Cercetarile agrochimice ale solurilor se efectueaza de catre Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie ?Nicolae Dimo?, Serviciul Agrochimic de Stat, laboratoarele agrochimice private. Prin cartarea agrochimica de baza se determina continutul de humus, capacitatea de nitrificare, fosforul mobil, potasiul schimbabil, microelementele mobile (Cu, Mn, Mo, Zn etc.). Rezultatele cartarii agrochimice de baza permit elaborarea si punerea la dispozitia beneficiarului a urmatoarelor documente: studiul si pasaportul agrochimic pentru fiecare camp (parcela), hartile agrochimice, necesarul de ingrasaminte fermierului si gospodariei agricole, sistemul de aplicare a fertilizantilor pentru urmatorii 5-6 ani. Cercetarea agrochimica operativa se efectueaza anual, primavara devreme. Se determina rezervele de azot mineral in stratul de 0-100 cm, cantitatea de umiditate in stratul de 0-160 cm, starea culturilor de toamna la iesirea din iarna. Cartarea respectiva permite optimizarea nutritiei plantelor cu azot in perioada primavara-vara, pentru obtinerea recoltelor preconizate de inalta calitate. In baza rezultatelor se calculeaza doza de azot, se determina perioadele si procedeele de aplicare.

Pentru obtinerea unui profit maxim de pe o unitate de teren agricol si diminuarea poluarii mediului cu nutrienti, detinatorii de terenuri agricole, specialistii din agricultura trebuie sa detina urmatoarea informatie:
– ce fel de nutrienti trebuie aplicati in sol sau la cultivarea culturii agricole concrete;
– dozele optime de nutrienti;
– tipurile de ingrasaminte pentru sporirea fertilitatii solului in functie de tipul si subtipul de sol, particularitatile culturii, conditiile agrometeorologice;
– perioadele cele mai potrivite pentru aplicare;
– tehnologiile si procedeele de aplicare a ingrasamintelor pentru majorarea coeficientului de utilizare a elementelor nutritive la culturile agricole.
Informatia respectiva poate fi gasita la institutiile de cercetari si proiectari, Serviciul Agrochimic de Stat ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare al R. Moldova, fiind reflectata in recomandari, instructiuni metodice, manuale, informatii-expres, informatii de sinteza, culegeri de lucrari stiintifico-practice etc.

Pentru diminuarea poluarii solului si apei cu nutrienti e necesar ca fiecare fermier, gospodarie agricola sa dispuna de: platforme individuale si comunale pentru acumularea gunoiului de grajd si producerea composturilor; depozite pentru pastrarea ingrasamintelor chimice; tehnica agricola pentru aplicarea fertilizantilor in sol cu apa de irigatie si fertilizarea de stimulare a plantelor concomitent cu lucrarile de protectie a plantelor; planul de aplicare a ingrasamintelor in asolamente; cartea istoriei campurilor cu inregistrarea dozelor si termenelor de aplicare a ingrasamintelor pentru fiecare camp.

In cadrul Proiectului Controlul Poluarii din Agricultura, care se implementeaza in prezent sub conducerea doctorului in stiinte A. Jolondcovschi in aria pilot din comunele raioanelor Hancesti si Leova, se construiesc platforme individuale si comunale pentru managementul gunoiului de grajd. Concomitent vor fi testate/demonstrate un sir de practici agricole prietenoase mediului, care vor permite diminuarea poluarii apelor si solului cu nutrienti, ameliorarea solurilor degradate, precum si sporirea productivitatii culturilor agricole.

