SalvaEco

in ceea ce priveste continutul de fluor in apele freatice din s. Ghidighici, constatam ca numai 5 din toate fantanile investigate se incadreaza in limita admisibila 0,75-1,2 mg/dm3. in 14 fantani concentratia fluorului este mai mica de 0,75 mg/dm3.Utilizarea apei cu continutul fluorului mai mic de 0,75 mg/dm3 provoaca caria dentala.

O alta problema privind calitatea apei folosite in scopuri potabile din s. Ghidighci o constituie duritatea excesiva a apei care variaza in limitele 12,4 ? 49,0 mg/dm3, norma fiind sub 10 mg/dm3, numai in 5 fantani duritatea apei corespunde normativelor in vigoare. Apa foarte dura provoaca patologii in sistemul cardiovascular si nu este buna chir si pentru utilizarea ei in scopuri tehnice. Sapunul in apa dura nu face spuma, transforma spalatul rufelor intr-o procedura dificila, ingreuneaza fierberea rufelor, conduce la aparitia calcarului pe vase si in sistemele de apeducte. Un strat oricat de mic de calcar, depus la fierbere, conduce la pierderi mari de caldura si la un consum suplimentar de combustibil. Particolele mici de calcar sunt nu numai impuritati mecanice, dar devin si componenti activi ai apelor naturale. Ele deterioreaza garniturile, contribuind la defectarea aparatelor de uz casnic.

Gradul de contaminare microbiana in apele freatice din satul Ghidighici este foarte inalt. Numarul total de germeni coliformi variaza de la 110 cel/dm3 pana la 3000 cel/dm3, ceea ce poate provoca eruptii hidrice manifestandu-se prin bolile diareice acute (BDA), dizenteria, si hepatita virala A.

Calitatea apei din sondele arteziene examinate este buna si corespunde cerintelor GOST-ului 2874-72 ?Apa potabila?. Orizonturile acvifere adanci sunt straturi suficient protejate de impactul factorilor antropogeni de la suprafata terestra. Aceste fantani pot fi recomandate, pentru alimentarea cu apa potabila in special pentru gradinitele de copii, scoala, spitalul etc. .
Astfel putem conchide ca apele freatice din satul Ghidighici, dupa continutul de nitrati 65% din fantanile analizate depasesc valoarea maxima admisibila, dupa duritatea totala ?75% , fluor ? 40%, dupa continutul de sulfati 11 %,dupa indici microbiologici ?89%. Majoritatea fantanilor nu corespund standardelor nationale pentru apa potabila. De aceea noi recomandam curatirea tuturor fantanilor si utilizarea apei centralizate din sondele arteziene, deoarece numai aceste fantani corespund cerintelor in vigoare.

Aceste investigatii au fost posivile gratie finantarii Agentiei Ecologice Centru 22.06.2004. mun. Chisinau

Majoritatea apelor freatice din comuna Mandresti se caracterizeaza printr-o mineralizare si duritate sporita cu continut inalt de nitrati, microorganisme coliformi si heterotrofi (tabelul 1). Astfel, dupa continutul de nitrati numai 5 fantani corespund normei de potabilitate in celelalte fantani concentratia de nitrati depaseste normativele admisibile de 2-25 ori. Pericolul nitratilor in organism consta in faptul, ca ei, ca rezultat al diferitor modoficari se transforma in nitrozoamine care poseda proprietati cancerigene.
in ceea ce priveste continutul de fluor in apele subterane din Mandresti, constatam ca numai 8 din toate fantanile investigate se incadreaza in limita admisibila 0,75-1,2 mg/dm3. in 17 fantani concentratia fluorului este mai mica de 0,75 mg/dm iar in 7 fantani este mai mare de 1,2 mg/dm3. Utilizarea apei cu continutul fluorului mai mic de 0,75 mg/dm3 provoaca caria dentala, iar consumul apei cu un continut sporit de fluor provoaca fluoroza dentala, diferite forme de osteopatii, in cazuri cand concentratia de fluor este mai mare de 5 mg/dm3 poate aparea osteofloroza in urma careia este afectata intregul sistem osos.
O alta problema privind calitatea apei potabile folosite in scopuri potabile din com. Mandresti o constituie mineralizarea excesiva a apei care variaza in limitele 1101 ? 3238 mg/dm3, norma fiind de 1000 mg/dm3, duritatea care variaza de la 3,6 pana la 28 mol/m3, norma fiind de 7 ? 10 mol/m3.
Gradul de contaminare microbiana in apele subterane din com. Mandresti este foarte inalt. Numarul total de germeni coliformi in fantanile din comuna variaza de la 10 mii pana la 80 mii cel/litru, ceea ce poate provoca eruptii hidrice manifestandu-se prin bolile diareice acute (BDA), dizenteria, si hepatita virala A.
Calitatea apei din sondele arteziene examinate este buna si corespunde cerintelor GOST-ului 2874-72 ?Apa potabila?. Orizonturile acvifere adanci sunt straturi suficient protejate de impactul factorilor antropogeni de la suprafata terestra. Aceste fantani pot fi recomandate, pentru alimentarea cu apa potabila gradinitele de copii, scoala, spitalul etc. De mentionat ca din punct de vedere geologic teritoriul Moldovei este situat in zona geochimica continental-europeana a anomaliilor fluorului, strontiului si sileniului, de aceea calitatea apelor subterane trebuie analizata separat.
Astfel putem conchide ca apele freatice din comuna Mandresti, dupa continutul de nitrati 84% din fantanile analizate depasesc valoarea admisibila dupa duritatea totala ? 47% rezidiu sec ? 83%, fluor ? 75%, dupa indici microbiologici ? 94%. Majoritatea fantanilor nu corespund standardelor nationale pentru apa potabila. De aceea noi recomandam curatirea fantanilor si utilizarea apei centralizate din sondele arteziene, deoarece numai aceste fantani corespund cerintelor in vigoare.

