Centrul de Consultanta Ecologica Galati (CCEG), este o organizatie neguvernamentala de protectie a mediului fiind totodata si Punct Focal pentru Romania in cadrul Forumului de Mediu al Dunarii (retea care uneste 157 de ONG-uri din BH al Dunarii ).

In aceasta calitate, facem parte din Comitetul National de initiativa "Ziua Dunarii? impreuna cu parteneri ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Parteneriatul Global pentru Apa, Biroul WWF Programul Carpato-Danubian, Romania, Yachting Club, etc.

In cadrul programului general dedicat Zilei Dunarii, va invitam sa participati direct, alaturi de noi, la urmatoarele manifestari organizate si coordonate de CCEG in colaborare cu institutii locale, nationale si internationale. Orice implicare este binevenita.

Va reamintesc ca Voluntarii AVI sunt asteptati la aceasta tabara cu scopul de a organiza programe interactive, jocuri distractive si sportive, concerte si serate impreuna cu educatoarea superioara a taberei date, la fel sa ajute la supravegherea copiilor in timpul excursiilor si restul timpului liber.

Cazarea si alimentarea voluntarilor pe parcursul intregii perioade a taberei este asigurata.

Voluntarii trebuie sa corespunda criteriilor:
# Virsta – mai mult de 18 ani
# Responsabilitate
# Experienta in lucru cu copiii
# Prezentarea CV-ului

Prior to the 1960s, most coffee was grown under the shade canopies of other plants in conditions not unlike natural tropical forests. These traditional coffee plantations harbored a wide range of plant diversity, and therefore provided valuable habitat for large numbers of migratory birds and other wildlife. The abundant flora and fauna also helped keep pests in check while providing a wide range of natural nutrients for the soil.

But over the last four decades, the growing popularity of coffee began to dictate the need for greater production, and coffee growers started clearing their land in order to grow higher yield coffee that thrives in direct sunlight. While financially productive, this sun-grown coffee takes a heavy toll on the environment, on wildlife, and on workers? health by eliminating the surrounding biodiversity and requiring heavy use of toxic fertilizers, pesticides and insecticides.

Among others, the Starbucks chain of coffee shops has been a recent innovator in trying to turn the situation around. In 1998 the company formed a partnership with Conservation International, a leading environmental non-profit, to encourage sustainable, shade-grown coffee production while also ensuring that small farmers and agricultural co-ops earn a living wage for their labors, a concept known as ?fair trade.? Starbucks? Organic Shade Grown Mexico, Decaf Shade Grown Mexico, and Conservation Colombia coffees are all grown in an ecologically sound manner that protects the surrounding natural environment and respects the economic needs of farmers.

Shade-grown brands are also becoming more widely available to those more inclined to brew their coffee at home. The Smithsonian?s National Zoo website features a handy listing of ?bird-friendly? coffee retailers (that is, bean sellers committed to shade-grown coffee only), searchable by zip code. The organization Rainforest Alliance, which also works to get the word out about coffee?s big footprint, certifies several brands, including Oriole Blend and Columbia Me?os de los Santos. And the website Coffee Review lists Green Mountain, Kaldi?s, Thanksgiving Coffee, New Harvest, Kaffe, Caf? Campesino and Coffee Tea Etc. as coffees that top the list in terms of pairing excellent taste with environmentally-responsible growing practices. Many of these brands are available at organic food specialty stores and at natural foods supermarkets like Whole Foods and Wild Oats.

Sau: "Daca azi ati fiert apa de la robinet cel putin doua minute inainte de a o consuma, in zilele ce urmeaza procedeul trebuie sa fie aplicat cel putin trei minute" nu ar fi deloc absurde.

Doar ca, desi ne afecteaza treptat si sigur starea de sanatate, gradul real de poluare a aerului, apei si solului nu este divulgat decit rareori. Atit autoritatile, cit si agentii economici, fie ei publici sau privati, nu au nici un interes ca oamenii de rind sa cunoasca adevarul.

Si chiar si atunci cind legea ii obliga sa dezvaluie macar o parte din cruda realitate, ei au grija ca rapoartele sa se piarda undeva intr-o publicatie obscura sau pe un site de Internet pe care nu-l deschide nimeni si ca adevaratele implicatii ale situatiei catastrofale sa nu fie aduse in discutie.

Ca sa obtinem datele pe care le-am folosit in aceasta ancheta, am fost nevoiti sa apelam mai mult la cautari pe Internet ori la biblioteci decit la specialisti in carne si oase.

