Author: valeriu

Seminar in Leadership

Atunci esti persoana potrivita pentru a participa la seminarul cu tema "Leadership", sustinut de Procter&Gamble in colaborare cu AEGEE Bucuresti.. Trainer: dl Ahmed Abdulkarim, HR Manager P&G Balcani.

La finalul trainingului veti avea oportunitatea sa aflati mai multe despre seminariile organizate de P&G. Nu ratati o ocazie unica de a fi informati de specialisti in domeniu si a fi integrati in compania cu statutul de ? cel mai bun angajator in Romania ¬.

Unde?…..Aula Magna, Facultatea de Drept
Cand?…..Miercuri, 9 martie 2005, ora 12.00
Cum?……Trimitand un mail prin care sa-ti confirmi participarea la [email]inscrieriAEGEE@yahoo.com[/email] .

Te asteptam cu o surpriza ? P&G ofera premii!!!!
AEGEE Bucuresti (Asociatia Studentilor Europen

Deziderat impotriva poluarii

Reprezentantii bibliotecii sustin ca aceasta expozitie se doreste a fi o reactie la o stare alarmanta in care se afla omenirea.

De altfel, multe dintre lucrarile expuse au ca tema distrugerea speciilor. Poluarea a determinat o serie de schimbari climatice, care au avut si au in continuare efecte devastatoare asupra animalelor si plantelor de pe intreg globul. Fotografiile expuse la Biblioteca Judeteana poarta semnatura fotografului Andre Lucas, lucrarile acestuia fiind realizate in diverse parti ale lumii: India, Sudan, Australia, Noua Zeelanda, Arabia Saudita, Madagascar etc.

Cartile care au facut, de asemenea, obiectul expozitiei de ieri au constituit doar o parte din cele detinute de Biblioteca Judeteana din Deva, in domeniul ecologiei generale, al pamantului si al poluarii. Cei interesati de aceasta tematica pot vizita expozitia pana la finele saptamanii viitoare. Astazi, Biblioteca Judeteana ?Ovid Densusianu? va avea si un invitat de vaza, in persoana unui scriitor pakistanez, care isi va lansa cartea ?Intelepciune prin sofisme?, in orasul resedinta de judet.

Disaster Toll Tripled in 2003 Amid Quakes, Heatwave

An earthquake that killed 31,000 people in the Iranian city of Bam and a heat wave in Europe that killed 35,000, accounted for the higher toll, the International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies said.

In all, a quarter of a billion people were affected by drought, floods and earthquakes, which caused at least $56 billion in damage in 2003, twice the cost of the previous year, the Federation said in its annual “World Disasters Report.” Continue reading Disaster Toll Tripled in 2003 Amid Quakes, Heatwave

Declaratie de presa – Delegatia Comisiei Europene in Romania

Planul de Acþiune semnat cu Ucraina prevede participarea activã la "promovarea Dunãrii cu scopul utilizãrii depline a potenþialului acestui fluviu ca una din coloanele vertebrale ale transportului pe cãile navigabile interioare europene". Acesta este un obiectiv la care toate þãrile riverane subscriu.

Mai mult, Planul de Acþiune prevede promovarea transportului pe Dunãre in condiþiile respectãrii depline a mediului inconjurãtor ºi in spiritul unei bune cooperãri cu vecinii, cerand Ucrainei sã:

– ?Participe activ in grupul de Lucru Dunãre ? Marea Neagrã pentru implementarea abordãrii transfrontaliere a managementului apelor, sã asigure participarea activã in componenta est-europeanã, a Caucazului ºi Asiei centrale a Iniþiativei UE a Apei;

– Identifice posibilitãþi de intãrire a cooperãrii regionale cu vecinii, in special in domeniile cu impact transnaþional;

– Ia mãsuri suplimentare in direcþia finalizãrii structurilor administrative ºi procedurilor de planificare strategicã a aspectelor legate de mediu ºi de coordonare intre actorii relevanþi in acest domeniu;

– Stabileascã proceduri privind accesul la informaþiile de mediu ºi participarea publicã, inclusiv implementarea Convenþiei Aarhus, in mod special prin stabilirea structurilor ºi procedurilor de asigurare a unui nivel acceptabil de servicii celor care doresc sã aibã acces la astfel de informaþii;

– intãrirea structurilor ºi procedurilor de realizare a studiilor de impact asupra mediului, inclusiv in domeniile cu impact transnaþional."