[url=%%dir[1]%%calit.ape.Mindresti,_Orhei.doc]calit.ape.Mindresti,_Orhei.doc[/url]

President’s George Bush’s decision not to sign the United States up to the Kyoto global warming treaty was partly a result of pressure from ExxonMobil, the world’s most powerful oil company, and other industries, according to US State Department papers seen by the Guardian.

The documents, which emerged as Tony Blair visited the White House for discussions on climate change before next month’s G8 meeting, reinforce widely-held suspicions of how close the company is to the administration and its role in helping to formulate US policy.

In briefing papers given before meetings to the US under-secretary of state, Paula Dobriansky, between 2001 and 2004, the administration is found thanking Exxon executives for the company’s "active involvement" in helping to determine climate change policy, and also seeking its advice on what climate change policies the company might find acceptable.

Other papers suggest that Ms Dobriansky should sound out Exxon executives and other anti-Kyoto business groups on potential alternatives to Kyoto.

Until now Exxon has publicly maintained that it had no involvement in the US government’s rejection of Kyoto. But the documents, obtained by Greenpeace under US freedom of information legislation, suggest this is not the case.

"Potus [president of the United States] rejected Kyoto in part based on input from you [the Global Climate Coalition]," says one briefing note before Ms Dobriansky’s meeting with the GCC, the main anti-Kyoto US industry group, which was dominated by Exxon.

The papers?further state that the White House considered Exxon "among the companies most actively and prominently opposed to binding approaches [like Kyoto] to cut greenhouse gas emissions".

But in evidence to the UK House of Lords science and technology committee in 2003, Exxon’s head of public affairs, Nick Thomas, said: "I think we can say categorically we have not campaigned with the United States government or any other government to take any sort of position over Kyoto."

Exxon, officially the US’s most valuable company valued at $379bn (206bn) earlier this year, is seen in the papers to share the White House’s unwavering scepticism of international efforts to address climate change.

The documents, which reflect unanimity between the company and the US administration on the need for more global warming science and the unacceptable costs of Kyoto, state that Exxon believes that joining Kyoto "would be unjustifiably drastic and premature".

This line has been taken consistently by President Bush, and was expected to be continued in yesterday’s talks with Tony Blair who has said that climate change is "the most pressing issue facing mankind".

"President Bush tells Mr Blair he’s concerned about climate change, but these documents reveal the alarming truth, that policy in this White House is being written by the world’s most powerful oil company. This administration’s climate policy is a menace to humanity," said Stephen Tindale, Greenpeace’s executive director in London last night.

"The prime minister needs to tell Mr Bush he’s calling in some favours. Only by securing mandatory cuts in US emissions can Blair live up to his rhetoric," said Mr Tindale.

In other meetings documented in the papers, Ms Dobriansky meets Don Pearlman, an international anti-Kyoto lobbyist who has been a paid adviser to the Saudi and Kuwaiti governments, both of which have followed the US line against Kyoto.

