SalvaEco

O padure nu inseamna doar copaci identici, insirati liniar si avind aceeasi virsta. Ea inseamna un ecosistem complex, alcatuit din arbori si tufe, rozatoare si pasari, lilieci si insecte, ca si din carnivore mari la virful piramidei trofice. Daca le comparam cu restul Europei, padurile din Romania constituie o valoare relativ bine conservata. Cu toate acestea, interventiile umane, de multe ori drastice, au avut si continua sa aiba un impact negativ. Exploatari forestiere si lipsa unor proiecte e?ciente de conservare fac ca padurile sa fie intr-o continua degradare si fragmentare.

# Defrisarile si schimbarile de clima
Reducerea continua a suprafetelor acoperite de paduri este un fenomen istoric generalizat. De aceea, extinderea ariilor impadurite a devenit o prioritate, in multe tari europene putindu-se observa o crestere rapida a acestora. Contrar acestei tendinte, in Romania defrisarile ilegale sau exploatarea forestiera intensiva afecteaza puternic situatia padurilor. Pe linga poluare, actiunile umane, ca de pilda inlocuirea padurilor naturale cu plantatii de specii straine, au produs schimbari in flora si fauna, au accentuat eroziunea si au contribuit la schimbari climatice. Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbarilor climatice, distrug arii mari cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate si o rezistenta reduse, paduri vulnerabile instalate de oameni in afara zonei in care acestea ar trai in mod normal. De asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalansele, bolile produse de bacterii, fungi sau insecte fitofage, ca si alte fenomene naturale care altadata erau izolate, au acum puterea sa distruga o padure din ce in ce mai slabita de interventia omului. Din cauza extinderii pasunilor, limita superioara a padurilor si a jnepenisurilor a coborit si ea in multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine.

# Corcirea plopului negru
Citeva tipuri de habitate au fost distruse in intregime. Este cazul padurilor care existau de-a lungul riurilor sau in zona Dunarii de Jos, care au disparut aproape total, in locul lor plantindu-se hibrizi de plopi euroamericani, straini de flora noastra. Un alt aspect in evolutia negativa
a padurilor il constituie pierderea identitatii genetice a speciilor, cum ar fi plopul negru, hibridizat cu plopul euroamerican, plantat extensiv in Romania. Multe specii au fost eliminate pentru simplul fapt ca nu aveau o valoare utilitara, cum ar fi ciresul, marul sau parul salbatic si tisa (otravitoare pentru animalele domestice).

# 7.000 de euro pentru un urs
Presiunea umana asupra animalelor care traiesc in paduri este uriasa. Unele populatii de capre negre sint aproape de extinctie din cauza braconajului. In conditiile in care strainii platesc intre 5.000 si 7.000 de euro pentru a vina un urs brun, iar in Romania salariul mediu pe economie este de circa 150 de euro, presiunea asupra faunei devine evident foarte mare. Sub pretextul ca populatia respectiva este prea mare sau pe baza unor evaluari facute din condei, autoritatile romane permit vinarea prea multor exemplare, fiind pusa astfel in pericol mentinerea unor populatii viguroase de animale salbatice. Credibilitatea datelor pe care se bazeaza autoritatile este indoielnica. Ar fi nevoie de evaluari reale, comune, implicind participarea silvicultorilor, a vinatorilor si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale de mediu, aceste activitatii trebuind sa fie finantate din ?profitul? produs de vinatoare, practic din utilizarea acestei avutii nationale. Cazul caprelor negre este unul reprezentativ. Daca in 1989 traiau circa 600 de capre negre in Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, pina in 2004 au fost braconate in majoritate. Totodata, in Muntii Rodnei au fost taiate ilegal circa 10.000-12.000 de hectare de padure (asteptam evaluarea concreta de la RNP), o adevarata catastrofa ecologica.

# Vinatorii straini
Desi Romania a aderat la CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii Periclitate din Fauna si Flora Salbatica), strainii continua sa vineze ilegal in Romania. Bunaoara, vinatorii italieni impusca in Romania pasari rare pe care le transporta apoi in Italia. De multe ori este vorba de transporturi mari, cu mii de exemplare ale speciilor rare, care ajung in afara granitelor Romaniei. Intelegerea stiintifica a importantei conservarii biodiversitatii constituie o alta problema in Romania. Astfel, introducerea unor specii straine in tara noastra, doar in interesul vinatorii, duce la scaderea identitatii ecosistemelor astfel ?poluate?, animalele introduse sau
incercate a fi introduse (muflon, fazan, capra ibex) insemnind o concurenta pentru speciile autohtone asemanatoare. Aceste masuri reduc sau chiar distrug speciile care nu se pot apara in fata lor (plante de pe stincile calcaroase ori sopirle etc.).

