand cu clasa a IV-a si pana in a XII-a, din cinci scoli ale municipiului: Liceul ?Petru Rares?, Liceul ?Mihai Eminescu?, Scoala nr. 47 din capitala, Liceul ?Hyperion? din Durlesti si Gimnaziul nr. 80 din Stauceni. De fiecare data cand se programeaza o actiune, de la bun inceput se intocmeste un plan de activitate. Dupa ce sunt stabilite toate punctele de rigoare copiii isi incep actiunile avand un scop bine definit, pana la urma dorind sa ajunga la un succes cat mai mare. Deja al doilea an, la 28 februarie se organizeaza concursul ?Martisori din deseuri?, la care copiii participa cu o deosebita placere. La acest concurs, imaginatia proprie joaca rolul cel mai important ajutandu-i sa creeze cele mai neobisnuite martisoare. Din cele 250 de martisoare confectionate s-a ales cel mai frumos. O actiune ce a devenit deja traditionala are loc in fiecare primavara de Ziua apelor curate, pe 22 martie. In aceasta zi copiii sunt imobilizati la efectuarea curateniei in oras. Fiecare institutie isi are sectorul sau de lucru, terenul propriu de amenajare. Liceul ?Hyperion?, spre exemplu, face curatenie la izvoarele din centrul orasului Durlesti, Liceul ?Petru Rares? face ordine la izvorul Mihai Eminescu, care se afla in parcul silvic Buiucani. Scoala nr. 47 ingrijeste izvorul ?Prieteniei? de pe soseaua Balcani. Elevii de la liceul ?Mihai Eminescu? ingrijesc izvoarele din parcul Valea Trandafirilor. Fiecare are o zona de care se ocupa in permanenta. Un alt concurs, tot traditional, care are priza la publicul mic este ?Moda din deseuri?. Copiii confectioneaza diferite lucruri din deseuri, din saci de polietilena, din saci de carton, din sticle de plastic, din pelicula. ?Spre exemplu o domnita de la Liceul ?Petru Rares? a confectionat o palarioara din cutia de la tort, iar pantofii din sticle de plastic, ne spune dna Stavila. Opera creata reprezenta o adevarata arta mesterita cu mainile unui om mic, dar cu o imaginatie destul de mare?.

Acest concurs se organizeaza cel mai interesant la Liceul ?Hyperion?. Dna profesoara Lucia Lozov, are aceasta ocupatie de mai bine de 10 ani. Dumneaei a organizat la acest concurs ?Moda din deseuri?, colectia de haine pentru toate anotimpurile anului. Cand se fac totalurile concursurilor, chiar daca exista un juriu format din maturi, totusi cei care hotarasc cine sa devina invingatori sunt copiii din clubul ?Clopotel?. Pentru cei maturi cel mai mult conteaza parerea elevilor. In luna ianuarie anul acesta la Gimnaziul nr. 80 din Stauceni s-a organizat pentru prima data concursul ?Cantece ecologice?. Participantele la festival au prezentat 25 de cantece ecologice , toate reprezentand creatia lor proprie . La acest concurs pe primul loc s-a situat Liceul ?Petru Rares?, urmand apoi si celelalte scoli, de la Stauceni, apoi Liceul ?Hyperion?, apoi Liceul ?Mihai Eminescu? si Scoala nr. 47. Locurile mentionate au fost simbolice. Toti copiii s-au prezentat la un nivel foarte inalt. ?Ne straduim ca dupa fiecare actiune sa mentionam copiii cu cate un mic cadou, un premiu banesc, sau diplome, spune dna Tamara Stavila, ca munca lor sa nu fie zadarnica?. Aceste premii ii determina pe copii sa continue actiunile incepute. Sursele financiare necesare sunt obtinute in urma colaborarii cu fondurile ecologice local si national. Toate aceste actiuni si activitati ale copiilor nu se creau in cadrul clubului, daca nu erau organizatori ca Niculina Scripnic, profesoara la Liceul ?Hyperion?, dna Raisa Calmas, profesoara la Liceul ?M. Eminescu?, dna Maria Tabacaru de la Liceul ?Petru Rares?, dra Aliona Luganov de la Scoala nr. 47, profesoara Vera Cuzmenco de la Gimnaziul nr. 80 din Stauceni.