The purpose of the meeting with Mr Pearlman, who also represents the secretive anti-Kyoto Climate Council, which the administration says "works against most US government efforts to address climate change", is said to be to "solicit [his] views as part of our dialogue with friends and allies".

ExxonMobil, which was yesterday contacted by the Guardian in the US but did not return calls, is spending millions of pounds on an advertising campaign aimed at influencing politicians, opinion formers and business leaders in the UK and other pro-Kyoto countries in the weeks before the G8 meeting at Gleneagles.

Scopul proiectului a fost indeplinit prin urmatoarele obiective:
– Estimarea impactului uman si a situatiei ecologice din bazinul raului Isnovat.
– Inventarierea surselor de poluare si tipizarea poluantilor din localitatile rurale .
– Analiza chimica a apei din rau (O2, NH4+, NO3-, NO2-, pH, Ca+, Mg+, Cl-, SO42-, substante suspendate, Fe2+, Cu3+, CBO5, detergenti, oxiditatea, duritatea totala).
– Analiza sanitaro-igienica (numarul total de bacterii, microorganismele amonificatoare, heterotrofe si coliformi).
– Efectuarea actiunilor de promovare a dezvoltarii rurale durabile si a protectiei mediului ambiant.
– inaintarea recomandarilor practice referitoarea la protectia ecosistemelor si minimizarii impactului antropic.
– Organizarea seminarelor, lectiilor, lucrarilor practice, didactico ? educative cu participarea elevilor, primarilor si profesorilor din localitatile rurale.
– Elaborarea pliantelor ecologice si recomandarilor pentru imbunatatirea mediului ambiant.
– Emisiuni radiofonice despre starea mediului in bazinul raului Isnovat.
– Publicatii in ziarele Natura si Curierul Eco-Lex pe tema ecologia raului Isnovat.

Raul Isnovat situat in partea centrala a R. Moldova este unul din cele mai dens populate, in total 14 localitati (Capriana, Scoreni, Malcoci, Nimoreni, parte din Suruceni, Danceni, Ialoveni, Piatra Alba, Braila, Straisteni, Bacioi, Frumusica, Revaca si Sangera) si ecologic devastate raulete de pe teritoriu R.M. este cel mai afectat de exercitarea impactului antropic. Principalele surse de poluare sunt apele reziduale ne epurate, gunoistile neautoritate, valorificarea solului pana la malul raului, lipsa filtrelor biologice, biodiversitatea saraca a ecosistemelor naturale nu asigura stabilizarea echilibrului ecologic, iar nivelul educational si starea mediului actualmente nu asigura dezvoltarea durabila a sistemului social-economic din zona.

Apa raului la izvoare si in transectele comunei Capriana este curata, indicii chimici si microbiologici nu depasesc limita maxima admisibila. Complexul monastic din zona care se afla intr-o acuratete exemplara cu multa vegetatie influenteaza binific asupra calitatii mediului inclusiv si a apei bazinului. Dar malurile raului sunt goale, lipsite de ecosisteme naturale cu o diversitate floristica si faunistica veritabila, solul este valorificat pana la oglinda apei.
Pe traseul sau, in apropiere de com. Danceni s-a construit un sistem de lacuri cu alimentare mixta pentru statiunea Piscicola Experimentala. Este singurul caz in care interventia omului nu a adus la distrugerea mediului acestui rau. in schimb influenta antropica a comunilor Ialoveni, Piatra Alba, Braila, Straisteni, Bacioi, Frumusica si Sangera si-a pus amprenta in mod negativ pe starea mediului mai cu seama pe calitatea apei raului. Astfel apa raului in aval de Ialoveni este foarte poluata. Pe suprafata apei abundent se dezvolta speciile plantei superioare Lentita (Lemna major, L. minor si L. trisulca) ce indica un grad inalt de poluare a apei cu substante organice. Situatia sanitaro-ecologica in oraselul Ialoveni este nefavorabila. Unul din motivele principale a situatiei nefavorabile din Ialoveni este lipsa poligonului menajer bineamenajat si autorizat. Deseurile menajere uzate (circa 33 tone) pe an din orasel sunt transportate la poligonul neautorizat ce se afla in raza teritoriala a orasului Ialoveni si in zona de protectie a raului Isnovat aducand un disconfort populatiei prin mirosul toxic si fumul produs in urma aprinderii spontane a gunoiului, iar substantele nocive ce se filtreaza usor prin straturile de sol patrund in apele freatice si subterane.