Conform Programului complex de valorificare a terenurilor noi si sporirea fertilitatii solurilor, aprobat prin Hotararea Guvernului R. Moldova nr.841 din 26 iulie 2004, se prevede a efectua anual cartarea agrochimica pe 150-60 mii ha. Institutul nostru in ultimii ani a efectuat cartarea agrochimica pe o suprafata de circa 35 mii ha, inclusiv in gospodariile agricole: SA ?Boris Glavan? pe 5300 ha si SRL ?Accesoriu-Agro? – 4300 ha, ambele din r-nul Drochia, SA ?Cereale Flor? din r-nul Floresti – 7200 ha, SRL ?Iri-Carmen? din r-nul Cahul – 2300 ha s.a. In gospodariile agricole sus-numite fertilizantii se aplica in baza rezultatelor cartarii agrochimice, obtinandu-se recolte inalte. De exemplu, in anul agricol 2004 in SA ?Boris Glavan? recolta porumbului pentru boabe cultivat pe 2640 ha a constituit 69,8 q/ha, inclusiv de pe 600 ha s-a obtinut de la 80 pana la 100,3 q/ha de boabe. In SA ?Cereale-Flor? de pe 2248 ha s-a obtinut in medie cate 60,3 q/ha de boabe, iar de pe alte 288 ha recolta a constituit de la 80 pana la 118 q/ha de boabe. In SRL ?Accesoriu-Agro? de pe 620 ha au fost recoltate in medie cate 450 q/ha sfecla de zahar, porumbul pentru boabe a fost cultivat pe 351 ha, obtinandu-se cate 60,0 q/ha boabe, inclusiv de pe 40 ha recolta a fost mai mare de 80 q/ha. In ?Iri-Carmen? de pe 480 ha au fost obtinute cate 72,0 q/ha de struguri, inclusiv de pe 150 ha recolta fiind mai mare de 100 q/ha. Aplicarea ingrasamintelor minerale si locale in regim controlat prezinta o necesitate vitala pentru sporirea fertilitatii solului si diminuarea poluarii apelor cu nutrienti.

Environmental conditons in many parts of the United States, as well as Central and Eastern Europe, have improved dramatically in recent years. However, in certain areas of each of these regions hazardous chemicals persist in the environment. Most of these sites are a legacy of many decades of industrial development, mining, manufacturing and military activities. There is considerable uncertainty about the health risks of these sites, such as a lack of understanding about the spectrum of health effects that could result from exposure to hazardous substances. While there are many differences between the regions, there are also great similarities. Continue reading First Biennial Central & Eastern European Environmental Health Conference International Health Sciences Solving Common Problems

Dat fiind ca in republica circa 80% din terenuri sunt amplasate pe pante, un subiect aparte in cadrul seminarului l-a constituit lucrarea corecta a solului pe versanti. Savanti-pedologi, precum si experti ai PCPA, s-au referit la complexul de masuri pentru combaterea eroziunii si diminuarea pierderilor de sol fertil si nutrienti, inclusiv cu ajutorul asolamentelor antierozionale, prin alternarea culturilor prasitoare si plantarea lucernei, a ierburilor perene, aplicarea practicilor agro-forestiere, producerea ingrasamintelor organice si folosirea lor rationala in vederea sporirii fertilitatii solurilor, manajementul nutrientilor la aplicarea ingrasamintelor chimice si diminuarea poluarii mediului cu azot si fosfor.

Pe baza rezultatelor obtinute de catre erozionisti in frunte cu profesorul universitar Ion Constantinov, s-au facut recomandari utile privind aplicarea in special a asolamentelor antierozionale, o practica putin costisitoare si eficace, care aduce nu numai beneficiu, dar si pastreaza bogatia noastra principala, solul. La randul lor, agrochimistii s-au pronuntat pentru utilizarea mai pe larg a ingrasamintelor organice, de care comunele nu duc lipsa. Recomandarile facute includ practici necostisitoare, accesibile pentru fermieri, insa cu efect atat economic, cat si ecologic.

In cadrul ONG-ului activeaza trei centre de instruire situate strategic in centrul, sudul si nordul tarii, respectiv, la Chisinau, la Tartaul de Salcie, Cahul si la Glodeni. Arealul de activitate al centrelor este divers si orientat spre satisfacerea cerintelor de instruire a populatiei rurale din zonele respective.

