SalvaEco

ussia has almost finished ratifying Kyoto, which aims to stabilize emissions of greenhouse gases and awaits President Vladimir Putin signature to come into force worldwide, and must now develop the mechanisms necessary to implement the pact.

A key part of Kyoto is the creation of emission trading schemes, allowing companies to buy and sell their rights to pollute internationally. The EU system is already seeing thousands of trades a day. Continue reading Russia Keen to Link Emission Trade to EU, N America

Programul, care va fi implementat in perioada martie 2005- ianuarie 2006, urmareste schimbarea conceptiei generale privind imbunatatirea protectiei mediului, presupunand separarea deseurilor, colectarea si transportul gunoaielor menajere, reabilitarea vechii rampe de gunoi, precum si amenajarea uneia noi.

?Prin intermediul acestui proiect, care este primul de acest gen din Romania, ne propunem sa inlaturam impactul negativ produs de actualul sistem de colectare si depozitare a deseurilor, asigurand si protejand sanatatea cetatenilor municipiului?, a spus seful unitatii de implementare a proiectului, Marius Boasca.

In oras vor fi amenajate 1.000 de puncte de colectare, doua statii de reciclare a deseurilor, un centru de service tehnic pentru intretinerea si reparatia utilajelor, o statie de sortare a deseurilor reciclabile, un utilaj de concasare a resturilor rezultate in urma demolarilor si o statie de compostare.

Pentru blocurile de locuinte vor fi amenajate 930 de puncte de colectare (orasul are o populatie de 112.000 de locuitori), raportul fiind de un punct de colectare la 40 de apartamente.

De asemenea, fiecare dintre cele 5.000 de case din oras va primi unul sau doua containere, de 60 de litri fiecare, pentru depozitarea deseurilor organice.

Costul proiectului este de 18,3 milioane euro, din care 10,4 milioane euro fiind obtinuti prin proiectul ISPA, 2,2 milioane euro oferiti de guvernul danez, 2,4 milioane euro din partea guvernului roman, iar restul sunt fiind din bugetul local.

Campania de constientizare publica va fi asigurata de compania Hill International, in colaborare cu BRM Business Consulting

De aici inainte, ziua incepe sa creasca, pana ce va atinge durata maxima la solstitiul de vara, care va avea loc pe 21 iunie. Tot la data de 21 martie incepe primavara astronomica, iar zilele devin mai lungi decat noptile si natura incepe sa se trezeasca la viata.

In calendarele vechi ale omenirii, echinoctiul de primavara marca inceputul unui nou an si era sarbatorit cu mare fast.

Raportul analizeaza impactul schimbarii de clima asupra ecosistemului si al sistemului acvatic din Europa precum si impactul modificarilor la nivelul climei asupra inundatiilor si secetei, atragand atentia asupra unei utilizari eficiente a apei in agricultura.

Conform studiului, in perioada 1861 – 2000, pe intreg globul pamantesc a avut loc a crestere a temperaturilor, in medie cu 0.2 – 0.6 grade Celsius. O crestere fara precedent a fost inregistrata in ultimul mileniu. In secolul XX specialistii au observat o crestere cu 2 % a precipitatiilor. Pentru secolul XXI se prognozeaza o crestere a temperaturilor cu pana la 5.8%.

Studiul arata ca cele mai mari temperaturi din Europa au fost inregistrate in vara lui 2003, iar prognozele arata ca temperatura va creste in continuare, in medie cu 0.8 grade Celsius, anual. Pe de alta parte, temperaturile inregistrate din 1970 incoace indica faptul ca Europa a avut cea mai calda clima din ultimii 500 de ani.