?Ceea ce ne bucura pe noi, spune dna Tamara Stavila, este faptul ca daca pana acum nimeni nu stia despre actiunile marete ale copiilor nostri, atunci astazi intreaga republica este la curent cu activitatile ecologice intreprinse de copii?. La fiecare sfarsit de an se organizeaza excursii in natura. Copiii au vizitat aproape toate locurile pitoresti din R. Moldova, asa ca rezervatiile ?Codru?, Padurea Domneasca, Manastirea Hancu, Manastirea Capriana, Orheiul Vechi si multe alte locuri ce nu lasa indiferent pe nimeni ce le vede macar o singura data.

One of the world’s top thinkers on climate change, Eileen Claussen, says more than just the Kyoto Protocol is needed to tackle the issue. The protocol must be buttressed with other approaches, Claussen told the Business Herald in Auckland.Claussen is the head of the highly regarded Pew Centre for Global Climate Change in the US.The Kyoto Protocol is set to come into force in three months, after President Vladimir Putin on Friday signed Russia’s ratification of the treaty and delivered the critical mass of international support it required to become binding. Continue reading Kyoto can’t do the job alone says expert

Pentru ca strainii se dau in vint dupa produsele bio din tara noastra, romanii care doresc sa manince sanatos trebuie sa se abtina. Cererea interna de marfuri ecologice este de cinci ori mai mare decit oferta, in ciuda preturilor mai mari.

Pina de curInd refuzate de romani din cauza preturilor mari, produsele ecologice au inceput sa fie la mare cautare si pe piata autohtona. Rafturile magazinelor sint insa cam sarace intrucit cea mai mare parte din productia interna merge la export. ?Cererile de pe piata interna depasesc de aproximativ cinci ori oferta. Spre exemplu, la Sibiu exista un magazin care comercializeaza produse bio, infiintat de un producator roman, care tine deschis doar doua zile pe saptamina, pentru ca nu are suficienta marfa. Situatia este asemanatoare si in supermarketuri, unde cererea este mai mare ca oferta?, sustine Ion Toncea, presedintele Federatiei de Agricultura Ecologica din Romania.
Piata externa este de doua ori mai profitabila

Pe piata autohtona activeaza peste 150 de producatori de marfuri ecologice, care realizeaza din ce in ce mai multa marfa. De asemenea, suprafetele de teren cultivate cu astfel de plante au crescut simtitor de la un an la altul. Rezultatele nu se vad insa si in rafturile magazinelor romanesti. Motivul? Producatorii autohtoni s-au orientat catre orizonturi mai profitabile: pietele externe. ?Afara, produsele ecologice se vind de doua ori mai scump decit in Romania. Pretentiile sint mai mari, dar este rentabil?, explica Toncea. Pe piata interna, produsele ecologice sint in medie cu 14 pina la 40% mai scumpe decit cele conventionale.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut 95% dintre produsele ecologice de origine vegetala si aproximativ toata cantitatea de miere bio obtinuta de producatorii romani au fost exportate pe pietele din Germania, Elvetia, Olanda sau Italia. In cazul produselor vegetale, situatia este putin modificata, in sensul ca doar 20% dintre produsele procesate din lapte au fost comercializate in afara granitelor. Pe piata interna s-au comercializat legume, svaiter, cascaval, unt si oua, atit in micile magazine, cit si in retelele mari de desfacere.
Productii ecologice pe 100.000 de hectare

Anul trecut productia totala a inregistrat o crestere de 55.600 de tone fata de 13.500 tone realizate in anul 2000. De asemenea, productia de lapte ecologic a crescut raportat la aceeasi perioada cu 62,8%, cantitatile de produse procesate din lapte s-au majorat in patru ani cu 79%, iar cele de miere ecologica au crescut de 20 de ori.

