Rubrica DOCUMENTE: vom culege si pune la dispozitie documente vitale (de marimi mari) legate de programe de finantare, integrarea europeana, economie, lumea civila, etc. Asteptam de asemenea sugestii din partea citiroirlor PONT.
Baza de date a ONG-urilor (ONGBit): Informatiile din acesta pot fi acum accesate prin intermediul site-ului pontweb.ro, prin colaborarea cu Romanian Gateway Association si Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile din Romania.
Serviciul de e-mail PONT.info: de acum toti citirorii vor primi un singur e-mail, in care vor aparea toate informatiile cerute prin web, respectiv oportunitatile numai in categoriile cerute, respectiv stirile si licitatiile publice.
Design nou: prin intermediul firmei Powerdesign echipa noastra a reproiectat site-ul in intregime. Acest lucru permite o mai buna navigare in cadrul site-ului, o mai buna interconectibilitate intre diferitele rubrici.

PONT este gestionat de Impuls XXI, un ONG format din tineri, care si-au propus dezvoltarea unor programe, servicii, sit-uri prin care pot contribui la o mai buna circulatie a informatiilor in Romania.

[b]Despre PONT[/b]

PONT.web este portalul finantarilor (www.pontweb.ro), care pe parcursul a trei ani de istorie a reusit sa devina unul dintre cele mai frecventate sit-uri de acest gen. PONT.web ofera servicii gratuite pentru firme private, organizatii neguvernamentale, institutii publice si persoane fizice din Romania. Informatiile publicate pe site sunt urmatoarele:

* Noile oportunitati de finantare, burse, conferinte,
* Stiri prin urmatoarele rubrici: EU-RO, IT, Lumea ONG, Economic, Protectia mediului si Presa de azi
* Posibilitate de cautare in baza de date a oportunitatilor
* Baza de date a institutiilor, organizatiilor finantatoare

Initiativa se bucura de sprijinul financiar al Ambasadei Olandei in Romania si se deruleaza pe o perioada de sase luni. Activitatile se concentreaza pe trei specii: lup, urs si vidra – toate cele trei fiind specii periclitate si protejate pe plan global. Proiectul reprezinta primul pas in doua programe pe termen lung, unul pentru protectia carnivorelor mari – lup, urs si ras -, iar celalalt pentru protectia vidrelor.

in primele sase luni, scopul primordial este de a cerceta conflictele dintre carnivore (speciile susamintite) si oameni intamplate in ultimii trei ani pe teritoriul Transilvaniei. Prin conflicte intelegem pagubele produse in gospodarii (in cazul vidrei in elestee, pastravarii, lacuri de pescuit), turme de oi, atacuri asupra oamenilor, etc. Investigarea acestor incidente se face prin mai multe mijloace: analiza parerii si atitudinii persoanelor afectate de aceste cazuri (pagubiti, apropiati) si a organelor responsabile (directii silvice, asociatii de vanatori) prin utilizarea unor chestionare; efectuarea unor studii de caz despre posibilele cauze care au condus la aceste conflicte, despre marimea reala a pagubelor si despre eventualele mijloace de protectie care pot fi implementate pe plan local.

La sfarsitul proiectului rezultatele si datele colectate pe parcurs vor fi publicate. Scopul final este de a informa corect si obiectiv oamenii despre aceste trei specii (urs, lup, vidra) inconjurate de numeroase superstitii si temeri nefondate. in acelasi timp nu se poate neglija faptul ca uneori chiar produc pagube. De multe ori insa, aceste pagube, incidente pot fi evitate prin metode de preventie / protectie relativ simple si implementabile si pe plan local.

Prin aceasta cale am dori sa-i rugam pe toti cei care au cunostinte despre asemenea cazuri sa ne contacteze la sediul asociatiei (str. Crinului nr.22) in timpul programului (intre orele 9.00-14.00) sau la numarul de telefon 264-726.

Am primit azi un text despre infestarea parazitara a caprelor negre din Rodnei, text realizat de catre unul dintre participantii la valuarea din Rodnei, Chis Timur (medic veterinar si muzeograf la sectia de Stiintele Naturii al Muzeului Maramuresului de la
Sighetu Marmatiei), impreuna cu un alt medic veterinar, tot de la Sighet.