Pe parcursul anilor ONG-ul a realizat mai multe programe si proiecte, principalele domenii fiind cercetarea, implementarea celor mai eficiente activitati, educarea si instruirea participatoare, elaborarea si publicarea lucrarilor accesibile pentru copii si adulti. Potrivit echipei ?Bios?, la un deceniu de activitate, desi mai au multe de invatat, sunt gata ?de munca pentru binele prietenilor fermieri, pentru comunicare si invatare impreuna cu amicii, copii si adolescenti din scolile rurale si urbane, colegii si universitati, pentru frumusetea peisajelor, sanatatea solurilor, puritatea apelor Moldovei, pentru perfectiunea gandurilor si a faptelor?.

La cei 10 ani de activitate ?Bios? a organizat o intalnire cu partenerii si prietenii, a editat o editie jubiliara a buletinului

informativ ?Bios Synopsis? si ?Codul de etica ecologica pentru cetatenii secolului XXI?. Cel din urma a fost realizat in baza concursului ?Codul de etica ecologica?, organizat impreuna cu REC-Moldova, inserand principii, prevederi despre comportamentul omului pentru a asigura protectia mediului si despre modul de viata in armonie cu natura.

Felicitari. La mai mult si la mai mare, va doreste si Portalul GreenMedia

[b]Cauzele seismului [/b]

Revenind din vacanta, elevii de la liceul ?Prometeu? au discutat la lectiile de geografie despre seismul din 26 decembrie 2004. Au adunat informatii din ziare, reviste, de pe internet si pe baza cunostintelor anterioare au incercat sa explice in ce mod s-a produs aceasta calamitate naturala. Curiozitatea lor era cu atat mai mare, cu cat la 14 decembrie 2004, din Indonezia s-a intors un grup de elevi de la ?Prometeu?, care au participat cu succes la un concurs international. In zilele noastre tot mai multi oameni pleaca la odihna sau in scopuri profesionale in diferite regiuni ale lumii. Discutiile despre comportamentul nostru in astfel de situatii exceptionale sunt intotdeauna binevenite.

In cadrul lectiei-conferinta ?Calamitatile naturale?, liceenii din clasa a XII-a au dezvaluit cauzele producerii unor astfel de cutremure. Elevii stiu ca litosfera Pamantului este fragmentata de blocuri numite placi. Dupa dimensiuni, grosime, compozitie si structura placile litosferice sunt diverse. Se disting placi majore (Pacifica, Americana de Nord si de Sud, Euroasiatica, Indo-Australiana, Africana, Antarctica), ce stau la baza continentelor si oceanelor actuale. Exista placi medii si mici, reprezentand franturi sau resturi de placi, ce provin din trecutul geologic indepartat. Microplacile, fata de cele mari si mijlocii, au o viteza de deplasare mai mare, se pot cobori, ridica sau misca orizontal, provocand cutremure de pamant. Pe fundul Oceanului Planetar se afla lanturi submarine de munti, numite ?dorsale oceanice?. Anume acestea sunt foarte active tectonic, deoarece sunt lanturi vulcanice, formate din lava bazaltica. De-a lungul osiei dorsalelor sunt situate vai inguste si adanci de forma unei despicaturi in scoarta terestra, numite vai de rift. Pe fundul vailor de rift iese la suprafata, sub forma de topituri, materialul din astenosfera. Miscarea de subductie a placii Jndo-Australiene a si fost cauza seismului din 26 decembrie 2004.

[b]Schimbari pe Terra [/b]

O comunicare interesanta a prezentat la conferinta eleva clasei a XII-a, Tatiana Rotaru, care s-a referit la ultimele cercetari ale geologilor americani. Ei au demonstrat, dupa confruntarea hartilor actuale cu datele obtinute prin satelit, ca cutremurul cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter a deplasat intreaga insula Sumatra cu aproximativ 36 metri spre sud-vest. In afara de Sumatra, seismul a deplasat si insulele mai mici din regiune cu 20 metri. Modificarile hartii se datoreaza nu atat deplasarilor geologice, cat impactului produs de devastatoarele tsunami, care au lovit cu o energie uriasa tarmurile statelor din Asia de Sud. Aceste schimbari vizeaza, in special, linia tarmului, corespunzand unei eroziuni bruste a zonelor litorale sub actiunea valurilor seismice. Cutremurul a generat chiar balansarea axei de rotatie a Planetei. S-a inregistrat si o minuscula schimbare, de ordinul microsecundelor, in durata miscarii de revolutie a Pamantului, valoarea exacta a acesteia nefiind inca determinata.