Suprafata totala cultivata dupa modul de productie ecologic a crescut la 75.500 de hectare, fata de 17.438 de hectare in anul 2000, iar pentru anul in curs se estimeaza ca se va face agricultura ecologica pe 100.000 de hectare. O tendinta de crestere, de 30%, se manifesta la cereale, precum si la plantele oleaginoase si proteice, unde s-au cultivat pe o suprafata cu 27% mai mare.
Un nou centru de certificare

Producatorii romani care fac agricultura in sistem ecologic isi vor putea certifica produsele in cadrul unui nou centru de specialitate. De curind s-a infiintat Centrul Agroecologic de Cercetare, Inovare si Transfer Tehnologic, in cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, in cadrul caruia se desfasoara si activitati de cercetare, proiectare si consultanta. Aceasta dupa ce anul trecut s-au infiintat primele organisme romanesti de inspectie si certificare: Ecoinspect, cu sediul la Cluj-Napoca si Bio-Cert din Bucuresti. Pe piata autohtona mai functioneaza alte 12 institute straine care si-au deschis birouri si in tara noastra si care sint acreditate de Ministerul Agriculturii.

Presedintele UniAgroProtect, Mihai Cotorobai, a declarat luni, intr-o conferinta de presa ca, in corespundere cu Hotararea Guvernului din 26 iulie 2004, exportatorii de produse cerealiere sunt obligati sa efectueze toate tranzactiile la exportul de grau prin intermediul Bursei Universale de Marfuri, insa o indicatie orala impune vamesilor sa ceara exportatorilor un set de 12 documente, inclusiv certificate de la primarie privind lipsa de datorii fata de Fondul social. Aceeasi indicatie obliga exportatorii sa transporte cerealele peste hotarele Republii Moldova doar pe cale ferata.

Exportatorii s-au plans ca, desi Legea ghilotinei, care urma sa anuleze toate regulamentele interne ale institutiilor de stat ce nu au fost publicate in Monitorul Ofical, a intrat in vigoare la 6 februarie, aceasta decizie a Departamentului vamal este aplicata in continuare.

Potrivit lui Vasile Cociu, fermier din Stefan Voda, care a fost prezent la conferinta de presa, dupa impunerea restrictiilor de export a cereralelor prin intermediul BUMM, el a suferit pierderi de 750 de mii de lei pe luna, pierderi care constituie plati pentru depozitarea cerealelor, scumpirea motorinei si pierderea contractelor incheiate anterior.

Unul dintre fondatorii Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor de Produse Cerialiere "Agrocer", Valeriu Cojocaru, sustine ca a pierdut mai multe contracte profitabile si ca, odata cu intrarea in joc a statului, doar a sporit birocratia si coruptia. El a precizat ca producatorii si exportatorii de cereale din Moldova au un avantaj climateric, fiind capabili sa exporte cereale la preturi avantajoase, in momentul in care tarile vecine producatoare de cereale inca nu au recoltat roada, insa din cauza restrictiilor de export prin intermediul BUMM, acest avantaj se reduce la zero. Potrivit lui, companiile internationale de comert cu reprezentante la Marea Neagra, cu care aveau contracte, refuza sa participle la licitatiile pe bursa moldoveana de marfuri din cauza valorii insignifiante a contractelor.

Presedintele Federatiei Nationale a Fermierilor, Vasile Marzenco, a amenintat cu actiuni de protest in cazul in care restrictiile la export nu vor fi anulate. Potrivit lui, practicarea agriculturii devine tot mai putin profitabila in Moldova, iar, odata cu sporirea migratiei de munca peste hotarele republicii, in sectorul agricol se atesta o pronuntata lipsa de forta de munca.

In anul 2004, in Republica Moldova au fost stranse peste 1.3 milioane tone de cereale, dintre care aproximativ 800 mii tone de grau. Anul trecut, au fost colectate aproximativ 2 milioane tone de porumb, dintre care doar 2.000 tone au fost exportate, sustin reprezentantii UniAgriProtect si ai Agrocer.

Reprezentanti ai Guvernului nu au comentat deocamdata aceste acuzatii

Both houses of parliament last month ratified the protocol, which aims to stem global warming by reducing greenhouse gas emissions. Putin signed the bill on Thursday, the Kremli? said.