O situatie similara se observa si in comuna Bacioi. Apele reziduale industriale si menajere din com. Bacioi nu sunt supuse epurarii, statia de epurare nu functioneaza, iar apele reziduale uzate se varsa intr-un canal care au un miros toxic. Aceste ape desavarsindu-se in r. Isnovat inrautateste calitatea apei lui si micsoreaza potentialul lui de autoepurare. De mentionat ca Institutia publica Eco-Lex si Inspectoratul Ecologic din mun. Chisinau au avertizat autoritatile comunei despre situatia ecologica nefavorabila din zona. Ca raspuns la avertizare administratia locala a curatit canalul. in rezultatul acestei actiuni s-au deschis cateva izvoare care amelioreaza intrucatva situatia din canal, prin diluarea apei si declansarea proceselor de scurgere si autoepurare a apei. Actualmente canalul este ?inflorit? de o planta acvatica ? Lentita, care utilizeaza substanta organica din canal pentru necesitatile sale vitale. Astfel ameliorand situatia ecologica din canal.

O situatie similara s-a constatat si in comuna Sangera. Aici apele reziduale de asemenea nu sunt supuse epurarii, iar deseurile menajere sunt amplasate in zona de protectie a raului Isnovat. calitatea apei raului este de clasa 4-5 poluata si foarte poluata. Raul Isnovat devarsandu-se in r. Bac inrautateste calitatea lui si micsoreaza potentialul lui de autoepurare.
in lunca raului aproape in intregime lipsesc ecosistemele naturale forestiere si de pajiste. Teritoriile utilizate pentru pasunat sunt ocupate de vegetatie ne tipica biotopurilor date. Aici habitatele avand un grad de degradare avansat adesea sunt ocupate de plante invazive, de plante buruiene care diminueaza calitatea pasunilor si pana la urma aceste teritorii nu pot fi utilizate nici in calitate de pasuni si nici pentru cultivarea plantelor agricole.

in lunca raului sunt devastate si ecosistemele palustre. Ele nu exercita functia de filtre naturale din biocenoze cu functionalitate mediogena in vederea stabilizarii echilibrului ecologic. Impactul uman negativ nu asigura spre regret dezvoltarea durabila a intregului complex socioeconomic din limitele bazinului Isnovat.

Activitatile ilicite de defrisare a comunitatilor forestiere naturale si artificiale de pe pantele adiacente luncii raului agraveaza si mai pronuntat starea ecologica a bazinului.
in scopul ameliorarii situatiei ecologice din bazin au fost organizate 20 de lectii didactico-educationale, 4 mese rotunde cu participarea primarilor, profesorilor, elevilor, mas-media, la care sa preconizat activitati ecologice concrete:
– restabilirea ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale;
– asigurarea pastrarii biodiversitatii floristice si faunistice stoparea degradarii biotopurilor ca rezultat a poluarii;
– stoparea pasunatului execis si nereglamentat;
– stoparea defrisarii padurilor de lunca;
– lichidarea gunoistilor neautorizate
– crearea zonei de protectie a albiei raului prin plantarea fitocenozelor silvice;
– epurarea apelor reziduale;
– crearea poligonului menajer autorizat.