[b]Cum reactionam in caz de cutremur de Pamant[/b]

Din comunicarile prezentate de Victor Ulinici si Lilia Doibani, elevi in clasa a XII-a, colegii au aflat ca in Oceanul Indian nu exista un serviciu international de avertizare a populatiei in caz de cutremur. Asa ceva exista in Oceanul Pacific, pe insulele Hawai, la Honolulu. Daca populatia din zona ar fi fost informata despre pericolele pe care le poate provoca un cutremur subacvatic, nu ar fi fost atat de multe victime. Valul seismic, avand o viteza de 700 km/ora, a ajuns in Sri Lanka peste doua ore dupa cutremur, in insulele Maldive ? peste 4 ore, iar in Africa, la tarmurile Somaliei si Tanzaniei ? peste 7 ore. Existenta unui sistem de avertizare ar fi putut preintampina populatia.

Elevul clasei a XII-a,

Onoriu Puscasu, le-a vorbit celor prezenti despre regulile de comportament in timpul cutremurului. El a explicat ca vibratia suprafetei terestre dureaza doar cateva secunde, cel mult un minut. Desi aceste zguduiri trezesc frica, nu avem de ales, trebuie sa asteptam pana vor trece. Pastrand calmul si stapanirea de sine, vom avea mai multe sanse de a ramane nevatamati. A pastra calmul nu inseamna insa a nu reactiona prompt. Pericolul cel mare poate veni de la obiectele ce cad de sus, de aceea primele si cele mai multe victime sunt anume oamenii care nu sunt precauti. Panica este o alta cauza ce face victime. Important este sa intelegem nu doar la nivelul constientului, dar si al subconstientului ca, atata timp cat ne vom pastra cumpatul, vom fi in stare sa gasim o modalitate de a ne salva. De asemenea, trebuie sa stim ca in R. Moldova blocurile pot rezista unor cutremure cu magnitudinea de pana la 8 grade.

[b]Donatia elevilor de la ?Prometeu?[/b]

Liceul ?Prometeu? a contribuit si el la ajutorarea sinistratilor. Elevii Corina Ajder si Vasile Nagacevschi, membri ai Organizatiei Internationale ai Tinerilor Lideri, cu centrul la Washington (YLI), au adunat intr-o singura zi de la colegii lor 11.912 lei, pe care i-au donat copiilor suferinzi din Asia. A fost un gest de caritate, dar si de solidarizare cu cei care au avut de patimit in urma cutremurului. Este adevarat, oamenii sunt neputinciosi in fata naturii, dar asemenea gesturi de sustinere ii fac intotdeauna sa se simta puternici.

Emisiile toxice care provin de la automobile constituie 90-95% din volumul total al substantelor poluante ce se degaja in atmosfera urbana. Practic tot ce se elimina prin teava de esapament este daunator pentru mediu si sanatate: monoxidul de carbon, funinginea, aldehida formica, benzapirena, oxizii de sulf si azot etc. Mirarea medicilor sanitari a fost mare cand aldehida formica s-a depistat in aerul din inima parcului ,,Valea Morilor ?.

Prin ce se explica aceasta situatie? Mai intai de toate, prin numarul mare de automobile care circula in timpul zilei pe strazile orasului. Cand s-a elaborat planul urbanistic al centrului capitalei si al multor cartiere nu s-a stiut cum se va dezvolta transportul auto. Astazi orasul s-a impotmolit si nu mai poate ,,inghiti? numarul in crestere al autovehiculelor care este de 180-200 mii de unitati. La aceasta se mai adauga si factorii negativi dintre care fac parte starea tehnica extrem de proasta a parcului auto invechit de tot. Suntem singura tara din Europa care admitem importul automobilelor cu gradul de uzura pana la 10 ani. Si ce avem? Fiecare al doilea automobil de productie ex-sovietica are depasiri ale concentratiei de gaze toxice emise in atmosfera. Fiecare al patrulea din cele de productie vestica, fiind vechi, de asemenea, suprapolueaza aerul. Suntem unica tara in Europa care n-a introdus normativele ecologice Euro-2, Euro-3, Euro-4. Ucraina, de exemplu, urmeaza normativelor Euro-2, Romania ? Euro-3. Aceste si alte tari au limitat ,,varsta? automobilelor importate pana la 7 ani si chiar 5 ani de la producere.