# Programe de impadurire si actiuni de despadurire
In perioada comunista, suprafata padurilor a crescut ca rezultat al programelor de reimpadurire. Aceste programe s-au bazat insa pe inrasinari masive, plantarea coniferelor in afara ariilor lor naturale, ca si pe introducerea unor specii straine. Au existat si defrisari masive in vederea exportului. Dupa 1989, o parte din paduri au fost restituite vechilor proprietari, care au continuat defrisarile, in contextul unor politici contradictorii, al lipsei capacitatii statului de a controla realitatea din teren, al fricii proprietarilor ca vor pierde din nou ceea ce au primit, al
lipsei lor de cunostinte de baza despre managementul padurilor si al nevoii urgente de bani.

Dezastre sint si in padurile administrate de Regia Nationala a Padurilor, inclusiv in Parcurile Nationale si Naturale. Un exemplu de defrisare este in nordul Parcului National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, o arie protejata aflata in administrarea Regiei Nationale a Padurilor. RNP si-a demonstrat totala incapacitate de actiune pentru stoparea sau macar reducerea braconajului si a taierilor ilegale, inclusiv in Rezervatia stiintifica, unde pina si accesul trebuia sa se faca doar cu aprobare de la Academia Romana. Din pacate, 16 Parcuri Nationale si Naturale sint administrate acum de RNP, o structura orientata spre profit, pina cind statul roman va decide crearea unei structuri autonome aflate sub autoritatea Ministerului Mediului. Finantarea acelei noi structuri autonome ar putea sa fie facuta din banii luati de la RNP si AGVPS, ca taxa pe utilizarea profitabila a padurilor si ?vinatului?.

# Specialisti ghidati de interese
In prezent, potentialul anual de crestere al padurilor romanesti este estimat la 16 milioane de metri cubi, iar exploatarea lor a fost in 2002 de 14,3 milioane de metri cubi. Taieri drastice s-au facut in zonele accesibile, singurul aparator al padurilor din Romania fiind faptul ca multe bazine sint inaccesibile, izolate in fata drujbasilor si a TAF-urilor. Conservarea implica evitarea degradarii valorilor naturale, precum si restaurarea ecosistemelor functionale. De obicei, in silvicultura se considera ca arborii batrini sint daunatori padurii, din cauza insectelor si altor organisme care se reproduc in aceste locuri. Nu se da importanta faptului ca multe specii de animale, cum ar fi liliecii, bufnitele, pasari cintatoare sau specii rare de insecte au nevoie de aceste habitate reprezentate de arbori batrini si scorburosi, pentru ciclul lor natural de viata. Degeaba se semneaza conventii internationale pentru a proteja liliecii care maninca insecte si astfel reduc necesarul folosirii pesticidelor toxice si cancerigene, daca in acelasi moment taiem arborii scorburosi in care ei isi au adaposturile.

# Impadurire gresita
De multe ori, programele de impadurire nu au avut la baza o cunoastere aprofundata a valorilor naturale. In Oltenia, de exemplu, dunele de nisip, cu o posibila diversitate biologica foarte interesanta, au fost acoperite prin procesul de impadurire cu salcimi, o specie straina care nu avea ce cauta pe teritoriul Romaniei si care, in multe dintre tarile vecine, este distrusa cu toate mijloacele. La noi, plantarea salcimului continua si azi. De asemenea, in Dobrogea, impaduririle cu pini s-au facut prin distrugerea stepelor si silvostepelor, fapt care a dus la cresterea aciditatii solului si la reducerea habitatului pentru multe specii rare, valoroase in contextul conservarii biodiversitatii. Impaduririle ar trebui facute prin promovarea speciilor care traiesc in mod natural in acele regiuni. Zonele unde trebuie sa se faca impaduriri sint cele abandonate de agricultori, din cauza protabilitatii reduse sau cele cu adevarat degradate, nu cele care apar ca degradate pe documente administrative facute de nestiutori.