Planul de Acþiune nu se ocupã in nici un fel de chestiunea unui posibil ajutor financiar din partea Uniunii pentru construirea Canalului Bistroe.

Trebuie observat faptul cã demersurile din ultimele luni ale Comisiei Europene pe langã autoritãþile Ucrainei au condus la obþinerea unui angajament clar din partea Ucrainei de a-ºi respecta obligaþiile internaþionale privind impactul proiectului Bistroe asupra mediului ºi consultarea tuturor pãrþilor implicate.

Comisia Europeana sprijina Romania in cazul Bastroe

Comisia Europeana sprijina argumentele Romaniei cu privire la consecintele grave asupra mediului pe care canalul de navigatie construit de Ucraina in Delta Dunarii le poate produce eco-sistemului Deltei, a afirmat ieri seful diplomatiei romane. "Toate argumentele noastre cu privire la transformarea partii de nord a Deltei sunt argumente solide, pentru ele avem, dupa stiinta noastra, un sprijin foarte serios din partea Comisiei Europene, in primul rand datorita faptului ca alterarea mediului in Delta Dunarii este o chestiune de interes pentru noi, pe care o consideram, evident, serioasa, ce tine de conditiile pe care trebuie sa le indeplinim pentru a deveni membri ai UE", a declarat Mihai-Razvan Ungureanu. El a mentionat ca orice proiect de dezvoltare a transportului pe Dunare este convenit la nivel regional.

"Dunarea, in mod clar este o artera de transport, iar proiectele care vizeaza imbunatatirea, din punct de vedere al infrastructurii si al rezultatelor economice ale transportului fluvial, sunt chestiuni ce se discuta intr-un cadru precum Procesul de cooperare dunareana. Or, acolo vorbim de un efort integrat al statelor riverane, nu vorbim de initiative nationale", a declarat ministrul roman.

Surse din MAE citate de Rompres au precizat ca Planul comun de actiune UE-Ucraina nu vizeaza in nici un fel canalul Bastroe, pentru astfel de proiecte existand conditii foarte clare din partea UE privind respectarea criteriilor de mediu. (D.E.)

Bucurestiul va avea propria statie de epurare a apelor uzate in 2007

In prezent, apele uzate si meteorice sunt colectate la Arcuda printr-o retea de canalizare unitara (retea unica pentru cele doua tipuri de apa). Ajutata de 12 statii de pompare numite SPAU, aceasta retea unitara conduce efluentii la extremitatea sud-estica a orasului, unde se afla statia de epurare de la Glina, in prezent nefunctionala.

Aceasta retea de colectare a apelor este dispusa in forma de schelet de peste, avand ca ax central caseta situata sub raul Dimbovita. Aceasta caseta nu este dimensionata, in prezent, pentru a evacua ploi importante, ceea ce conduce la inundari repetate ale anumitor cartiere in partea de sud-est a orasului. Statia de epurare Glina, realizata in urma cu mai bine de zece ani, nu a fost "lansata la apa" decat o singura data, cand a fost poluata cu hidrocarburi.Capacitatea sa nominala, prin vechiul proiect executat inainte de 1989, este de 20 metri cubi pe secunda.

,,Este necesar sa se refaca un mare numar de instalatii deoarece otelurile si betoanele din care au fost construite sunt intr-o stare avansata de degradare’, a apreciat ministrul Sulfina Barbu.

Din 2008, vor incepe urmatoarele doua etape pentru realizarea bunei functionari a statiei de epurare a apelor uzate ale Municipiului Bucuresti. Pentru aceasta, Romania va beneficia de o suplimentare a fondurilor structurale si de coeziune

O analiza realizata de cadre didactice din ASE semnaleaza nereguli si coruptie in cazul proiectului Rosia Montana

[img]"%%dir[1]%%Rosia_21022005_2.jpg" border="0" alt="image" name="image" hspace="5" vspace="5" align="left" width="250" height="218" /[/img] Aspectele identificate in analiza mentionata se refera la inceperea exploatarii in masivul Carnic, modificarile aduse perimetrului licentei, sponsorizarile facute de Rosia Montana Gold Corporation /RMGC/ catre Ministerul Culturii si Cultelor si descarcarile de sarcina arheologica acordate de MCC societatii RMGC, precum si modificarea PUG-ului comunei Rosia Montana in 2001 si inceperea relocarii populatiei afectate de proiect in 2002.