Fara ca autorii materialului sa mentioneze explicit aceasta concluzie, putem constata ca oile si caprele care sunt urcate la pasunat pe perioada de vara pot transmite diverse boli acestor capre negre, asa cum se poate constata si in bibliografia de specialitate. Daca se doreste pastrarea populatiilor de capra neagra, este nevoie de un control mult mai strict al starii de sanatate a animalelor domestice care urca in munti…

Aveti mai jos cateva date din bibliografia consultata de mine:

Paraziti comuni cu oile domestice: Prin analiza organelor provenite de la 44 de exemplare de capre negre, originare din patru masive montane ale Carpatilor din Romania, in lucrarea lui Vadim Nesterov publicata in 1997 sub titlul The helminthic fauna of the chamois Rupicapra rupicapra Couturir (!Sic, greseala mentionata de Peter Lengyel) 1938 in the Carpati Mountains from Romania¶, a fost intocmita o lista de specii ale faunei de helminti: Moniezabenedeni, Coenurus cerebralis, Echinococcus granulosus (un chist), Cysticercus tenuicollis, Dictyocaulus filaria, Protostrongylus rupicaprae, Haemoncus contortus, Trichostrongylus vitrinus, Ostertagia
circumcineta, Osterstargia trifurcata, Marsallagia marshalli, Nematodirus spathiger, Nematodirus fillicollis, Chabertina ovina, esophagostomusvenulosum, Trichocephalus ovis, Trichocephalus globulosa. Dupa ce insira aceste 17 specii, autorul zice ca 17 dintre cele 18 specii (!sic, greseala mentionata de Peter Lengyel) de viermi sunt comuni si in oile domestice care pasc in jurul ariei ocupate de populatii de capre negre. Autorul mai adauga ca doar 8 dintre cele 44 de exemplare de capre negre analizate au prezentat o acumulare crescuta de helminti (5,5%), explicand acumularea helmintica redusa prin existenta unei perioade limitate cand infestarea se poate produce: Exista doar trei luni pe an in careconditiile sunt favorabile pentru infestare, deoarece in restul anului, stratul de zapada si precipitatiile limiteaza posibilitatile pentru parazitare.

Paraziti contactati de la caini ciobanesti: Intr-o lucrare a lui Vadim Nesterov (din 1997), intitulata Coenurus cerebralis parasitation source for the chamois se mentioneaza: In perioada anilor 1980-1990in aria caprelor negre s-au putut observa cu exceptia rezervatiilor Pietrosul si Retezat 16 cazuri de imbolnavire a exemplarelor de capra neagra infestate cu Coenurus cerebralis. Sursa de parazitare cu Coenurus cerebralis sunt cainii ciobanesti infectati si parazitati cu Taenia multiceps. Acesti caini escorteaza turmele care pasc pe pasunile alpine.Carnivorele salbatice urs, lup si vulpe sunt putin prezenti in perioada de vara in jurul pasunilor animalelor domestice. Pe aceste terenuri nu au fost gasite excremente provenind de la carnivore salbatice. In perioada de iarna, cand este posibila existenta unei interfate intre capre negre si carnivore salbatice (lupi), stratul de zapada acopera excrementele ultimelor si topirea zapezii spala-indeparteaza formele parazite invazive de pe vegetatie. Din 1990, cand au fost stabilite masuri coercitive pentru a dezinfesta cainii ciobanesti, nu au mai fost semnalate cazuri de infestare a caprelor negre cu Coenurus cerebralis.

Rezultate

In urma examenului ovolarvohelmitoscopic s-au stabilit urmatoarele:
Proba nr. 1:

Crotine capra neagra, recoltate din Pietrosul Rodnei, fata Pietrosului.
In urma examenului microscopic s-a stabilit o infestatie medie cu oua de Trichostrongylidae. Boala se numeste Trichostrongyloza si este o nematodoza produsa de nematozi din familia Trichostrongylidae, care se dezvolta in tubul gastrointestinal la mamifere si pasari, afectand cu precadere rumegatoarele mici si mari. Viermii din aceasta familie sunt egal calibrati, de dimensiuni relativ mici cu capsula bucala redusa. Masculii au bursa caudala bine dezvoltata, prevazuta cu coaste si 2 spiculi. Femelele sunt ovipare, iar ouale in omentul pontei, sunt segmentate prevazute cu o coaja neteda si subtire. Acesti paraziti nu necesita gazda intermediara. S-au identificat Trichostrongylus capricola si Strongylus vicarius.

Proba nr. 2:

Crotine de capra neagra recoltate in zona creasta Piciorul Plescutei din Masivul Ineu.
In urma examenului microscopic s-a stabilit o infestatie medie cu larve de Dyctiocalus filaria si cu larve de Protostrongylidae, viermi cu localizare pulmonara, ambii paraziti facand parte din Metastrongylidoze-Prelmintoze.
Larvele de Dictyocaulus sunt granulate mai ales in portiunea mijlocie a corpului si au corpul egal calibrat si filiform. Larvele de Dictyocaulus filaria masoara circa 500/20 microni, prezentand la extremitatea anterioara un buton cefalic, iar la cea posterioara este usor conica. Au culoarea inchisa. Contaminarea se face pe cale bucala cu larve infestante odata cu hrana. Parazitul adult se localizeaza la nivelul bronhiilor si traheii provocand afectiuni inflamatorii grave, dar se afla si pe tractul tubului digestiv si sunt eliminate prin fecale. Larvele de Protostrongylus rufescens sunt transparente, elarvarea lor producandu-se in bronhii sau intestin. Larvele masoara circa 400/17 microni, prezentand un apendice caudal ondulat. Contaminarea caprelor se face prin consumul de melci cu larve infestante. Melcii din genurile Succinea, Agriolimax, Monacha constituie gazde intermediare pentru acest parazit.