# Paduri noi si paduri vechi
Padurile formate prin impadurire sint insa departe de cele naturale in ceea ce priveste biodiversitatea, compozitia speciilor, diversitatea genetica sau stabilitatea lor. De aceea, este nevoie ca noile ?paduri? sa fie create in apropierea sau in contact cu cele naturale sau batrine, pentru ca speciile sa le colonizeze si sa asigure astfel o biodiversitate din ce in ce mai ridicata si, implicit, o stabilitate care sa permita existenta lor pe termen lung.

# Atentie internationala
In context international, s-a realizat un cadru general de conservare a biodiversitatii, care include si diversitatea biologica a padurilor. Prin conventii internationale, programe si politici ale diferitelor tari si organisme internationale se incearca rezolvarea problemelor existente. E nevoie insa de o intelegere mai buna a proceselor politice, ecologice si socio-economice, pentru a se putea realiza o sustinere reciproca intre diferitele initiative, acorduri si conventii.

# Programe pentru conservarea biodiversitatii in Romania
Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala, strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice. Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si societatea civila. Conventia asupra Diversitatii Biologice din 1992 a fost semnata si adoptata de Romania prin legea nr. 58/1994. De asemenea, exista si la noi o Strategie Nationala si un Plan de Actiune pentru Conservarea Diversitatii Biologice, realizate in iulie 1996, sub egida Ministerului Apelor si al Protectiei Mediului. Acestea exista insa doar pe hirtie, fara a avea un efect real in protejarea valorilor naturale la nivelul tarii.

# Ariile protejate izolate sint vulnerabile
Actualmente exista de-a lungul Carpatilor peste 85 de arii protejate mari (Parcuri Nationale, Parcuri Naturale si Rezervatii ale Biosferei), dar, desi mai mult din jumatatea suprafetei Carpatilor se afla in Romania, aici nu s-au legiferat decit 15 astfel de arii (recent, printr-o Hotarire de Guvern din noiembrie 2004, au mai fost infiintate citeva, dar tot foarte putine). Ariile protejate sint foarte importante pentru conservarea biodiversitatii. Cu toate acestea, ecosistemele mici si izolate nu pot mentine diversitatea biologica pe termen indelungat, fiind foarte sensibile la fluctuatiile naturale. In aceste rezervatii, mamiferele mari isi pierd variabilitatea genetica si dispar. Din aceasta cauza, este esential ca zonele protejate sa nu fie izolate, ci legate intre ele, formind retele ecologice. Reteaua formata de aceste nuclee ar trebui protejata in fata impactului uman.

# Padurile nu sint singura problema
Cadrul natural romanesc, cu o diversitate mare de specii si habitate naturale, necesita o atentie mult mai mare din partea autoritatilor, mai ales in contextul obligatiei Romaniei de a desemna, pina la momentul integrarii in UE, circa 20% din suprafata sa ca arii protejate care sa fie integrate in reteaua ecologica europeana Natura 2000.

# Romsilva, mai rea decit Muma-Padurii
Cu toate ca a realizat profit brut anul trecut (930 miliarde de lei), Romsilva e din nou lipsita de lichiditati. Noul director al regiei, Simion Maftei, a evitat sa indice cine se face vinovat de golirea conturilor, desi toate indiciile duc spre fostul sef, Ion Dumitru. La finele anului trecut s-au cheltuit 130 de miliarde cu noul sediu situat in Baneasa. In acest an se vor mai cheltui, in acelasi scop, alte 100-110 miliarde de lei. Valoarea totala a complexului care va gazdui sediul Romsilva este de 463 miliarde de lei. Daca problemele vor continua, s-ar putea ca regia sa oblige padurile la cheltuieli de intretinere.