Ca intr-un complot la scara nationala, se feresc cu totii sa abordeze problema, te trimit de la o institutie la alta, sub pretextul ca "ei s-au ocupat mai mult de acest aspect" sau "persoana care se ocupa la noi de chestiunea asta nu e in tara", amina sine die sa-ti dea un raspuns la intrebarile trimise acum o saptamina, doua sau chiar trei sau pur si simplu nu-ti mai raspund la telefon.

Iar daca despre gradul de poluare mai poti obtine niste cifre, cind vine vorba de implicatiile acestuia asupra starii de sanatate a oamenilor se lasa linistea. De parca nimeni nu ar fi vrut, nu ar fi putut si nu ar fi trebuit sa stie cit de mult ne dauneaza substantele toxice eliberate cu darnicie in natura.

Sanatatea, in pericol

Angela T. are 70 de ani. A fost biolog, dar acum este la pensie. De mai bine de trei decenii locuieste intr-un apartament din imediata vecinatate a Pietei Universitatii. "Pina acum zece ani era acceptabil. Ba chiar era o chestie deosebita sa stai in buricul tirgului. Dar acum ma bate din ce in ce mai mult gindul sa vind aici si sa ma mut undeva, tot la bloc, dar linga un parc", spune femeia.

Motivul este traficul infernal. La orice ora din zi si din noapte, mii de masini strabat cele patru bulevarde care converg la Universitate. Zgomotul milioanelor de cai putere, sunetul permanent al claxoanelor, cu asta te obisnuiesti, explica batrina.

"Cu gazele nu ma pot impaca deloc. Chiar daca tin ferestrele inchise, noxele se strecoara in casa. Vara oricum nu pot sta inchisa ermetic, ca se transforma totul intr-un cuptor, si atunci e cel mai groaznic. De multe ori, dupa-amiaza si seara simt ca ma sufoc. Ma apasa asa in capul pieptului, ma stringe de git, tusesc…

Altadata fumul de esapament imi da senzatie de voma si niste dureri de cap formidabile. De pofta de mincare ce sa mai zic, ca nu-ti mai arde de asa ceva cind totul miroase a benzina arsa", povesteste ea.

Conferentiar doctor Florin Mihaltan, de la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitala, spune ca astfel de simptome sunt normale.

"Poluarea asa-numita outdoor, de la gazele de esapament si cele industriale, duce fie la cancer bronho-pulmonar, prin inducerea de celule atipice la nivelul bronsiilor, fie la aparitia si agravarea unor boli obstructive, ca emfizemul pulmonar, astmul bronsic sau bronsita cronica", spune el.

"Este stiintific demonstrat ca exista o relatie intre valurile de poluare, uneori agravate de conditiile meteo, si frecventa crizelor in bolile pulmonare. Se poate ajunge pina la insuficienta respiratorie severa", mai explica Mihaltan.

El spune ca, de cele mai multe ori, e destul de greu sa spui ca poluarea este de vina pentru imbolnavirea unui pacient. "In cam 10% din cancerele pulmonare se vede clar ca este vorba de boli profesionale. Oamenii cu pricina au lucrat cu azbest, cu praf de sticla, cu siliciu, au sudat cu arc electric.

In alte cazuri, faptul ca pacientii au locuit in preajma unui colos industrial are o influenta certa. Doar ca, in astfel de situatii cauzele sunt mai greu de determinat", afirma Mihaltan.

Doua povesti despre poluare

Cu toate acestea, sunt cazuri clare in care oameni care nu lucreaza in mediu toxic, dar care locuiesc in apropierea unor surse de poluare a aerului, s-au imbolnavit de plamini. Iata doua din numeroasele exemple care confirma efectele nocive ale emisiilor de gaze toxice.

Stan Rasoga are 53 de ani si e din Bucuresti. Sta in Militari, unul din cele mai aglomerate cartiere ale Capitalei. Nu lucreaza in mediu toxic, dar, cu toate astea, sufera de emfizem pulmonar. "Nu stiu exact cum m-am imbolnavit. Ce am observat e ca dupa o raceala netratata cum trebuie am inceput sa am probleme", explica barbatul.

Cert este ca atmosfera din Capitala nu-l ajuta in nici un fel. "Vara mai ales, cind e caldura si praf, simt de multe ori ca nu mai pot sa respir. Dar ceea ce ma termina cu adevarat sunt gazele de esapament. Mi s-a intimplat sa stau in statie la Lujerului si sa ma sufoc.