Proba nr. 3:

Crotine de capra neagra recoltate din zona Creasta Piciorul Plescutei din Masivul Ineu.Prin examene parazitologice, folosind tehnicile:
flotatiei, sedimentarii, migrarii larvelor nu au fost identificate forme parazitare.

Proba nr. 4:

Crotine de capra neagra recoltate din zona Creasta Piciorul Plescutei din Masivul Ineu. In urma examenului microscopic s-a stabilit o
infestatie medie cu larve de Dyctyocalus filaria si cu oua de Trichostrongylidae ambele parazitoze fiind descrise anterior. In urma prelucrarii celor 4 probe de crotine recoltatede la capre negre s-au identificat 4 specii de paraziti si s-a stabilit o infestatie medie cu oua de nematozi din familia Trichostronylidae si cu larve din familia Metastrongylidae.

Discutii
In cazul infestatiei cu larve de Dictyocalus si Protostrongylus semnele preliminare ca tusea seaca, apoi grasa pot aparea la un numar mic de animale, dimineata si dupa eforturi. Marile functiuni organice nu sunt modificate. Iarna animalele slabesc, avand repercursiuni asupra parului si asupra capacitatii de aparare de pradatori. In mod obisnuit evolutia este subclinica, dar in cazul suprapunerii cu alte boli se produce moartea indeosebi la tineretul caprin. In cazul infestatiei cu Trichostrongylidae (in cazul de fata fiind vorba de Strongylus vicarious ceparaziteaza in stomac (cheag) si Trichostrongylus capricola) leziunile la nivelul tubului digestiv nu sunt prea accentuate ele constand din congestii si inflamatii difuze ale mucoasei gastrice. Semnele de boala in general sunt sterse, ele manifestandu-se mai pregnant iarna. La tineret helmintoza este grava si produce moartea la
varsta de 2-3 luni. Tulburarile digestive sunt: diareea urat mirositoare, crotine acoperite cu mucus,lipseste pofta de mancare si animalele slabesc.

Masuri de prevenire

Pasunatul pastoral al turmelor de oi si capre domestice trebuie facut cu discernamant facandu-se in zonele aprobate pentru pasunat.
Deparazitarea medicamentoasa a oilor si caprelor cu 14 zile inainte de plecarea la pasunat pe platourile montane (produse edicamentoase pe baza de albentazol).

Rezultatele vor fi anuntate pe data de 25 decembrie 2004 la ora 11.00 in cadrul sarbatorii cultural-educationale ?Ocrotiti bradutii!? in incinta Centrului cultural ?FLACARA? unde vor participa elevi ai scolilor si liceelor din mun. Chisinau.

Detaliile pot fi aflate la adresa [email]viitorul_verde@test1.ru[/email]

Invingatorii concursurilor vor obtine cadouri memorabile.

Presedintele Organizatiei Teritoriale Chisnau a Miscarii Ecologiste din Republica Moldova, Vladimir Garaba, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, ca pentru construirea magazinului Metro, Guvernul a atribuit un lot de pamant cu suprafata de 4,35 hectare, care apartinea primariei orasului Stauceni.

"Selecatrea si atribuirea acestor terenuri companiei "Metro Cash & Carry" au avut loc fara consultarea publicului, cum prevede legislatia nationala si internationala. Potrivit Codului Funciar, Guvernul nu era in drept sa scoata din circuitul agricol aceste terenuri care au o bontitate destul de mare. Totodata, lucrarile de constructie a magazinului au inceput fara o expertiza ecologica necesara, iar decopertarea si depozitarea stratului fertil de sol s-a facut fara vreun proiect special si in lipsa unui contsrol din partea institutiilor de mediu. Din acest motiv, solul extrem de fertil a fost aruncat la intamplare, in preajma drumurilor, in rapi, la gunoisti", a spus Garaba.

Ecologistii independenti solicita sistarea activitatilor megazinului Metro pana la indeplinirea cerintelor legislative, in caz contrar vor atentiona Comisia pentru Ecologie a Uniunii Europene despre incalcarile mentionate.