Un factor hotarator pentru reducerea emisiilor toxice de catre mijloacele de transport este calitatea combustibilului. Dar situatia reala de la noi n-o stie nimeni. Cativa ani in urma, OT Chisinau a MEM a prelevat 10 mostre de benzina si le-a investigat in laboratoarele de la Iasi si Vatra, mun. Chisinau. 8 din ele erau nestandarde. Situatie dezastruoasa, insa nimeni atunci si, cu atat mai mult in prezent, nu a intreprins nimic pentru imbunatatirea calitatii carburantilor.

Nu-i vorba, se face cate ceva pentru redresarea situatiei. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, alte ministere si departamente au elaborat si propus Guvernului masuri destul de eficiente pentru reducerea poluarii aerului. Deja al patrulea an consecutiv Moldova desfasoara pe data de 22 septembrie, alaturi de alte state, actiunea europeana ,,In oras, fara automobilul meu?. Dar carul se misca greu din loc. Mai bine zis da inapoi. Gradul de poluare al atmosferei creste anual cu circa 10 procente, proportional cresterii numarului de masini importate si maririi volumului de combustibil ars. Hotararile vechi ale Guvernului raman pe hartie, iar noile propuneri deocamdata nu sunt acceptate. Masa rotunda cu genericul ,,Dezvoltarea transportului ecologic auto in Moldova? , care s-a desfasurat la 27 ianuarie a.c., n-a adus doza de optimism. Dupa cum au constatat participantii la sedinta, promovarea transportului durabil, non-poluant este o problema grea, cu multe obstacole. Nivelul scazut al dezvoltarii economice, saracia populatiei, mentalitatea depasita, inclusiv a functionarilor de stat, alte cauze nu permit de a face cotitura radicala in acest proces.

Solutii exista. Mai intai trebuie sa ne raliem la cerintele ecologice europene. Introducerea standardelor Euro-2, Euro-3, Euro-4 nu sunt un moft, ci o necesitate a zilei. A venit timpul sa limitam pana la 7 ani ,,varsta? automobilelor importate in tara, sa interzicem intrarea in Moldova a celor care nu corespund standardului Euro-2. Daca nu facem acest lucru urgent riscam sa devenim o gunoiste a Europei. Metalul uzat ne va veni chiar din Ucraina si Romania care se debaraseaza de masinile vechi.

Este absolut necesara instituirea testarii obligatorii tehnice si ecologice anuale a tuturor automobilelor. Avem deja 11 centre specializate de diagnosticare tehnica, inclusiv 5 in capitala. Daca Guvernul aproba aceasta decizie, nu este o problema crearea a unor astfel de intreprinderi particulare in fiecare raion.

Avem nevoie de un control riguros al calitatii combustibilului. Departamentul Standardizare si Metrologie are toate posibilitatile de a tine sub control situatia. Mai mult, se cere de a asigura transparenta deplina a rezultatelor controalelor efectuate. Consumatorii sunt in drept sa stie care companie, care statie PECO falsifica benzina, motorina, gazul ca sa poata avea o alegere mai buna.

Mult depinde de faptul cum se va dezvolta transportul in comun. Nu incape nici o indoiala ca microbuzele care ne-au salvat intr-o perioada de criza acuta urmeaza sa fie inlocuite cu troleibuze si autocare. Treptat, esalonat, timp de 3-4 ani numarul de rute si al unitatilor de astfel de transport trebuie reduse, apoi scoase din circulatie, cu exceptia rutelor suburbane si interurbane. Toate orasele europene se descurca fara acest tip de transport, putem face si la noi la fel. Primaria orasului Chisinau are deja unele experiente de extindere a liniilor electrice pentru troleibuze, procurare si punere in circuit a autocarelor noi. Se cere o mai buna intelegere a problemei si mai multe eforturi din partea consilierilor municipali.