# Avem de doua ori mai multi lupi decit 15 tari occidentale
Zonele cu paduri, dintre care unele sint virgine si cvasivirgine, reprezinta aproape 300.000 de hectare din suprafata totala de 400.000 de hectare a Muntilor Carpati. Aproximativ 55% din aria lantului muntos al Carpatilor se afla in tara noastra. Conform statisticilor oficiale, in padurile romanesti traiesc circa 6.200 de ursi bruni, 4.000 de lupi si 2.000 de risi, dar aceste evaluari se bazeaza pe metodologii discutabile. Numarul o?cial al lupilor este de doua ori mai mare decit totalul lor din formula de 15 a UE. Chiar daca suprafata Carpatilor din Romania reprezinta doar 1,4% din suprafata Europei la vest de Rusia, ea constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, respectiv a 50% dintre ursii si 30% dintre risii de pe continent. In secolul XX au fost implementate cu succes proiecte pentru reintroducerea castorilor si a marmotelor. Padurile din Romania contin 58 de specii de arbori si 118 specii de arbusti. In Carpati, fagetele sint cel mai aproape de starea naturala, iar in 1959, la Tarcau a fost descoperit un molid gigantic de 62,5 metri inaltime, cit cel mai inalt conifer din Europa. De asemenea, multe specii endemice de plante si animale se gasesc in arii izolate, turbarii montane, zone calcaroase si pesteri.

Candidates should have: an university degree; proven expertise in office management, at least one year; working experience with international projects, preferably with a PHARE Agency; previous experience in grant schemes and / or civil society and relation with public administration is an asset. Key competencies: excellent secretarial skills; good knowledge of computer including MS Off?ce (specially ACCESS and Excel); good knowledge of office equipment; fluency in English and good writing skills are a must; excellent communication skills; capacity for organising and establish priorities; capacity to work with minimum supervising and under pressure; initiative and efficiency. Continue reading Full time position of Programme Assistant for the Strengthening Civil Society in Romania PHARE programme