Contractul de privatizare a Petrom prevede mai multe tipuri de despagubiri pe care statul roman se angajeaza sa le onoreze. In linii generale, cad in responsabilitatea partii romane pretentiile cu privire la nevalabilitatea contractelor individuale de concesiune incheiate de Petrom, cele privind incalcarea de catre stat a declaratiilor si garantiilor referitoare la actiunile vandute si amenzile referitoare la concurenta. Toate despagubirile platite de statul roman nu vor putea depasi suma pretului aferent actiunilor vandute si actiunilor subscrise de OMV in procesul de privatizare. Conform prevederilor contractuale, OMV va achita 669 milioane de euro pentru 33,34% din actiunile Petrom, suma pentru majorarea de capital pana la 51% din actiuni urmand sa fie stabilita intre 723 milioane euro si 860 milioane euro. Astfel, valoarea totala a tranzactiei se ridica la 1,4-1,5 miliarde euro, plafon in care se vor incadra si eventualele despagubiri achitate de statul roman. Cu exceptia pretentiilor de mediu, suma totala pe care statul se angajeaza sa o acopere nu poate depasi 50% din pretul aferent actiunilor vandute (aproximativ 335 de milioane euro). Potrivit surselor citate, pentru pretentiile privind contaminarea istorica si operatiunile de abandonare, intelegerea intre OMV si Guvern stabileste ca suma de 50 de milioane euro sa fie inclusa in buget incepand cu exercitiul financiar 2005. In cazul in care finalizarea tranzactiei de trecere in proprietatea OMV a 51% din Petrom are loc dupa 30 octombrie, suma va fi prevazuta la prima rectificare a bugetului. Toate pretentiile valabile vor fi platite din contul special infiintat, iar daca suma prevazuta este insuficienta, vor fi alocate fonduri in contul exercitiilor bugetare viitoare.
In toti cei 14 ani, Ministerul Finantelor se obliga sa completeze suma din respectivul capitol bugetar, astfel incat eventualele cheltuieli acoperite sa se ridice la 50 milioane de euro anual. Statul nu va raspunde pentru nici o pretentie individuala referitoare la contaminare, daca valoarea platilor este mai mica de 20.000 de euro. De asemenea, in cazul altor plangeri pentru care statul se face direct raspunzator, despagubirile sunt onorate numai daca valoarea totala a pretentiilor depaseste un milion de euro. Totodata, contractul prevede o serie de obligatii pentru cumparator in vederea diminuarii riscului de pierderi de mediu si stabileste situatii in care responsabilitatea va fi impartita intre cumparator si stat.

Linking the nation’s uranium exports to international strategies to combat global warming, the Foreign Affairs Minister Alexander Downer has revealed politically contentious plans to boost Australia’s uranium exports.
Any sales would have to meet rules that the radioactive material only be used for civilian projects under the gaze of the international atomic energy watchdog and could not be re-exported.

"Indonesia, Thailand and Vietnam are also considering the possibility of nuclear power. These countries could become markets for Australian uranium, provided bilateral safeguards agreements were concluded with them," he says.

The Foreign Minister has used a submission to a parliamentary inquiry into the strategic importance of uranium resources to confirm Australia remains committed to exporting uranium to China.

Any exports would be under a safeguards agreement, and to give strong and unqualified endorsement to nuclear energy as a legitimate tool to lower greenhouse gas emissions.

"Nuclear energy can be expected to have an important place in meeting future energy needs over the next few decades," Mr Downer says.

"From this, it is apparent that Australia’s uranium holdings are an internationally strategic resource which can only grow in significance.

"Since the whole world stands to benefit from the important issue of global warming, including through policies which give a significant place to nuclear energy, then development of this strategic resource is clearly consistent with our national and international interests."

Mr Downer’s submission puts no caveats on the idea of developing a nuclear power industry in Australia. But last night, Mr Downer’s office denied that his comments represented broad-ranging endorsement for a nuclear power industry for Australia.

"His comments were expressed in the context of developments in the global industry," Mr Downer’s spokesman said.

Mr Downer’s strong endorsement of expanding the uranium sector in Australia backs other bullish comments in recent times from the Industry Minister Ian Macfarlane and the Finance Minister Nick Minchin.

Labor is also shifting ground on the issue of uranium mining, with pressure from the South Australian Government to scrap the 20-year-old three-mines policy which restricts uranium production to only three sites.

Labor’s leader Kim Beazley and resources spokesman Martin Ferguson have endorsed the Government’s plans to export uranium to China.

The mining sector is using the current parliamentary inquiry to run a strong campaign to scrap the state bans on uranium mining and to create a nationally consistent framework to allow Australia to chase high world prices.

The Australian Nuclear Science and Technology Organisation, which runs Australia’s only nu?lear reactor, has also told the inquiry that exporting uranium helps deal with global warming.

"Because nuclear power emits virtually no greenhouse gases, Australia’s uranium exports reduce global greenhouse gas emissions at the present time," ANSTO says.

"Further development and export of uranium will prevent additional emissions of greenhouse gases if used in new nuclear plants," it says.