We would like to invite you to submit your abstracts for the 13th International Conference on Nuclear Engineering (ICONE 13). It’s easy! Just submit your 400 word (or less) text only abstract at the ICONE 13 website: [url=http://www.asmeconferences.org/icone13/]http://www.asmeconferences.org/icone13/[/url] Continue reading 13th International Conference on Nuclear Engineering (ICONE 13)

Marea conferinta ONU de ecologie de la Rio din 1992 a adus in actualitate conceptul de biodiversitate, relevand faptul ca pentru supravietuirea civilizatiei noastre este necesara mentinerea tuturor formelor de viata de pe pamant. S-au facut ca atare recomandari tuturor tarilor sa dezvolte programe de protejare a naturii, sub toate aspectele: cele mai originale peisaje ce stau marturie trecutului geologic al Terrei si mai ales vietuitoarele ce o populeaza. Protejarea este necesara pentru a salva caminul nostru, pamantul, de expansiunea exploziva a populatiei care pune in pericol integritatea lui. Protectia naturii a devenit astfel una dintre preocuparile majore ale organelor internationale, ONU, UE, Consiliul Europei etc., iar statele au pus in aplicare recomandarile lor prin intensificarea crearii de parcuri nationale, rezervatii naturale si alte forme de protectie, conform legislatiilor internationale elaborate in acest scop. Desi in Romania a existat preocuparea de protejare a naturii inca din primele decenii ale secolului trecut, ea trebuie intensificata pentru a atinge cerintele internationale. Cartea profesorului Marcian Bleahu vine sa umple un gol in aceasta privinta, prezentand in ansamblu problematica protectiei naturii: cum s-au constituit conceptul si evolutia lui, ce trebuie ocrotit, formele de protectie, stabilirea perimetrelor ce pot asigura supravietuirea unei specii sau a unei comunitati, mecanismele de punere sub protectia legii a unui obiectiv important, tipurile de arii protejate in diferitele legislatii, cu accentul pus pe cea romaneasca. Ceva cu totul nou in literatura de specialitate este abordarea protectiei biodiversitatii si in zonele care nu fac obiectul unei ocrotiri oficiale, cum ar fi ariile forestiere, agricole, lungul apelor curgatoare, in golurile alpine, in spatiile citadine, in mediul speleal. In carte sunt prezentate cateva studii de caz (Lunca Dunarii, Delta Dunarii, Bucegii, Muntii Apuseni) si apoi o foarte utila lista a tuturor rezervatiilor si obiectelor (plante si animale) de la noi din tara puse sub ocrotirea legii. Este prima lista completa, cu specificatiile corecte de incadrare in categoriile internationale si cu indicarea naturii lor. In anexa sunt prezentate cateva harti ale unor rezervatii si parcuri naturale din Romania: Muntii Macinului, Balta Mica a Brailei, Muntii Rodnei, Calimani, Ceahlau, Cheile Bicazului, Hasmas, Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea Muncelului-Cioclovina, Retezat, Domogled-Valea Cernei, Semenic-Cheile Carasului, Cheile Nerei-Bensnita, Portile de Fier, Apuseni, Vanatori-Neamt.