De aia evit punctele cu mult trafic. Mai bine o iau pe strazi laterale, unde sunt mai putine masini si e mai multa verdeata", spune el.

Vergil Sarbu e internat la Institutul "Marius Nasta". Are 52 de ani, e din Slobozia si diagnosticul e tot de emfizem pulmonar. Barbatul sta chiar pe bulevardul pe care circula traficul dintre Urziceni si Hirsova. In plus, la putini kilometri distanta se afla combinatul chimic, care emite periodic gaze toxice.

"Simti cum te ineaca, iti dau lacrimile. Si pe un om perfect sanatos il afecteaza, dar pe mine… Cit despre trafic, mai ales cind trec multe camioane, simt ca si cum mi-ar lua cineva aerul… E comparabil cu pornirea unei masini intr-un garaj inchis", explica el ce simte.

Traficul ucigas

Si specialistii Primariei Capitalei sunt de acord ca situatia e grava. ?Nivelul poluarii in Bucuresti este considerabil mai ridicat in prezent decit acum zece ani, mai ales la monoxidul de carbon?, ne-a declarat Sulfina Barbu, director general adjunct al Directiei Generale de Protectie a Mediului si Educatie Eco-Civica din cadrul municipalitatii.

"Problemele pe care le avem nu le putem rezolva decit prin investiii. Calitatea aerului, mai ales in zona centrala, se poate imbunatati prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere, mai ales prin realizarea pasajului Basarab, constructia de parcari subterane si prin reabilitarea centurii Capitalei", explica doamna Barbu.

Zonele cele mai afectate sunt cele din centru: Piata Romana, Universitate, Bd. Carol, Mosilor, Piata Unirii. Aici au fost inregistrate depasiri spectaculoase, de pina la trei si patru ori, ale limitelor admise de emisii de monoxid de carbon si pulberi.

Nici nu e de mirare. Un studiu efectuat de Registrul Auto Roman arata ca, in principalele puncte de control din Capitala s-au inregistrat cresteri semnificative (in medie cu 6%) ale traficului zilnic, ele reflectand rata medie a cresterilor anuale ale parcului de autovehicule in circulatie (7%).

In fiecare zi, numai pe la Universitate trec aproape jumatate de milion de masini. De altfel, daca in 1990 erau in Capitala cam 100.000 de vehicule si in 1999 circa 300.000, acum sunt peste 500.000, plus inca aproape 200.000 de autovehicule in Ilfov. Mai mult, conform studiilor RAR, cam jumatate din autoturismele existente nu respecta normele de mediu.

RAR a mai descoperit deficiente in ceea ce priveste organizarea traficului, atat in Capitala, cat si in alte orase din tara.

De exemplu, o temporizare neconcordanta cu traficul a semafoarelor; prezenta in trafic a autovehiculelor grele; prezenta traversarilor pietonale ?la nivel? pe unele artere magistrale, dublata de impunerea unei temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare.

Din cele 26 etape de masuratori desfasurate de specialistii RAR in mediul urban s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise (CMA) pe 24 de ore in 17 cazuri (65% din total) si ale CMA pe jumatate de ora in 15 cazuri (57%).

Fabricile care ne omoara

E adevarat ca aproape 70 la suta din poluarea chimica este cauzata de emisiile de gaze de la autovehicule. Dar asta nu e totul: fabricile sau centralele termice (cele ale RADET sau ale unor imobile vechi), toate astea contribuie si ele la distrugerea sanatatii romanilor.

Nu numai Capitala este in aceasta situatie. Un studiu al Institutului de Sanatate Publica a avut in vedere ?evaluarea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor?. Concluziile acestuia, precum si al unor evaluari privind calitatea aerului, sunt mai mult decit ingrijoratoare.

Iar daca ne intoarcem in Bucuresti, nu trebuie sa uitam ca, pe linga noxele autovehiculelor si de substantele toxice produse de agentii economici, isi joaca rolul si vanturile, care intra in oras foarte usor dupa distrugerea perdelelor forestiere de protectie si aduc, lunar, aproape 300 de tone de praf pe kilometru patrat.

Structura de tip canion a multor strazi constituie, de asemenea, un factor important al poluarii. Astfel, caile de circulatie inguste, marginite de cladiri inalte, impiedica dispersia substantelor toxice in centrul Capitalei si in alte citeva orase mari.

Efectele acestei stari de fapt sunt mai mult decit vizibile.