[img]"%%dir[1]%%2004-07-26-9.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="250" height="168" /[/img] Guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu, a explicat ieri pentru ZIUA efectele negative pe care construirea canalului Bastroe le are asupra biosferei Delta Dunarii. "Noi avem o evaluare preliminara", ne-a declarat Virgil Munteanu, care a explicat ca nu a avut la dispozitie parametrii tehnici ai canalului, deoarece partea ucraineana a refuzat sa transmita aceste informatii partii romane. "Potrivit analizei realizata de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii, constructia canalului are ca efect o dereglare grava a regimului hidrologic din Delta", ne-a dezvaluit guvernatorul Deltei Dunarii. Virgil Munteanu a precizat ca acest canal de navigatie va fi unul maritim, si astfel va avea o adancime si o latime mare. Prin urmare, "in urma lucrarilor de constructie, partea de nord a Deltei romanesti va fi afectata prin diminuarea cantitatii de apa. Astfel, sunt puse in pericol colonia de pelicani de la Rosca-Buhaiova, care este cea mai importanta colonie de pelicani din Europa, numarand 4000-4500 pasari, ca si padurea Letea (padure de stejari, n.red.), padure cu aspect tropical si care a fost prima rezervatie naturala declarata in Romania – in anul 1938", a afirmat guvernatorul Deltei pentru ZIUA. Virgil Munteanu a explicat ca scaderea panzei freatice va afecta stejarii de la Letea cat si cuibaritul coloniei de pelicani; de asemenea, pestele, hrana de baza a pelicanilor, nu se va mai afla la indemana acestora, lucru care va afecta grav cuibaritul coloniei de pelicani, a adaugat sursa citata.

Guvernatorul Deltei Dunarii a criticat si faptul ca autoritatile de la Kiev nu iau in seama reactiile internationale impotriva ridicarii acestui canal. "Este foarte grav faptul ca Ucraina nu a luat in seama protestele organizatiilor ecologiste internationale", a afirmat Virgil Munteanu. El a amintit ca intr-un studiu realizat in octombrie 2003, UNESCO si Conventia de la Ramsar au studiat toate cele trei variante avute in vedere de ucraineni pentru realizarea unui canal navigabil Dunare-Marea Neagra si au avertizat ca fiecare din aceasta varianta va afecta ecosistemul Deltei Dunarii. Concluzia studiului a fost ca ridicarea canalului pe bratul Bastroe este din punct de vedere al protectiei mediului cea mai proasta alegere din cele trei variante posibile.

Liderul Sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ca minerii au decis sa amane pichetarea sediului Prefecturii Alba, programata pentru ieri, urmand sa aiba loc noi runde de negocieri cu reprezentantii Directiei Generale a Finantelor Publice Alba, cu Prefectura si conducerea Companiei Minvest Deva. In cazul in care nu se va ajunge la nici un rezultat, protestatarii vor picheta Prefectura, in cursul zilei de vineri, potrivit lui Moga. El a reamintit ca intreruperea lucrului in cadrul exploatarii miniere poate produce un accident ecologic deoarece doar cativa dintre angajati mai tin sub observatie instalatia de cianurare si Decantorul Valea Sates, unde pericolul este mare deoarece cand ploua galeria de evacuare a apelor din decantor se infunda cu mal si se poate produce ruperea barajului. La randul sau, seful Inspectoratului de Protectie Civila Alba, Cornel Oprisa, a spus ca in zona minei exista un pericol permanent de poluare. "Este un pericol permanent acolo, iar decolmatarea galeriei respective trebuie facuta constant. Am analizat problema si dupa ce am purtat discutii cu conducerea exploatarii miniere am constatat ca acum galeria nu este colmatata cu mal, iar evacuarea apelor se face normal. Cred ca probleme cu acest decantor vor fi atunci cand exploatarea miniera de la Baia de Aries va fi inchisa", a spus Oprisa. (C.P.)

Environmental policy integration (E?I) involves a continual process to ensure environmental issues are reflected in all policymaking. This generally demands changes in political, organisational and procedural activities, so that environmental issues are taken on board as early as possible and continuing during implementation. The product of EPI should be an overall improvement in policy and its implementation, in line with sustainable development needs.

[url=http://reports.eea.eu.int/technical_report_2005_2/en/Tech_2_2005_web.pdf]Download Reporta (*.pdf 1367 KB) [/url]

Sub influenta factorilor umani diversitatea regnului animal, spre regret, se afla in diminuare continua. Din fauna salbatica a Republicii Moldova prin Legea nr.1538 ? XIII din 25.02.1998 sunt ocrotite peste 300 specii de animale, iar 216 sunt incluse in Cartea Rosie a Rpiblicii Moldova (ed.II.).

Legislatia in vigoare reglementeaza doar relatiile in domeniul protectiei si folosirii animalelor salbatice (mamifere, pasari, reptile, amfibieni, pesti, insecte, crustacee, moluste etc.) din ecosistemele naturale terestre forestiere, stepice, pietrofite, acvatice, palustre etc. (art. 1 al Legea privind Regnul Animal).