Ieri noapte, recordul national de temperatura negativa pentru aceasta perioada a anului a fost egalat: -31 grade Celsius la intorsura Buzaului. Specialistii estimeaza ca aceasta luna va fi una capricioasa, atat cu zile geroase, cat si cu zile frumoase de primavara. Fata de mediile multianuale ale temperaturilor maxime cuprinse intre 6 si 16 grade, in acest an, luna martie ne va putea aduce chiar valori de 24 de grade Celsius. Pentru mai multe informatii despre schimbarea vremii si a climei, ne-am adresat domnului Vladimir Ivanovici, director executiv-meteorologie la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).
– Cat de mult ne putem baza pe prognozele facute pentru intervalul martie-aprilie?
– Nu se pot furniza prognoze stiintifice pentru intervale mai mari de doua saptamani, ci numai estimari. in functie de detalierea dorita, la noi, ca si in intreaga lume, prognoza pe trei zile are un coeficient de indeplinire de peste 80 la suta, cea de pana la cinci zile scade sub acest nivel, iar prognoza pentru 10 zile are un coeficient de indeplinire in jurul a 70 la suta. Daca este vorba despre o perioada de peste doua saptamani, nu mai putem vorbi decat despre o estimare a unor caracteristici generale. Daca va mai amintiti, pe 25 februarie, INMH a lansat o avertizare privind racirea accentuata a vremii la mijlocul saptamanii urmatoare, mai precis marti-miercuri. Prognoza s-a indeplinit intocmai. Revenind, in luna martie vremea va avea un aspect variabil, capricios, lucru normal pentru aceasta perioada a anului. inceputul de luna foarte rece va fi urmat de un interval cald, dupa care vremea se va raci din nou, urmand ca, spre sfarsitul lunii, sa se incalzeasca din nou.
– Totusi, cu temperaturi de 24 de grade, nu inseamna ca a venit vara inca din martie?
– Aceste valori nu sunt o curiozitate, nefiind temperaturi deosebite pentru sfarsit de luna martie. in 1927, s-au inregistrat 29,5 grade Celsius la Drobeta-Turnu Severin, in 1940 au fost 29,8 grade la Targu Ocna, sapte ani mai tarziu statia meteorologica Bucuresti-Baneasa a inregistrat 29 grade, in ’52 au fost 32,8 grade la Odobesti, iar acum patru ani temperatura la Braila a fost de 29 grade.
– Nu este anormala actuala trecere rapida de la temperaturi ridicate la unele foarte scazute?
– Nu putem vorbi de un interval calduros in februarie. Au fost doar cateva zile in care s-a depasit temperatura medie multianuala, dar, in ansamblu, ne-am incadrat in mediile lunare. Ba chiar, in anumite zone, temperaturile au fost mai scazute. Alternanta cald-rece nu este un eveniment deosebit. Ce s-a intamplat la intorsura Buzaului este o egalare a unui record, nu o depasire, si se incadreaza in capriciile vremii. Sa nu uitam ca in Romania avem un climat temperat-continental cu nuante excesive, iar luna martie este caracterizata prin schimbari bruste si importante in starea vremii. De aceea, in popor a aparut traditia Babelor si a Mosilor. Lumea isi alege o zi dintr-un interval cunoscut pentru schimbarile rapide in starea vremii. Daca intervalul era unul calm din acest punct de vedere, traditia nu mai avea nici un sens.
– Publicul incepe sa vorbeasca despre o clima cu doua anotimpuri…
– Este o perceptie a publicului urban, fara suport in datele stiintifice. Nu sunt anormale aceste tranzitii rapide, in cadrul climatului temperat-continental cu nuante excesive de la noi. Trebuie sa ne amintim ca, in anul in care s-a spus ca s-a trecut de la frig la canicula, am avut un aprilie cu 10-12 grade si cu ploi. Vreme, intr-adevar urata, dar nu iarna. A fost o primavara mai rece si a trecut rapid, ce-i drept, in vara. Dar, a existat primavara.
– Care au fost recordurile de temperatura inregistrate in Romania?
– Pentru perioada verii, recordul a fost de 44,5 grade, iar pentru iarna, de -38,5 grade.
– Pot fi toate acestea semnele incalzirii globale?
– incalzirea globala a fost anuntata, din punct de vedere teoretic, inca de la inceputul secolului 20. Apoi, a revenit "la moda" in anii ’60, dar tot numai la nivelul teoretic. Abia in ultimii 10-15 ani, incalzirea globala a devenit o realitate masurabila. Nimeni nu poate nega ca acest fenomen exista si ca s-a intensificat, in ultima vreme. Calculele rezulta dintr-o medie a valorilor masurate pe tot Globul. incalzirea globala, insa, nu a afectat egal toate zonele si nu este lineara. Sunt zone in care, dupa o perioada mai calda vine una mai rece. Aceasta problema se va documenta mai bine in 20-30 de ani.
– Care sunt scenariile de evolutie a climei pe Glob?
– Aceste scenarii se bazeaza pe o ipoteza: dublarea concentratiei de dioxid de carbon. in acest sens, acordul de la Kyoto, care incearca sa diminueze una din cauzele incalzirii globale, si anume poluarea cu dioxid de carbon, s-ar putea sa schimbe total datele problemei, in sens pozitiv. Sunt si alte variante de actiune, cum ar fi oprirea despaduririlor sau a poluarii oceanelor, care absorb, la randul lor, dioxidul de carbon. Sa speram ca nu se va ajunge la cel mai rau scenariu posibil. Ca o varianta extrema, cu sanse mici de realizare, mai este vehiculat si scenariul glaciatiunii. Prin schimbarea salinitatii apei marine, se modifica densitatea, ceea ce anuleaza aportul de apa calda al Gulfstream-ului, ceea ce ar duce la extinderea ghetarilor din nordul spre centrul Europei.
– Cum se vede Romania in aceste scenarii?
– in tara noastra, s-a observat deja o usoara tendinta de crestere a temperaturilor, accentuata de efectele poluarii in zonele industriale, cum ar fi Bucuresti sau Baia Mare. De asemenea, s-a inregistrat o scadere a nivelului de precipitatii, indeosebi in zonele de munte, ceea ce ar putea duce la uscarea brazilor. Se pare ca aceasta tendinta va continua sa se manifeste si in viitor. Astfel, in Romania se va putea ajunge la o aridizare a unor suprafete, in conditiile in care precipitatiile se vor reduce cu 20-30 la suta. Consecintele pentru agricultura si pentru alimentarea cu apa pot fi importante, daca nu se vor face impaduriri si daca nu se vor gospodari mai bine rezervele hidrologice.

Ratification is a certainty after parliamentary speaker Boris Gryzlov, quoted by Interfax news agency, said the dominant, pro-Kremlin party in the State Duma would back it.
“We understand that without Russia’s participation in the protocol, it cannot begin to work,” he said last week.