Analiza facuta de comisie face obiectul unui memoriu de 10 pagini, insotit de mai multe anexe, care va fi inaintat Administratiei Prezidentiale, primului-ministru, Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si presei.

Grupului pentru Salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice Bucuresti si-a reafirmat miercuri, intr-o scrisoare deschisa, pozitia sa privind oprirea acestui proiect, deoarece nu exista argumente privind eficienta economica, sociala, de mediu etc, pentru Romania.

"Investitia directa straina in Romania estimata de noi este de doar 55 milioane dolari, adica 12 la suta din investitia de capital initiala de 437 milioane dolari estimata de companie, beneficiul direct pentru Romania estimat de noi este de 263 milioane dolari, fata de 583 milioane dolari estimati de companie, numarul locurilor de munca estimat de Independent Mining Consultants Inc. pe site-ul [url=http://www.gabrielresources.com]www.gabrielresources.com[/url] este de 216 in medie pentru cei 17 ani de viata ai minei, fata de 560 estimat de companie, iar costul total de mediu pentru zona Rosia Montana estimat de noi este de 600 milioane dolari, fata de circa 65 milioane dolari estimati de companie", se spune in scrisoare.

Potrivit Grupului pentru Salvarea Rosiei Montane din ASE, proiectul RMGC este gigantic, de 26 ori mai mare ca proiectul Rio Narcea din Spania si aproximativ de 10 ori mai mare ca mina Martha din Noua Zeelanda, fiind amintite "doar cele doua mine active cu care RMGC ii place sa se compare".

"Mentionam ca exista, in opinia noastra, doua modalitati legale de a opri acest proiect: de a nu-i da acordul de mediu (adica de a transfera problema in competenta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor) sau de a anula licenta RMGC. Prima solutie va rezolva problema, dar nu vom afla nimic despre neregulile legate de proiect si de vinovati. A doua solutie, insa, va duce la gasirea vinovatilor", se mai arata in scrisoare.ROMPRES

Sfaturi la producerea compostului de gradina si comunitar

distanta fata de sursa de materiale compostabile si fata de parcelele cultivate;

Pentru a reduce cheltuielile cu forta de munca si de transport, este bine ca gramada de compost sa fie aproape atat de sursa de materiale organice, cat si de terenul fermei.

distanta fata de locuinte si adaposturi de animale; Intrucat in compost isi gasesc adapost numeroase rozatoare (soareci, sobolani) si rapitori (dihori), este bine ca gramada de compost sa fie amplasata departe de locuinte si de adaposturile de animale.

distanta fata de sursele de apa potabila (ape curgatoare si fantani);

Pentru a elimina orice suspiciune privind poluarea cu must de compost, platforma de compostare trebuie amplasata la cel putin 35 m de cursurile de apa si 50 m de fantani si alte captari de apa potabila.

spatiul disponibil;

Un teren mai mare de 2-3 ori decat marimea initiala a gramezii de compost este suficient pentru a efectua orice lucrare impusa de procesul de compostare, iar o astfel de gramada are forma paralelipipedica cu varf, mai mult sau mai putin bombat si urmatoarele dimensiuni: inaltime – 1.0-2.0 m, latime – 1.5-3.0 m si lungime minim 1 m. De asemenea, pentru a asigura aerul necesar procesului de compostare, gramada de compost nu trebuie amplasata langa ziduri, garduri betonate sau alte obstacole asemanatoare.

clima zonei;

Gramada de compost trebuie protejata, in zonele secetoase, sa nu piarda apa prin evaporare, iar in cele umede, impotriva excesului de umiditate. De aceea, in zonele secetoase gramada de compost se amplaseaza in locuri umbroase, la adapost de vant si in apropierea sursei de apa, iar in cele umede, pe terenuri inalte, cu drenaj bun. Sub copaci sau pomi, gramada de compost este, de asemenea, protejata de precipitatiile abundente.

metoda de compostare;

In practica, gramada de compost se pune, de obicei, pe sol, in sol sau o parte pe sol si restul in sol. Compostarea la suprafata solului se recomanda in cazul metodelor aerobe si in zonele si sezoanele umede, iar compostarea in sol, cand se produce compost prin metode anaerobe si in perioade de timp si sezoane secetoase.