SFIDARI. Lucrarile la canalul Bistroe incalca 11 tratate internationale de mediu si patru conventii de navigatie
DOCUMENTE VIDEO
Documentar Bistroe (I)
Documentar Bistroe (II)
(Filme gazduite de [url=http://www.revistapresei.ro)]www.revistapresei.ro)[/url]
Decizie neasteptata si binevenita saptamana trecuta la Geneva, in cadrul reuniunii Comitetului Permanent al Conventiei Ramsar: Ucraina nu va mai primi bani de la aceasta importanta conventie pana cand nu isi va clarifica pozitia referitor la canalul navigabil de mare adancime Dunare ? Marea Neagra, construit pe bratele Chilia si Bistroe din Delta Dunarii! In Comitetul Permanent al Conventiei, fiecare continent este reprezentat de cate o tara, iar Europa este reprezentata de Romania. Problema Bistroe a fost din nou ridicata de guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. "Expertii de la Ramsar au fost din nou foarte interesati de aceasta problema, pentru ca aveau semnale ingrijoratoare despre lucrarile de pe Bistroe. Am avut o discutie foarte lunga cu secretarul general al Conventiei, Peter Bridgewater, care s-a aratat preocupat de subiect", a declarat guvernatorul Munteanu.
PROPUNEREA. La scurt timp dupa discutii, delegatia Statelor Unite a inaintat o propunere-soc, nemaiintalnita pana acum in istoria de peste 30 de ani a Conventiei: Ucraina va fi trecuta pe o lista de asteptare si nu va mai primi bani de la Ramsar pana cand nu isi va clarifica pozitia referitoare la Bistroe. Kievul nu va mai beneficia de fonduri de la aceasta conventie, fie ca este vorba de lucrari in partea ucraineana a Deltei, fie ca este vorba de lucrari in alte zone umede din Ucraina. Conventia Ramsar acorda in fiecarea an, prin Comitetul sau de Finante, o serie de granturi, fonduri nerambursabile, tarilor care au semnat si au ratificat hotararile Conventiei. Propunerea partii americane nu a intampinat rezerve din partea nici unei delegatii prezente la reuniune si a fost adoptata. Kievul este asteptat sa adopte in chestiunea canalului o pozitie care sa fie in concordanta cu toate recomandarile facute de-a lungul timpului atat de Conventia Ramsar, cat si de alte conventii. Ucraina nu va beneficia deocamdata de cele aproximativ 120.000 de euro de la Conventia Ramsar. Este pentru prima data in istoria Ramsar cand se ia o asemenea decizie. Important este insa ca hotararea ar putea avea efectul unui bulgare de zapada, determinand si alte conventii si organizatii sa sisteze fondurile acordate Ucrainei.
PRIMUL PAS. Hotararea luata saptamana trecuta reprezinta totodata prima masura luata la nivel international impotriva Ucrainei pentru construirea canalului navigabil in Delta Dunarii. Pana acum, organizatiile internationale si conventiile specializate in probleme de mediu, ca si institutiile politice s-au multumit doar sa critice in termeni duri Ucraina si sa formuleze recomandari cu privire la incetarea imediata a lucrarilor si prezentarea cat mai grabnica a unui studiu de impact al canalului.
EVOLUTIE. Incepand de anul trecut, Jurnalul National a prezentat incalcarile reglementarilor diplomatice, de transport si de mediu si cu abuzurile Kievului in raporturile cu Bucurestiul si cu comunitatea internationala. Sfidarea ucrainenilor fata de recomandarile expertilor a fost cu atat mai mare, cu cat este prima data in istoria unui conflict pe teme de protectia mediului cand toate organismele internationale sesizate formuleaza aceeasi opinie, aceleasi recomandari si se pozitioneaza de partea unei singure parti: a Romaniei. Jurnalul National a prezentat in exclusivitate un document al Guvernului de la Kiev, in care recunostea ca are interese militare in construirea canalului.
CE VOR UCRAINENII? Proiectul ucrainean vizeaza construirea unui canal lung de 162 de kilometri, de la bratul Bistroe (din Delta secundara a bratului Chilia) si pana la portul Reni. In largul Marii Negre, in dreptul gurii de varsare a bratului Bistroe, va fi construit un dig pentru oprirea curentilor marini. Pentru a putea demara proiectul, ucrainenii au modificat in pripa zonele protejate din zona lor de Delta. Lucrarile au inceput in mai 2004, iar in august a si fost inaugurat primul tronson. In ultimele luni s-a lucrat pe bratul Chilia, unde au fost identificate 11 praguri care vor fi dragate. Pana acum, toate sedimentele rezultate din lucrarile de dragare au fost depuse in Marea Neagra, la sud de gura de varsare a lui Bistroe si in Delta ucraineana. Au fost depuse in mare circa 2,4 milioane de tone de mal, urmand ca, pana la final, sa mai fie deversate alte 2,2 milioane de tone. In ultimii zece ani, Romania nu a dragat atata mal din toata Delta. Pe parcursul lucrarilor, ucrainenii au incalcat de mai multe ori frontiera cu Romania, amplasand balize de semnalizare chiar in malul romanesc. Nu de putine ori, chiar dragele au depasit granita. La nivel diplomatic, ucrainenii nu au recunoscut nici un moment abuzurile de pe bratul Chilia.
FILM DESPRE CANALUL UCRAINENILOR
Prestigioasa organizatie internationala World Wildlife Fund (Fondul Mondial pentru Natura) este singura care a avut acces, anul trecut, in zona lucrarilor la canalul Bistroe. Filmul, realizat de WWF si prezentat in premiera si in exclusivitate de Jurnalul National, arata cum dragele germane ale firmei Möbius deverseaza malul dragat de pe fundul canalului Bistroe direct pe mal, acoperind cu jeturile vegetatia din zona. Imaginile infatiseaza dragele germane executand la intensitate maxima lucrari in zona canalului si comentarii ale unuia dintre oficialii companiei Möbius, care spune ca firma pe care o reprezinta nu face lucrari daunatoare pentru mediu si nu distruge natura. Filmul contine declaratii ale guvernatorului Deltei ucrainene, Aleksandr Voloskevici, care spune cum Guvernul de la Kiev a modificat zonele protejate ale rezervatiei, astfel incat lucrarile sa poata incepe cat mai repede. Voloskevici a aratat inca de cand s-a avansat ideea proiectului ca Bistroe va distruge iremediabil partea ucraineana de delta si s-a pronuntat in repetate randuri pentru oprirea lucrarilor. In film mai apar si localnici din Valcovo, supranumit si Venetia ucraineana, oras aflat in dreptul localitatii romanesti Periprava, foarte aproape de Bistroe. Oamenii spun ca se tem de un singur lucru, acela ca proiectul va seca toate canalele care trec prin localitate, iar Valcovo isi va pierde renumele.
BASESCU E OPTIMIST
Presedintele Traian Basescu a abordat problema canalului Bistroe si zilele trecute, cu ocazia vizitei sale la Washington. Invitat sa sustina un discurs la prestigiosul Council on Foreign Relations, el a raspuns si intrebarilor unor renumiti ziaristi americani. Unul dintre acestia, l-a intrebat pe presedinte daca este conflictul cu Ucraina pe marginea canalului Bistroe un "conflict inghetat". "Nu, domnule, este doar o disputa istorica. Nu avem un conflict cu Ucraina, avem negocieri care inca nu s-au incheiat intre cele doua guverne. Negocieri care au ajuns la Haga, pentru arbitraj la Curtea Internationala", a spus presedintele. Potrivit lui Basescu, "noi suntem intr-o relatie de buna vecinatate cu Ucraina si schimbarea politica de la Kiev ne face sa ne asteptam la gasirea unor solutii care sa duca la oprirea negocierilor noastre de la Haga privind disputa teritoriala in legatura cu problema canalului Bistroe". (Marina Constantinoiu)