Russian ratification will push the 126-nation U.N. accord, aimed at battling global warming, over the threshold of 55 percent of developed nations’ greenhouse gas emissions needed to make it internationally binding after a U.S. pullout in 2001. Continue reading Russia set to ratify Kyoto pact

Ungaria a adresat cele 60 de intrebari ca urmare a invitatiei oficialitatilor romane de a lua parte la proiect. "Solicitam, printre altele, analizarea in detaliu a tuturor riscurilor ca proiectul sa produca efecte negative peste granita", se arata pe pagina electronica a Ministerului Mediului. Administratia de la Budapesta a solicitat, astfel, detalii legate de substantele toxice care urmeaza sa fie folosite, ale planurilor de interventie in caz de urgenta, ale efectelor proiectului asupra panzei freatice si asupra ecosistemului local. De asemenea, Ministerul Mediului a cerut Gabriel Resources sa prezinte metode alternative de exploatare a minei de la Rosia Montana. (L.M.)

Asteptam propuneri pana vineri, apoi vom redacta documentul si, fiind vorba de o lege organica, il vom inainta comisiilor de specialitate ale Senatului", ne-a declarat Vasile Lupu, secretarul de stat pentru paduri din Ministerul Agriculturii. Potrivit acestuia, se va face o separare a permisului de vanatoare de calitatea de membru al unei asociatii de vanatoare, pentru fiecare in parte urmand sa fie emise documente separate. "Cel care doreste sa devina vanator trebuie sa sustina un examen la Asociatie si, pentru a fi siguri ca nu vor aparea probleme, vrem sa instituim o reexaminare periodica mai ales psihologica", a spus Lupu. Pentru a desfiinta monopolul detinut de Ministerul Agriculturii in domeniu, Gheorghe Flutur a semnat impreuna cu Sulfina Barbu, ministrul Mediului, un protocol prin care se stabileste ca evaluarea fondului de vanatoare va fi efectuata de Ministerul Mediului. "Pana acum, Ministerul Agriculturii facea evaluarea, stabilea cotele si tot el efectua vanatoarea. Astfel, aparea clar un conflict de interese", spune Vasile Lupu. Primele specii de animale care vor fi evaluate sunt cele strict protejate: ursul, lupul si pisica salbatica. "Evaluarea trebuie sa inceapa cat mai repede, probabil acum, in primavara. In functie de rezultate, vor fi stabilite cotele de vanat", a mai spus secretarul de stat.

It has become known, that on October 25 the Ukrainian government is going to present UNESCO the new zoning plan and the Project of the territory organization and protection to the natural complexes of Danube biospheric reserve.

The given changes in the functional zoning of the Danube biospheric reserve was conducted pursuant to the Council Of National Safety And Defense of Ukraine decision of June 6, 2003 and to fixed it the Decree of the Ukraine President of June 10, 2003 “About the Council Of National Safety And Defense of Ukraine decision of June 6, 2003 “About a condition of fulfilment of the Decree of the Ukraine President of August 10, 1998 N 861 “About creation of the Danube biospheric reserve ” and prospect of the shipping way Danube-Black Sea construction”. It was called by The Ukraine Transport Ministry aspiration to build the navigation channel Danube-Black Sea just through the Bystre estuary, Danube biospheric reserve. Continue reading ABOUT THE CHANGING THE FUNCTIONAL ZONING OF THE DANUBE BIOSPHERIC RESERVE BY THE GOVERNMENT OF UKRAINE

Exista solutii pentru producerea energiei prin cogenerare, solutii sustinute si de UE, fapt ce asigura investitorul ca va beneficia de un flux de capital pe o perioada de 10-15 ani. In acest moment, afirma Seres, pentru Romania este prioritara valorificarea resurselor disponibile in tara, respectiv de producere a energiei pe baza de lignit – o cifra estimata la 35 milioane tone pe an; pe baza de huila – circa 3,5 milioane tone pe an; dezvoltarea energiei nucleare prin finalizarea unitatii nr. 2 de la Cernavoda, la jumatatea anului 2006; demararea lucrarilor pentru construirea reactorului nr. 3 de la Cernavoda; constituirea unor structuri de tip producator independent de energie pe zona hidro si termo. In prezent, in Termoelectrica au ramas 6 unitati mari producatoare de energie electrica, multe dintre ele avand nevoie de investitii de retehnologizare de tip "greenfield", care necesita sume de peste 500 milioane de euro.