Nu sunt luate sub protectie juridica speciile daunatoare si nu constituie obiect de protectie atat animalele domestice si agricole, cat si reprezentatii speciilor salbatice, intretinuti in captivitate sau semicaptivitate in scopuri de cercetare, estetice sau educative.

Regimul juridic de protectie si utilizare a regnului animal (Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie 1993, Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995 etc.) este intocmit intru conservarea biodiversitatii faunistice prin pastrarea mediului de existenta, pastrarea biotopurilor populatiilor de animale salbatice in conditii de libertate, de a mentine fondul genetic al speciilor si folosirea rationala a resurselor faunistice. Acest scop strategic se preconizeaza a fi atins prin realizarea activitatilor ce tin de:
a) planificarea si management in domeniul protectiei si utilizarii rationale a lumii animale;
b) trecerea in revista a obiectelor, care necesita a fi protejate;
c) elaborarea normelor juridice cu caracter de avertisment, restabilire, interzicere etc.;
d) supravegherea respectarii normativelor de protectie si utilizare a resurselor faunistice;
e) tragerea la raspundere a infractorilor pentru incalcarea regimului legislativ.

in baza celor expuse concluzionam: protectia juridica a regnului animal reprezinta totalitatea masurilor statale si obstesti prevazute de legislatia in vigoare, in scopul conservarii si utilizarii rationale a resurselor faunistice, asigurarii autoreproducerii regnului animal intru mentinerea biodiversitatii salbatice, mentinerea viabilitatii patrimoniului natural ca factor si componenet necesar al dezvoltarii durabile a sistemului socio-economic national.

Potrivit ali.4 art.127 al Constitutiei Republicii Moldova si art.3 al Legii Regnului Animal, fauna salbatica este proprietate publica ? fapt care interzice orice actiuni ce contravin dreptului de proprietate publica asupra regnului animal. Acest imperativ isi raspindeste actiunea asupra tuturor subiectilor raporturilor juridice din domeniul dat, inclusiv cetatenilor straini si apatrizilor.

in conditiile de poluare excesiva a mediului (acvatic, edafic, atmosgeric) protejarea faunei este o datorie a omului, inclusiv si preintampinarea transmiterii unor boli de la animale la om etc..

Dar nu numai poluarea mediului are urmari grave pentru fauna existenta, ci si activitatea umana directa conduce la distrugerea biotopurilor, diminuarea genofondului faunistic. Frecvent pot fi intalnite actiuni nejustificate ale unor personaje sau grupuri de indivizi prin care se cauzeaza suferinte de nedescris acestor vietuitoare. Pentru obtinerea unui profit cat mai mare, la un pret de cost cat mai scazut, adesea se purcede la exterminarea in masa a multor animale de blana, luptelor organizate intre caini, cucosi etc. pentru a obtine un castig prin pariuri si multe alte astfel de actiuni inumane fac ca problema protectiei lor sa stea in atentia legiuitorului.

Fiind constient de aceasta stare a lucrurilor, omul, care se gasesc in varful piramidei vietuitoarelor si este inzestrat cu judecata rationala, nu poate ramane indiferent si pasiv fata fe procesele de diminuare a diversitatii faunistice. intr-un stat de drept civilizat, societatea, cu toate posibilitatile sale, nu poate sa nu reactioneze si sa nu actioneze, folosind toate mijloace legale posibile pentru protectia mediului.

Ca rezultat al muncii consecvente si indelungate intru protectia animalelor, treptat populatia constientizeaza starea animalelor salbatice si are atitudine sanatoasa fata de regnul animal ca rezultat al activitatii organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale in vederea luarii masurilor concrete. Astazi putem afirma ca, in ultimele doua-trei decenii, a aparut in societatea umana necesitatea fireasca de a veni in spriginul protectiei animalelor.

Legislatia in vigoare este parghia principala si contribuie esential la protejarea regnului animal. Ea stabileste urmatoarele domenii de reglementare a protectiei faunei (I. Trofimov, 2000):
I. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor faunistice;
II. Masurile de asigurare a protectiei regnului animal;
III. Reglementarea efectivului de animale;
IV. Prevenirea pieririi animalelor la efectuarea unor procese de productie;
V. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile;
VI. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala;
VII. Importul, exportul, stramutarea, aclimatizarea si incrucisarea animalelor;
VIII. Restrictii la drepturile beneficiarelor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal.