Zonele critice

Din masuratorile efectuate in ultimii ani, orasele Romaniei pot fi impartite in zone urbane cu poluare redusa, cum sunt Slobozia, Alexandria, Braila, Buzau, Tulcea ori Focsani; zone urbane cu poluare medie, ca Bucuresti, Galati, Resita, Tg.

Jiu, Turnu Magurele, Timisoara, Brasov sau Craiova, unde valoarea concentratiilor medii anuale depasesc limita numai la unii poluanti; zone urbane puternic poluate, cum sunt Zlatna, Baia Mare, Copsa Mica, Ramnicu Valcea, Hunedoara si Calan, unde concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara la majoritatea indicatorilor.

Specialistii spun ca pot fi stabilite corelatii destul de clare intre aceste grupe de risc si incidenta anumitor boli. Doar ca cifrele disponibile se refera in general la media nationala, fara ca asta sa imbunatateasca in vreun fel imaginea.

Ne furam caciula singuri

Dar traficul din ce in ce mai intens si chiar emisiile de noxe in timpul procesului tehnologic al unor fabrici nu ne-ar face atit de mult rau daca nu ar fi din ce in ce mai putine oprelisti in calea substantelor ucigatoare.

Din pacate, daca in 1989 in Capitala erau 34,7 milioane mp de spatii verzi, in 1995 suprafata scazuse la 22,8 milioane mp, in 2001 la 17,8 milioane mp, iar in prezent se estimeaza ca tendinta s-a mentinut si au ramas sub 17 milioane mp.

Asta inseamna ca, daca normele internationale prevad minimum 12 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, unui bucurestean ii revin doar intre 5 si 6 metri patrati.

Nu numai la spatii verzi stam rau. Si in ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul detine un record negativ: 9000 de locuitori pe kilometrul patrat, fata de Berlin(3905 de locuitori/kmp), Viena (3850), Budapesta (3674) sau Bratislava (1226).

Cea mai aglomerata zona din Capitala este sectorul 2, cu 12.724 de locuitori/kmp, urmat de sectoarele 3, cu 12.273, si 6, cu 10.874 locuitori/kmp. Singurul care se apropie de standardele europene este sectorul 1, unde traiesc doar 3446 de locuitori/kmp.

De altfel, aici sunt si cele mai mari spuprafete de spatii verzi pe cap de locuitor (11 metri patrati, foarte aproape de standardul european de 12 metri patrati).

In contrast cu aceasta situatie, restul bucurestenilor au parte de suprafete verzi incredibil de mici, minimul absolut inregistrandu-se in sectorul 6 ? doar 0,6 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor!

Nu doar in Bucuresti verdeata scade vazind cu ochii. Daca in 1990 existau, in localitatile din Romania, aproape 221 de kilomnetri patrati de spatii verzi, in 1998 mai erau doar putin peste 205 kilometri patrati, iar estimari din 2003 vorbesc de sub 195 de kilometri patrati.

Conform datelor Ministerului Mediului, cel mai bine par sa stea la acest capitol localitatile din judetele Dolj (1298 de hectare de spatii verzi), Constanta (1245 ha), Galati (983 ha), Timis (881 ha), Hunedoara (698 ha) si Cluj (685 ha). La polul opus se afla Teleorman (cu doar 27 de hectare de spatii verzi), Tulcea 979 ha), Covasna (102 ha), Salaj (108 ha) si Vrancea (129 ha).

Canicula si poluarea

Daca nu ne ucide sau nu ne imbolnaveste, poluarea ne face, sigur, viata grea, mai ales celor care locuim in orasele mari. Specialistii in meteorologie spun ca exista o relatie clara intre poluarea si canicula din Romania. Se pare ca exista, insa, recomandari privind secretizarea acestui aspect, pentru a nu crea panica in rindul populatiei.

Temperaturile mari inregistrate in ultimele veri i-au determinat pe cercetatorii de la Institutul de Mediu din Timisoara (IMT) sa efectueze studii in acest sens. S-a constatat, astfel, ca vremea foarte calda se datoreaza in mare masura faptului ca aerul este foarte poluat.

Doina Marin, sefa Serviciului de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu din cadrul IMT, declara, in urma cu un an, pentru cotidianul Evenimentul Zilei, ca aceste temperaturi se datoreaza concentratiilor de ozon.