ALEXANDRU NASTASE

Punctele principale ale documentului Ministerului maghiar intitulat "Propunere preliminara privind continutul raportului la studiul de impact asupra mediului pentru proiectul minier Rosia Montana" includ:

# documentatia ar trebui sa includa o descriere detaliata si cantitatile substantelor periculoase si toxice folosite;

# ar trebui sa ofere o analiza a riscurilor privind apele de suprafata si subterane avand in vedere mai ales obiectivele Directivei – Cadru privind Apa (starea "buna" din punct de vedere chimic si ecologic, precum si potentialul);

# evaluarea efectelor facilitatilor industriale asupra ecosistemului determinate de schimbarile definitive de folosinta a terenurilor;

# evaluarea efectelor asupra mediului pe care nerealizarea investitiei si solutiile alternative le au si compararea lor cu efectele asupra mediului ale investitiei propuse;

# realizarea unei evaluari a riscurilor care sa fie recunoscuta si acceptata pe plan international si care sa ia in calcul situatiile de urgenta pentru fiecare proces in parte;

# pregatirea unui set de masuri legat de remedierea si compensarea pentru daunele aduse mediului;

# analiza ar trebui sa includa o lista a tuturor deficientelor si incertitudinilor cunoscute;

# pentru perioada post-inchidere a minei, o descriere detaliata a metodei de recultivare (pentru fiecare facilitate in parte) care sa includa numele persoanelor responsabile si costurile exacte;

# evaluarea efectelor exploatarii si a activitatilor conexe asupra valorilor istorice, culturale si arhitecturale ale Rosiei Montane si asupra cladirilor clasificate ca si monumente istorice;

# descrierea valorii teoretice a galeriilor miniere de epoca romana de la Rosia Montana si a vestigiilor arheologice localizate in aceste galerii;