Abia incepem sa dezvoltam transportul alternativ ? bicicletele, trotinetele, skate-board-urile, rolerele. In primavara acestui an, daca nu va interveni ceva deosebit, va fi data in exploatare prima pista pentru biciclete in sectorul Botanica pe tronsonul bd. Dacia ? Viaduc – str. Ciuflea. Apoi se poate de continuat proiectul si in celelalte sectoare ale orasului. Bucura faptul, ca proiectul Legii cu privire la circulatia rutiera prevede si creeaza mai multe posibilitati decat in prezent pentru dezvoltarea ciclismului ca transport urban.

Exista si alte perspective pentru stoparea poluarii aerului in oras (de imbunatatirea situatiei inca nu se poate vorbi). Mult depinde de vointa politica a celor de la guvernare. Dar si de intelegerea problemelor ecologice de catre intreaga societate. Lozincile de astazi ce invita aderarea noastra la Uniunea Europeana se pot uza rapid daca in R. Moldova nu se vor face pasi siguri de a apropia legislatia noastra de Directivele europene in general si in particular la cele care vizeaza protectia aerului atmosferic.

– Dle Petru Cocirta, in ultimul timp tot mai frecvent se vorbeste despre importanta Planurilor Locale de Actiuni pentru Mediu pentru localitatile noastre. Care este specificul si de ce sunt atat de necesare aceste PLAM-uri?
– Planul Local de Actiuni pentru Mediu reprezinta un proces si o strategie, prin care se pun in discutie cele mai severe amenintari de mediu la nivel local, urmarindu-se corelarea dezvoltarii sociale si economice cu aspectele de protectie a mediului. Exemple de acest gen avem in tarile Europei Centrale si de Est, unde responsabilitatile pentru protectia mediului si solutionarea problemelor nu sunt delegate numai autoritatilor nationale, dar revin si autoritatilor publice locale (APL). Cat priveste situatia de la noi, s-au efectuat deja PLAM-uri pentru orasele Balti, Cahul, Ungheni etc. La Institutul National de Ecologie consideram ca este foarte important de elaborat PLAM-uri pentru orice localitate, oricat de mare sau mica ar fi. PLAM-ul poate fi initiat de orice grup de cetateni (responsabili din APL sau membri de ONG) interesati sa adune impreuna membrii comunitatii pentru a solutiona problemele de mediu. Pe parcursul activitatii am identificat, pentru R. Moldova, ca fiind prioritara solutionarea urmatoarelor probleme: constientizarea publicului, educatia ecologica; restabilirea luncilor raurilor, refacerea ecosistemelor acvatice; protectia solului si conservarea biodiversitatii. Prin solutionarea acestor probleme speram ca se va imbunatati situatia privind protectia si conservarea resurselor de sol, rol ce revine, de fapt, celor care il exploateaza. Iata de ce am orientat activitatile in domeniile care sunt mai putin in atentia publicului.

– Cum a inceput lucrul privind elaborarea PLAM-urilor?
– Odata ce s-a inteles faptul ca pentru dezvoltarea satului este nevoie si de PLAM, am purces, in cadrul Institutului, la elaborarea tematicii acestei strategii. La inceput am studiat partea teoretica si experienta practica din alte tari, pentru a elabora un ghid al actiunilor la nivel local. Sigur, comunitati avem multe, iar problemele, desi sunt in mare parte de acelasi tip, in fiecare localitate exista particularitati specifice. In acest context, in judetul Chisinau am studiat 20 de localitati din patru sectoare, comparand sate si comune cu diferit nivel de dezvoltare. Astfel, am tras mai multe concluzii: problemele sunt aproape identice in fiecare localitate ? aprovizionarea cu apa potabila, conservarea biodiversitatii, a solului, managementul deseurilor etc. Primordiala este si constientizarea ecologica. Conform cercetarilor am stabilit ca unele probleme de nivel global sau national sunt mai putin stringente cand e vorba de fiecare localitate in parte ? de exemplu, problema poluarii aerului nu se atesta, caci in sate obiectivele industriale sunt de o capacitate mai joasa sau lipsesc. Reiesind din datele acumulate, am inceput elaborarea PLAM-urilor pentru satele din judetul Chisinau. Anul trecut am finisat PLAM-ul pentru localitatile Costesti si Bulboaca.