"In perioada de stralucire solara, din cauza poluarii, cresc concentratiile de ozon. Aparitia soarelui duce la marirea concentratiei ozonului. Din verificarile facute de noi, in Timis, acestea nu sint alarmante, dar depasesc totusi limita normala", spunea ea.

Cercetatoarea banateana era de parere ca, dupa rezolvarea problemelor cu praful si dupa ce autoturismele vor fi aliniate reglementarilor impuse de UE, aerul respirat va fi mult mai curat si canicula mai redusa.

Apele subterane, grav infestate

Daca aerul pe care-l respiram contine zeci de substante cu efect daunator asupra sanatatii, daca solul pe care cresc legumele si fructele pe care le consumam sau pe care pasc animalele care ne furnizeaza alimente esentiale este infestat cu toxine, nici apa nu a scapat nevatamata.

Vorbeam ceva mai sus de pinzele freatice din zona de est a Capitalei. Nu sunt singurele afectate. De altfel, specialistii apreciaza, in ?Raportul privind starea mediului?, ca, la nivelul tarii, situatia e "critica" in ceea ce priveste apele subterane.

Un riu din zece e mort

Si apele de suprafata sunt in mare suferinta. Potrivit acelorasi surse (?Raportul privind starea mediului?), din punct de vedere al calitatii, cursurile de apa din Romania se clasifica in patru categorii. Categoria I grupeaza apele care pot fi folosite pentru alimentarea cu apa potabila a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice si la pastravarii.

Categoria II contine apele de suprafata care pot fi folosite la piscicultura (in afara de salmonicultura), la alimentarea cu apa tehnologica si la agrement. Categoria III reprezinta apele care pot fi utilizate la irigarea culturilor agricole, la producerea energiei electrice in hidrocentrale, in instalatii de racire din industrie si in spalatorii.

Cea din urma, categoria D, este categoria de ape degradate in care fauna piscicola nu se poate dezvolta.

In cursul anului 2000, 55,8% din apele curgatoare se incadrau in categoria I, 27,6% in categoria II, 6,1% categoria III si 10,6% in categoria D. Situatii critice se inregistrau in bazinele Prut (circa 37%), Ialomita (peste 26%) si Vedea (circa 25%).

Pentru cei mai multi dintre noi, aceste date sunt noi. Stim, desigur, ca situatia nu e deloc roza, dar nu ne-am inchipuit ca poate fi asa de grava. Aerul pe care-l respiram, apa pe care o bem, alimentele pe care le consumam, chiar si pamintul pe care calcam, toate sunt infestate cu substante toxice.

Unele pot fi eliminate rapid, altele cu cheltuieli uriase, dar altele vor ramine acolo inca multe decenii sau chiar secole de acum incolo. Ceea ce inseamna ca nu numai noi suntem condamnati (statisticile medicale poe care le-am putut obtine, dar mai ales cele reale, tinute departe de ochii publicului, demonstreaza in mod clar asta), dar si urmasii nostri.

Iar daca vom continua sa ne prefacem ca poluarea nu exista ori ca nu e chiar asa de grava, nu numai ca ne batem joc de viitorul copiilor sau al nepotilor, dar contribuim la agravarea problemelor.

Fiecare dintre noi poate, in felul sau, sa lupte impotriva poluarii. Iata zece metode prin care putem sa aflam de ce sa ne ferim si, de ce nu, sa schimbam ceva.

in cadrul acestui nou program, Milieukontakt intentioneaza a-si largi area de activitate privind Agenda Verde in Moldova. Se preconizeaza suportul procesului Agenda Verde in pina la 4 comunitati din Moldova. Dupa aceasta prima experienta, alte comunitati si ONG-uri locale pot fi implicate in proiect, beneficiind de cunostintele obtinute si de un manual in care va fi descrisa experienta din Moldova. Proiectul va dura din septembrie 2004 pina in octombrie 2006.
Agenda Verde reprezinta un process axat pe elaborarea strategiilor locale de dezvoltare durabila pe problemele de mediu in comunitatile mici. Procesul este initiat de ONG-uri (locale) care vor stabili grupuri de lucru in sate si orase, formate din toate persoanele cheie (implicate in problemele de mediu) din cadrul comunitatii: cetateni locali, fermieri, antreprenori, autoritati locale etc. (nota: organizatiile de femei, religioase nu pot activa ca persoane cheie in activitatile de mediu, dar pot fi incluse in procesul de Agenda Verde ca grupuri de interes). Aceste grupuri de lucru pe parcursul a mai multor intilniri si cu ajutorul suportului din partea publicului local vor defini o strategie de dezvoltare durabila la nivel local si vor incepe a executa activitati concrete si proiecte pentru imbunatatirea situatiei din cadrul comunitatii. Aceste strategii vor fi colectate in cadrul unui document Agenda Verde. Strategiile incluse in documentul Agenda Verde va putea fi sau nu adoptata de consiliul local si ar putea deveni o politica oficiala locala. ONG-urile vor sustine grupurile de lucru unde este necesar.