# evaluarea resurselor naturale si a biodiversitatii regiunii;

# evaluarea efectelor sociale si economice ale investitiei, inclusiv evaluarea efectelor investitiei asupra subzistentei populatiei locale cu accent pe perioada ce urmeaza celor 17 ani de exploatare;

# evaluarea veniturilor potentiale din turism la Rosia Montana si in localitatile invecinate in cazul nerealizarii investitiei presupunand ca galeriile romane si vestigiile arheologice din Masivul Carnic ar fi explorate si facute accesibile publicului;

# efectele implementarii investitiei in exploatarea aurului asupra dezvoltarii economice alternative (cum ar fi agroturismul, agricultura);

# evaluarea daunelor sociale si economice care ar rezulta din clasificarea regiunii ca "mono-industriala" ceea ce presupune interzicerea oricaror activitati lucrative (deschiderea de noi magazine, pensiuni, ecoturism) care nu sunt compatibile cu proiectul minier;

# analiza calculelor financiare legate de operarea si recultivarea minei. Mai multe informati legate de Rosia Montana pot fi gasite la [url=http://www.kvvm.hu]www.kvvm.hu[/url] – website-ul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor din Ungaria.

The course will cover standard and specialized statistical procedures, all from an
environmental perspective. Topics include regression, ANOVA, control charts, bioequivalence, time series, risk assessment and more. There will be four weekly sessions, focusing on (1) Sampling, (2) Environmental Data Analysis, (3) Monitoring and Impact Assessment, and (4) Spatial & Censored Data, and Risk Assessment. Continue reading ONLINE COURSE – ENVIRONMENTAL STATISTICS

Concret, in protest se arata ca raportul de peste o suta de pagini nu a fost publicat spre consultare cu 30 de zile inaintea organizarii unei dezbateri publice, asa cum prevede legea, fiind afisat, in urma cu citeva zile, doar un rezumat de 15 pagini pe un site creat special, [url=http://www.dast.rdscj.ro,]www.dast.rdscj.ro,[/url] despre a carui existenta organizatiile de mediu nu au fost anuntate. Mai mult, potrivit anuntului de pe pagina respectiva, eventualele observatii si propuneri trebuie trimise pina in 5 martie.

Reprezentantii CCN protesteaza impotriva faptului ca ONG-urile clujene de mediu nu au fost anuntate despre acest document, in conditiile in care si-au manifestat in repetate rinduri interesul de a participa la toate fazele implementarii Directivei – Cadru Apa, la formularea si revizuirea politicilor si procedurilor si la luarea deciziilor in domeniu, iar DAST are datele de contact actualizate ale mai multor ONG din domeniu. De asemenea, ei considera ca nu se pot formula observatii pertinente doar pe baza unui rezumat, iar termenul de 5 martie este prea scurt pentru a putea procura si analiza intreaga documentatie. Ca urmare, CCN solicita afisarea de urgenta pe site a intregului document, anuntarea ONG-urilor interesate despre acest lucru si stabilirea unui nou termen-limita pentru transmiterea observatiilor, care sa fie de cel putin 30 de zile.

# Afisare de ochii lumii
De cealalta parte, DAST da de inteles ca a postat rezumatul documentului doar fiindca ?asa s-a cerut de la Bucuresti?. ?Documentul final va fi gata la sfirsitul anului 2008, Raportul 2004 fiind doar o etapa. In 22 februarie am fost anuntati de la Bucuresti sa afisam raportul, dar acesta este complex si cu multe poze, asa ca am postat doar rezumatul, documentul intreg putind fi consultat la sediul DAST. Cit despre extinderea termenului de primire a observatiilor, acest lucru este imposibil, intrucit raportul nostru face parte dintr-un raport national, care va fi trimis la Bruxelles pe 23 martie?, ne-a declarat Cristiana Bayer, seful Serviciului de integrare al DAST. In ceea ce priveste protestul inaintat de Mititeanu, Bayer a precizat ca acesta a fost invitat personal la sedinta comitetului de bazin care se va desfasura astazi si care va discuta si va aviza acest plan. Cu toate acestea, Mititeanu nu va putea formula observatii, in conditiile in care nu a putut studia raportul de peste 100 de pagini.