Without Russia’s support, the pact ? which has been rejected by the United States and Australia ? could not have come into effect. It needed endorsement by 55 industrialized nations accounting for at least 55 percent of global greenhouse gas emissions in 1990. Continue reading Putin Signs Bill to Ratify Kyoto Protocol

[img]"%%dir[1]%%_mediul.jpg" border="0" alt="Cei mai buni ECO-PROMOTORI" name="image" hspace="5" vspace="5" align="left" width="199" height="199" /[/img] Timp de sase saptamani, peste 1200 de elevi din clasele a IV-a si a V-a, alaturi de cadrele didactice, vor desfasura o campanie de informare cu privire la protectia mediului, in scoala in care invata. Scopul campaniei este de a le transmite celorlalti colegi, parintilor sau prietenilor, cunostintele dobandite prin intermediul proiectului educational Creeaza-ti Mediul! pentru a-i convinge si pe acestia sa protejeze mediul inconjurator.

?Concursul Cei mai buni ECO-PROMOTORI reprezinta o noua etapa a proiectului Creeaza-ti Mediul! si este un bun prilej pentru partenerii nostri elevi sa-si dezvolte abilitatile comunicative, argumentative si de colaborare. Creeaza-ti Mediul! se bucura deja de popularitate in randul elevilor: aproape 80% dintre elevi manifesta un interes constant fata de subiectele propuse in proiect. Speram ca prin aceasta competitie sa stimulam si mai mult apetitul copiilor pentru grija fata de mediu?, a declarat Radu Mateescu, Presedinte Executiv, Fundatia CONCEPT.

Compania Holcim Romania SA asigura fondurile necesare derularii campaniei de informare si va premia scoala in care s-a derulat cea mai creativa si eficienta campanie, prin donarea unei cisterne cu beton pentru lucrari de amenajare sau reparatii, ce vor fi specificate de catre institutia castigatoare.

?Prin responsabilitatea sociala, o companie poate oferi valoare, poate face diferenta atat la nivelul comunitatii in care activeaza, cat si la nivel national. Poti arata ca iti pasa si ca faci ceva in acest sens. Creeaza-ti Mediul! este un asemenea proiect. Creat ca raspuns la nevoile de informare ale tinerei generatii, precum si ale formatorilor acesteia privind protectia si grija fata de resursele naturale, acest proiect are ca principal scop dezvoltarea unei atitudini prietenoase fata de mediul inconjurator si, in acelasi timp, familiarizarea cu terminologia de specialitate. Ne face placere sa vedem ca proiectul nostru este intampinat cu mult entuziasm si dorinta de implicare?, a adaugat Luminita Oprea, Communication Manager, Holcim Romania SA.

Proiectul Creeaza-ti Mediul! a fost lansat in luna octombrie 2004, este finantat de Holcim Romania si implementat de Fundatia CONCEPT in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii. Proiectul se adreseaza elevilor din invatamantul primar si gimnazial romanesc, clasele a IV-a si a V-a, si isi propune sa formeze, inca de la aceste varste, un comportament civic de protectie a mediului inconjurator.

Inspectorii DADL si reprezentantii Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Constanta si ai ANR – Capitania Portului Constanta, au constatat ca poluarea cu hidrocarburi provine din scurgerea pluviala situata in dana 17, in dreptul laturii dinspre oras a silozului SC Agroexport SA. Irizatiile se prezinta discontinuu, sub forma unor fasii late de maxim doi m de-a lungul cheiului danelor 18-19 (circa 200 m). S-a intervenit cu nava Depol 5 si s-au montat baraje plutitoare antipoluante. In zona nu se observa mortalitate piscicola.

Reprezentantii DADL au prelevat probe de apa din acvatoriul portuar, danele 17-18 (pluvial evacuare) si urmaresc in continuare evolutia fenomenului de poluare.

Pe raul Mures, in sectiunile Cipau, Amonte Targu Mures si aval Targu Mures a fost depasita concentratia maxima admisa pentru substante organice (CCOMn) de pana la 3,2 ori din cauza topirii zapezilor.

Pe raul Sasar, in sectiunea Pod Spital, a fost depasita concentratia maxima admisa pentru mangan de 1,6 ori din cauza EM Herja, EM Baia Sprie si SC Romplumb S.A.