– Cine ar trebui sa vina cu ideea unui Plan local?
– Este important ca dorinta de a efectua PLAM-ul sa porneasca de la oameni, locuitori ai satelor, nu din biroul unui sau altui Institut. Daca sunt initiative locale, atunci impreuna vom intocmi acest important document strategic. La noi se intampla ca avem strategii de tip national, diferite programe elaborate sub egida Guvernului, trambitate la toate nivelele, cu cele mai bune avize etc., dar care raman pe polita si sunt uitate, respectiv nestiute de cei de la nivel regional si local. Este timpul ca elaborarea diferitor programe sa se faca nu prin comanda, de sus in jos, ci umar la umar cu cei de la nivel local. Daca populatia va incepe sa aiba initiative locale, cred ca vom avea si o dezvoltare a tarii pe diverse domenii. Cred ca prin informarea si constientizarea populatiei inainte de elaborarea PLAM-urilor, se va intelege ca mosia satului nu este in intregime harazita pentru exploatare si astfel vom contribui la majorarea ariilor protejate de stat, a teritoriilor forestiere, la marirea suprafetelor fiecarui ecosistem, lucruri foarte importante pentru R. Moldova.

– Cum credeti, ce ar trebui sa se intreprinda la nivelul administratiilor locale pentru solutionarea problemelor de mediul?
– Consider foarte importante remedierea sau reconstructia ecologica a bazinelor raurilor. In toate tarile raurile care au fost canalizate, precum s-a facut si in Moldova prin anii 50-70, revin la meandrele naturale. Aici s-a observat imediat influenta pozitiva asupra agriculturii si biodiversitatii, se restabileste echilibrul intre speciile care dauneaza si cele care sunt benefice pentru agricultura. Daca vom utiliza eficient caldura solara, acoperind casele cu materiale care absorb energia Soarelui – termocolectoare si elemente fotovoltaice, vom avea doar de castigat. Daca vom planta fasii de padure de o specie repede crescatoare (plopul) sau pretioasa (stejarul), care dau pana la 300 metri cubi la hectar timp rapid, am avea destule surse de foc, materiale de constructie etc. Am castiga si din valorificarea luncilor si mlastinilor, unde pamantul s-a scurs si s-au format straturi groase de cernoziom. Din pacate, la noi nu exista, precum in alte state, programe de remediere sau reconstructie ecologica, nici firme de consultanta, intreprinderi specializate in domeniu.

Pentru conformitate: Delia MORAR

Am adresat mesajul primit din satul Parcani responsabililor din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, care au cercetat de urgenta aceasta situatie. Iata raspunsul semnat de Violeta Stoleru, Sectia sisteme informationale din cadrul Inspectoratului:

– Portiunea de padure de stat din apropierea satelor Parcani si Raciula, Calarasi, a fost cercetata de catre specialistii Inspectoratului. S-a supus controlului padurea ocolului silvic Varzaresti din apropierea satului Parcani, in comun cu inspectorul pentru ecologie Sergiu Mazilu si inginerul pe paza si protectia padurii al ISS Calarasi, M. Cisca, seful ocolului silvic Varzaresi, P. Moisei. Intr-adevar, din padurea cantonului nr.10 al ocolului silvic Varzaresti (padurar Ion Oanta), s-a constatat taierea ilicita, de catre persoane neidentificate, a 8 arbori (3 frasini cu diametru de 20-40 cm, 4 artari cu diametru de 24 cm si un ulm cu diametru de 32 cm) cu un volum de masa lemnoasa de 2,65 m3. S-a intocmit act dlui P. Moisei, seful ocolului silvic Varzaresti, caruia i s-au dat indicatii obligatorii privind asigurarea pazei fondului forestier, inclusiv padurarului Ion Oanta, responsabil de paza padurii. Materialele au fost expediate organelor de politie pentru depistarea contraventiilor.