I. Cerintele principale privind protectia si folosirea resurselor regnului animal
in procesele de planificare si realizare a activitatilor de teren sa fie evitate masuri ce ar putea afecta: a) conservarea genofondului populational si specific din ecosistemele naturale; b) degradarea habitatelor si conditiilor de reproducere a animalelor; c) structura si functia biocenozelor; d) mentinerea efectivului tuturor populatiilor si comunitatilor din diverse grupe de animale (vertebrate, nevertebrate, microorganisme); e) restabilirea habitatelor si biodiversitatii specifice acestor habitate.

II. Masurile de asigurarea a conservarii regnului animal
Conservarea genofondului faunistic poate fi asigurata prin: a) stabilirea regulelor si normelor de utilizare rationala a resurselor faunistice; b) in proiectele de amenajare teritoriala a evita activitati ce ar afecta elementele structurale ale Retelei Ecologice Nationale; c) crearea retelei de arii protejate cu reprezentativitate specifica adecvata situatiei actuale; d) conservarea in conditii de ?ex-situ? a taxonilor rari si pe cale de disparitie; e) limitarea introducerii speciilor noi alohtone in ecosistemele naturale; f) recultivarea terenurilor afectate prin extragerea resurselor subterane; g) instaurarea in teren a monitoringului ecologic complex; h) utilizarea tuturor modalitatilor de educatie si propaganda a necesitatii conservarii biodiversitatii regnului animal; i) realizarea de curand a planurilor de actiune incluse in ?Strategia Conservarii Biodiversitatii R. Moldovei?.

III. Reglementarea efectivului de animale
Evitarea fenomenului de dezvoltare ?exploziva? a efectivului unor specii de animale ce pot provoca daune economiei nationale sau ecosistemelor naturale cum ar fi cainii salbatici, insectele defoliante, albinele agresive si alte specii invazive.

IV. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de productie .
in procesele de valorificare a terenurilor naturale si aplicarea tehnologiilor de producere a evita activitati ce provoaca pieirea in masa a regnului animal: a) interzicerea incendierii miristelor; b) interzicerea desecarii terenurilor inmlastinite etc.

V. Protectia speciilor de animale rare, periclitate si vulnerabile.
Speciile de animale rare, periclitate si vulnerabile sunt in mod obligatoriu protejate de stat prin ?Legea cu privire la ariile protejate?, prin includerea in Cartea Rosie a Republicii Moldova (ed.II).

VI. Protectia animalelor in cazul aplicarii chimicatelor in economia nationala.
Gospodariile agricole, intreprinderile si organizatiile preocupate de utilizarea, transportarea si stocarea chimicalelor precum si persoanele fizice sunt obligate sa respecte regulile de aplicare a chimicalelor in vederea evitarii pieirii animalelor. Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentratii maxime admisibile in mediul inconjurator. Regulile de aplicare a chimicalelor precum si lista lor propuse pentru a fi utilizate e necesar sa fie coordonate cu serviciile corespunzatoare ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Protectiei Mediului si Amenajarii Teritoriului, Ministerul Agriculturii si Industriei Prelucratoare.

VII. Importul, exportul, stramutarea si aclimatizarea, incrucisarea animalelor.
Activitatile ce tin de import, export si comercializare a animalelor, aclimatizarea speciilor alohtone, precum si incrucisarea animalelor se admite doar in baza deciziilor Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului.

VIII. Restrictii la drepturile beneficiarilor si stabilirea obligatiunilor acestora privind folosinta obiectelor naturale in scopul protectiei regnului animal.
Conform legislatiei in vigoare persoanele fizice si juridice pot aplica modalitatile de utilizare a resurselor faunistice numai in limitele stabilite de legislatia in vigoare si in baza permiselor speciale. Reglamentarea folosirii resurselor regnului animal pot fi limitate de catre organele administratiei publlice locale in cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinta a unor specii, populatiile carora s-au pomenit in proces de diminuare esentiala.

BIBLIOGRAFIE
1. Cartea Rosie a Republicii Moldova , editia II. 2000.
2. Legea R. Moldova privind Protectia Mediului inconjurator din 16 iunie 1993,
3. Legea privind Regnului Animal din 27. 04. 1995.
4. Legea privind Fondul de Protectie a Ariilor Protejate.
5. Trofimov Igor ?Dreptul mediului? Chisinau 2000.
6. Zamfir Pavel ?Dreptul mediului?, Partea speciala. Chisinau 1998.