La momentul dat Milieukontakt este in cautarea de ONG-uri cointeresate in elaborarea procesului de Agenda Verde in comunitatea lor (sau cea vecina) sau in cea in care au stabilit legaturi strinse). Milieukontakt va oferi suport si consultanta in elaborarea Agenda Verde in cooperare cu formatorii locali din Moldova si va oferi diferite posibilitati pentru ONG-urile implicate in Agenda Verde, unde e posibil si necesar, sa stabileasca legatura intre ei. in acest mod speram a stabili o retea a ONG-urilor Agenda Verde in Moldova.

ONG-urile care vor participa la Agenda Verde trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii:
*Sa detina un bun suport si legaturi cu comunitatea in care vor stabili Agenda Verde;
*sa posede experienta anterioara in managementul proiectului;
*sa includa in componenta sa membri motivati si resurse umane suficiente pentru stabilirea procesului Agenda Verde;
*preferabil cel putin o persoana din ONG sa vorbeasca engleza.

Ce trebuie sa astepte ONG-urile implicate:
*o serie de traininguri si intilniri privind managementul si organizarea activitatilor de mediu si elaborarea Agenda Verde;
*suport financiar al intilnirilor organizate, leafleturi si tiparirea materialelor privind strategia de mediu locala;
*suportul si medierea din partea unei echipe de fromatori de la Milieukontakt;
*un modest suport financiar pentru executarea unei activitati concrete de solutionare a problemelor mentionate in documentul ce contine strategia;
*4 intruniri la nivel national Agenda Verde .
De asemenea, se preconizeaza ca ONG-urile implicate sa publice impreuna un newsletter care va contribui la crearea unui Manual Agenda Verde in Moldova, editat la sfirsitul acestui proiect.

Pentru Milieukontakt este important de a organiza intilniri cu ONG-urile inainte de selectia finala. Astfel, la sfirsitul lunii octombrie, la Chisinau, vor fi invitati cite 3 membri din 8 ONG-urile pre-selectate pentru o zi de intrunire. in final dintre acestea vor fi selectate doar 4 ONG-uri.

Daca ONG-ul D-voastra este interesat in a participa in Agenda Verde, va rugam sa competati formularul atasat si sa-l trimiteti prin e-mail sau posta la adresa mentionata in formularul de participare .
Data limita: 7 octombrie, 2004
in caz daca aveti intrebari, nu ezitati a contacta coordonatorul local Katea Melnichenko:
Tel. (marti, miercuri sau joi): (22) 228972
e-mail: [email]mkoe.moldova@vox.md[/email]
Sau puteti coordona cu coordonatorul de proiect Sandra Molenkamp in Amsterdam
e-mail: [email]s.molenkamp@milieukontakt.nl[/email]
Annexe:
-leafletul privind programul Milieukontakt ?Plasarea ONG-urilor de mediu in societatea civila din Moldova?.
[url=%%dir[1]%%chestionar.doc]-formularul de participare[/url]

Fannie Mae, the Congressionally chartered company that works with lenders to back mortgages for low and moderate income Americans, is the prime mover of ?green? mortgages through its Energy Efficient Mortgage (EEM) program. To qualify for the program, homeowners must either buy a new energy efficient home, or commit to upgrades of an existing home as recommended by an inspector certified through the Home Energy Rating System (HERS).

Such HERS inspections can run as much as $400, but the projected savings from energy efficiency are considered part of the borrower?s income and can help homebuyers qualify for larger mortgages. By increasing borrowing power, the EEM allows homeowners to fold the costs of energy efficiency into t?e total mortgage amount. Factors such as window efficiency, heating and cooling system efficiency, wall-to-window ratios, insulation levels and local climate–even the solar orientation of the home–determine a home?s HERS rating.

In a home that needs energy improvements, the HERS report will suggest specific improvements and estimate both the cost of the improvements and the expected energy savings. The cost of the energy improvements can be included in the homeowner?s mortgage, but is limited to 15 percent of the home?s value.