Prezentarea studiului, coordonat de catre Prof. Univ. Dr. Vintila Mihailescu a avut loc ieri, 28 februarie, in cadrul unei dezbateri organizate de catre SNSPA impreuna cu APCAPBC ? Miscarea "Salvati Vama Veche". La aceeasi intalnire s-au oferit detalii despre viitorul Plan de Urbanism General (PUG), ce urmeaza a fi definitivat de catre Planwerk SRL, castigatorul licitatiei pentru elaborarea acestui document.

Scopul principal al dezbaterii de ieri, la care au participat reprezentantii mai multor autoritati publice, ai ONG-urilor din domeniu si ai mediului academic, l-a reprezentat evaluarea situatiei
din sudul litoralului romanesc si solutiile propuse pentru sustinerea unei dezvoltari durabile a zonei.

In prima parte a intalnirii a fost prezentat istoricul miscarii, activitatile din anul 2004 si programele din 2005. Expunerile au continuat cu studiul coordonat de catre profesorul Vintila
Mihailescu. "Acest teritoriu s-a dezvoltat diferit si atrage anual diferite categorii de turisti, a caror singur punct comun este refuzul ?statiunilor". S-au dezvoltat chiar ?culturi turistice"
relativ distincte, cu moduri specifice de utilizare a spatiului. La Vama Veche s-a dezvoltat ?n ultimii ani un soi de ?turism identitar", localizat in primul rand pe plaja si in jurul teraselor
deschise pe/spre plaja si practicat mai ales de adolescenti si tineri care au schimbat in mare masura ?spiritul Vamii", asa cum era el trait de catre ?pionieri"", a explicat Mihailescu.

Referitor la noul PUG din zona Vama-Veche ? Limanu, arhitectul Eugen Panescu de la Planwerk SRL, din Cluj-Napoca, a prezentat solutiile propuse pentru dezvoltarea durabila a comunei. Din interventiile invitatilor, am retinut ideea elaborarii solutiilor urbanistice pe bazele studiilor socio-economice si de impact asupra mediului.

Au urmat, in partea a doua a evenimentului, discutii libere intre oficialii din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, reprezentantii organizatii non-guvernamentale, profesori si studenti. Acestia au conturat o serie de solutii pentru problemele din zona. Ideile si propunerile au atins domenii diverse, de la interventii urbanistice la protectia mediului si eco-turism.

Cristian Lascu, presedintele Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice-GESS a lansat ideea deschiderii unei parti din pestera de la Limanu pentru turism, impreuna cu implicarea comunitatii pentru a asigurarea pazei si protectiei acestui obiectiv. Initiativa mentionata are un proiect "frate": Miscarea Salvati Vama Veche a elaborat deja o initiativa similara pentru Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai.

Una din concluziile principale ale dezbaterilor a fost aceea ca implementarea oricaror variante de dezvoltare alternative, in concordanta cu specificul local, trebuie sa aiba in centrul atentiei
comunitatea locala. Pentru detalii suplimentare despre elaborarea PUG, va rugam contactati-ne la telefonul mobil 0726.693.952 sau pe mail la [email]m_tascu@yahoo.com[/email] Versiunea integrala a studiului se gaseste la

Lucrarea castigatoare va primi un premiu de 1000 de euro si va deveni o componenta esentiala in campania de reforma a BEI derulata de Bankwatch. Si alte lucrari din cadrul concursului vor fi expuse in cadrul demostratiei ce va avea loc in luna mai a acestui an in Bruxelles si, mai important, in Luxemburg, in timpul Adunarii Generale a BEI din luna iunie.

Toate lucrarile depuse vor fi analizate de un juriu international constituit dintr-un specialist in arte, un reprezentant media din cadrul unei reviste renumite de afaceri si directorul executiv al Bankwatch.

O galerie cu lucrarile depuse va fi disponibila pe pagina noastra de web (http://www.bankwatch.org/contest) pentru a permite publicului sa voteze cea mai buna lucrare. Designul cel mai popular, votat in mod transparent pe internet, impreuna cu alte trei proiecte alese de juriu, vor primi premii in bani.

Termenul limita pentru depunerea lucrarilor este 25 aprilie 2005 iar rezultatele concursului vor fi anuntate la inceputul lunii mai 2005.

Informatii privind regulile concursului sunt disponibile la:
[url=http://www.bankwatch.org/contest]http://www.bankwatch.org/contest[/url]