Pe de alta parte, solicitat de BASA-press, Dusan Wilms, manager general al Metro Cash & Carry pentru Romania si Republica Moldova a declarat ca intrepridnerea a respectat toate normele in vigoare la constructia magazinului. "O companie de talia Metro nici nu poate incepe afacerea pana nu are documentele in ordine, iar structurile de resort pot solicita pachetul de acte necesare pentru a se convinge de acest lucru", a spus Dusan Wilms.

Lotul de pamant a fost atribuit companiei Metro Cash & Carry printr-o hotarare de Guvern. Oficiali de la Guvern nu au comentat acuzatiile aduse de catre ecologisti.

Metro Cash & Carry Chisinau este amplasat pe o suprafata de circa 70 mii metri patrati, in localitatea Stauceni din preajma Chisinaului. Magazinul contine o sectie pentru produse alimentare si una pentru produse nealimentare, iar constructia acestuia a durat cinci luni. R.Moldova este a 27-a tara unde este prezenta Metro Cash & Carry International.

Aceasta manifestare este a treia dintr-o serie de zece dezbateri care se vor organiza pe parcursul anului universitar 2004-2005, in cadrul proiectului de instruire si constientizare publica Ecostud.

Se vor aborda probleme legate de infrastructura si tehnologii, tendinte si previziuni, impactul pe termen scurt si mediu, riscuri si accidente.

Programul prevede discutarea unor aspecte concrete legate de investitiile din sectorul de transport din Romania.

Proiectul Ecostud isi propune ca, printr-un parteneriat ce ofera forta si reprezentativitate la nivel national cu ONG-uri, universitati, institute de cercetare, asociatii profesionale si patronale, publicatii, sa contribuie la constientizarea si instruirea tinerei generatii referitor la necesitatea unei dezvoltari durabile a societatii romanesti cu respectarea conditiilor de protectie a mediului. Dezbaterile au ca scop concretizarea unor recomandari despre subiectele protectiei mediului care vor sta la baza unor initiative viitoare in domeniu/ROMPRES/

Protocolul de colaborare se va termina in ziua de 7 decembrie, iar proiectul va fi inaintat pentru aprobare la Comisia Europeana. Valoarea estimata a proiectului este de 500.000 euro. Reteaua de situri trebuie sa includa 24 de arii protejate din 3 judete (Brasov, Covasna, Harghita). Specialistii romani din institutiile implicate in demararea proiectului vor inventaria (daca proiectul va primi finantare externa) speciile de fauna si flora inscrise in Directia CE – "Habitat si Pasari", in acelasi timp se va realiza o lista-anexa a speciilor endemice neinscrise in directiva, dar pentru care Romania solicita inscrierea acestora in patrimoniul natural universal. Daca proiectul va fi aprobat, actiunea in teren va demara in septembrie 2005 si se va finaliza in 2008.

Ministrul a precizat insa ca, in urma negocierilor, Romania a solicitat si obtinut, pe ansamblu, perioade de gratie in vederea conformarii la cerintele UE cuprinse in 11 directive. Perioadele de tranzitie solicitate de Romania difera, cea mai lunga (pana in 2018) vizand directiva in privinta managementului apelor uzate.

Potrivit lui Ianculescu, Romania a primit cel mai mare numar de perioade de tranzitie dintre toate statele candidate, pe locul doi clasandu-se Polonia, cu 10 directive, in vreme ce Bulgaria a primit doar opt astfel de termene de gratie.

In cazul termocentralelor, spre exemplu, in urma discutiilor cu administratorii lor, oficialii Ministerului Mediului au cerut perioade de gratie pana la 31 decembrie 2013 pentru 120 din cele 174 de astfel de unitati, alte sase termocentrale urmand a se conforma normelor de mediu in perioada 2016-2017.

Restul institutiilor nu au solicitat perioade de tranzitie, ceea ce inseamna – potrivit oficialilor ministerului – ca se obliga sa indeplineasca, pana la data aderarii, normele de mediu impuse de UE, in caz contrar urmand a fi inchise, iar proprietarii sanctionati.

De asemenea, au fost obtinute derogari pentru 34 de termocentrale, care vor putea functiona maximum 20.000 de ore in perioada 2008-2015.

Un proces similar a avut loc si in ceea ce priveste depozitele de deseuri. "Pentru asigurarea respectarii cerintelor europene specifice depozitarii deseurilor, din cele 265 de depozite municipale inventariate s-au obtinut perioade de tranzitie etapizate pentru 101 depozite din zona urbana, ultimul termen fiind 16 iulie 2017", a declarat Ianculescu.

Costurile totale pentru implementarea intregului acquis comunitar privind mediul au fost estimate la aproximativ 29,3 miliarde de euro, pentru perioada 2004-2018.