A borrower opting for new construction can qualify for an EEM if the home in question is to be built according to guidelines set by the Energy Star Builder Option Program, a project of the Environmental Protection Agency to encourage energy efficient building and design. Once construction on the new home is complete, a HERS inspection is conducted to determine the home?s energy efficiency, which will in turn dictate the specific terms of the EEM.

Eligible borrowers can obtain an EEM backed by Fannie Mae with as little as a three percent down payment. Detailed requirements for EEM qualification are available on the Fannie Mae website, which also posts a list of participating lending institutions from coast-to-coast.

In prezent, in urma intalnirilor cu d-na Speranta Ianculescu – Ministrul Mediului si cu reprezentanti ai Agentiei de Protectie a Mediului Constanta si ai Administratiei Nationale Apele Romane ? Dobrogea – Litoral a fost obtinut acordul de campare in Vama Veche pe extremitatile plajei. Cu toate acestea, in Ordinul nr. 455/11-03-2003, (M.T.C.T.), ordin al ministrului Transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul activitatilor de turism in zona costiera la articolul 6 se precizeaza: ?Operatorii plajelor au urmatoarele obligatii: m) sa nu permita camparea pe plaja?.

Prin acesta actiune, miscarea isi propune sa raspunda dorintelor vamaiotilor si sa utilizeze mijloace de presiune democratice pentru rezolvarea si garantarea dreptului de a campa in Vama Veche si 2 Mai.

Pana acum au fost stranse peste 5.000 de semnaturi pentru aceasta initiativa

Daca doriti sa semnati pentru aceasta initiativa puteti sa o faceti acum si on-line la urmatoarea adresa:

[url=http://cristi.it-connecting.net/svv/index.php]http://cristi.it-connecting.net/svv/index.php[/url]

Living in the rugged, mountainous landscapes of the Idaho Panhandle, northeastern Washington and British Columbia, the trans-boundary caribou are the last wild examples of their species to visit the continental United States. The South Selkirk population is one of about 13 herds that are remnants of a rapidly disappearing population that once spanned much of the northern U.S. A 2004 census reports a total of 1,669 mountain caribou, down from about 2,500 in the mid-1980s.

Mike Bader, a consultant for the Alliance for the Wild Rockies, says old-growth forests and lichen that caribou depend on have been threatened by human disturbance such as new roads, timber harvests and recreation. ?We simply have not protected enough habitat for them,? Bader says.

The herd lives in and around the Caribou Recovery Zone, an area set aside by the federal government when the species was listed as endangered in 1984. At that time, the U.S. Fish and Wildlife Service (USFWS) drafted the Selkirk Caribou Recovery Plan, which collared and transplanted caribou into Washington from Canadian herds and monitored their survival, says Jon Almack, a USFWS research biologist who has worked with the herd for nine years.

Almack says the most recent transplant of 43 caribou did not result in a self-sufficient population, with most animals dying from poachers, predators and unhealthy habitat. More than half of the 2,200 square-mile recovery zone is in British Columbia, under a provincial administration that supports increased logging in recovery zones, making it difficult to maintain stable habitats, he says.

?It is very, very difficult to bring any species back from the brink of extinction,? says Almack. ?This population could be down to 20 and we won?t have a chance in hell to bring them back again.? With such low survival rates, British Columbia?s First Nations tribes are reluctant to send more caribou, curbing such efforts for now, says Almack.

Joe Scott, the international programs director for the Northwest Ecosystem Alliance, which joins seven other Canadian and American conservation groups in the Mountain Caribou Project, says, ?Every loss of one of these animals is a loss to all of us as stewards of this planet. And when we lose a piece of the natural world, we impoverish ourselves.?

Alexandru Jolondcovschi. managerul general PCPA, a comunicat presei ca proiectul îsi propune sa promoveze adoptarea practicilor agricole prietenoase mediului în cadrul asociatiilor de fermieri cu statut juridic, asociatiilor familiale si fermierilor individuali, adica, sa apropie agricultura si ecologia, sa consolideze politica nationala, capacitatea legislativa si institutionala care sa asigure controlul poluarii cu nutrienti si sa desfasoare o campanie de constientizare publica si o strategie de replicare a proiectului la nivel de tara. Proiectul va lucra în strânsa legatura cu trei institutii de stat: Institutul Solului, Institutul de Amenajari Silvice si Hidrometeo.
Conform declaratiilor dlui Alexandru Jolondcovschi, în R. Moldova, spre deosebire de toate tarile din bazinul Marii Negre unde se realizeaza proiecte pentru reducerea poluarii cu nutrienti, s-a reusit efectuarea unei sinergii între Programul de Finantare Rurala ? RISP si PCPA. ?Vom acorda granturi pentru acele credite ale RISP-ului care au tangenta cu obiectivul proiectului PCPA în scopul de a solutiona problema de mediu. Astfel, se va oferi asistenta financiara sub forma de credite din fondurile RISP si granturi din fondurile PCPA pentru acoperirea costurilor legate de controlul poluarii agricole: procurarea echipamentului, a sistemelor tehnice de productie, a liniilor tehnologice de prelucrare a productiei agricole, a materialului saditor si semincer, îngrasamintelor etc., care sa corespunda obiectivelor de protectie a mediului, inclusiv reducerea volumului de poluanti agricoli în sol si ape?, a mentionat managerul PCPA, Alexandru Jolondcovschi.
PCPA îsi propune de a identifica golurile din legislatia R. Moldova privind controlul poluarii în sectorul agro-industrial, o alta sarcina fiind elaborarea Codului Bunelor Practici Agricole, un element de baza în domeniul agricol al oricarui stat care se vrea în Europa.
În aria pilot ? râul Lapusnita, vor fi construite opt platforme comunale de stocare a deseurilor organice si 1200 de platforme individuale, se va crea un sistem de management al gunoiului de grajd, se vor aplica practicile agricole prietenoase mediului, se va planta vegetatia forestiera, se vor efectua lucrari de reabilitare a zonelor umede. De asemenea, în zona pilot demonstrativa va avea loc monitorizarea calitatii solului si a apelor de suprafata si de adâncime.
Actualmente, în comuna Negrea, prima localitate din aria pilot, selectata în baza de concurs, au demarat activitatile PCPA. Aici în curând vor fi date în exploatare 150 de platforme individuale si o platforma comunala pentru gestionarea gunoiului de grajd. De fapt, activitatea în aria pilot a început de la conlucrarea cu autoritatile publice locale, fiind creat si un consiliu coordonator al proiectului la nivel local, în frunte cu dna Lidia Lupu, presedintele raionului Hâncesti. Alecu Renita, presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova, a mentionat ca PCPA are valoare de unicat si deschide, din punct de vedere al factorilor de mediu si agricultura, o perspectiva de mare importanta pentru R. Moldova. În plus, ecologistul considera ca, replicat la nivel national, acest proiect va contribui la îmbunatatirea sigura a mediului înconjurator si la refacerea retelei hidrografice a tarii.
Râuletul Lapusnita, unul din cele 3000 de fire de apa de pe teritoriul R. Moldova, izvoraste din apropierea satului Iurceni, Nisporeni si curge prin 11 comune din raioanele Hâncesti si Leova. Aria pilot demonstrativa a PCPA este de peste 46 mii ha, numarul de locuitori ai zonei respective fiind de circa 43 de mii.
Proiectul Controlul Poluarii în Agricultura se înscrie perfect în Directiva Comisiei Europene cu privire la nitrati si este unic pentru R. Moldova prin faptul ca se va crea o zona pilot demonstrativa pentru întreaga tara ? râul Lapusnita din fostul judet Lapusna, ce cuprinde localitati din raioanele Hâncesti si Leova. Experienta acumulata în bazinul râului Lapusnita, prin realizarea componentelor majore ale PCPA, va putea fi transferata spre orice râulet din cele circa 3 mii care alcatuiesc reteaua hidrografica a R. Moldova. PCPA va crea un nou model de administrare non-poluanta a apelor mici din Moldova si va deschide perspectiva de a transforma satele noastre în localitati curate, lipsite de deseuri organice.

Pentru conformitate: Lilia Curchi

Relatii la tel.: 23.71.49
Secretariat: 23.74.23 (V. Resetnic)
e-mail: [email]pcpa@ppnatura.org[/email]

La seminar vor participa reprezentanti ai organizatilor implicate la realizarea Strategiei ecologice EECAC, inclusiv societatea civila. Se vor discuta actiunile reale si progresul inregistrate la nivel local si regional dupa Conferinta Ministrilor de Mediu de la Kiev (mai 2003). Persoane interesate sa participe la aceasta intrunire sunt rugate sa-si comunice intentia la tel. 238685, responsabila Ina Coseru.

[url=http://rec.md/download/c6sep2k4/Agd_06sep2004.doc]Agenda conferintei [/url]