Ministrul mediului, care a prezentat rezultatele obtinute la inchiderea celei de a doua parti a negocierilor Capitolului de Mediu, mult mai complicata decat prima parte, a precizat ca perioadele de tranzitie acceptate pentru Romania sunt in deplina concordanta cu solicitarile si evaluarile financiare realizate impreuna cu toate institutiile implicate si agentii economici care se afla sub incidenta acestor prevederi.

Speranta Ianculescu a explicat ca documentele Romaniei au fost bine intocmite si a fost justificat tot ceea ce s-a cerut. Documentul de pozitie al Romaniei la Capitolul de Mediu a cantarit 16 kg si a fost facuta cate o "teza de doctorat" pentru fiecare directiva in parte.

"Trebuie sa fim insa extrem de atenti si fermi – a subliniat ministrul – pentru a ne respecta angajamentele. Am obtinut increderea oficialilor UE si daca nu ne vom respecta angajamentele, pe langa amenzile cu care statul roman va fi sanctionat, vom pierde credibilitatea obtinuta prin eforturi deosebite’.

Romania a obtinut, in total, la Capitolul de Mediu, 11 perioade de tranzitie, in timp ce Bulgaria a obtinut numai opt. La Directiva privind deseurile, Romania a obtinut perioada de tranzitie pana in anul 2016, iar Bulgaria pana in 2014, la transportul deseurilor Romania – 2015, Bulgaria – 2009, in domeniul apelor uzate Romania – 2018, Bulgaria 2014, la instalatiile mari de ardere Romania – 2017, Bulgaria – 2014.

Directivele pentru care Romania a solicitat si a obtinut perioade de tranzitie in a doua etapa a negocierilor la Capitolul de Mediu vizeaza epurarea apelor uzate municipale, calitatea apei destinate consumului uman, prevenirea si controlul poluarii, limitarea emisiilor in atmosfera de la termocentrale, depozitarea deseurilor si supravegherea transportului deseurilor.

Costurile totale pentru implementarea intregului acquis de mediu sunt estimate la 29,3 miliarde euro pentru perioada 2004-2018, din care 5,4 miliarde euro de la Bugetul de stat, 9,9 miliarde euro din fonduri comunitare, 7,8 miliarde euro de la agentii economici si 6,2 miliarde euro din alte surse./ROMPRES/

A opta parte din rezervatiile si monumentele naturii din Romania sunt reprezentate de pesteri. Procentul capata proportii si mai semnificative daca luam in considerare faptul ca ele reprezinta unele dintre obiectivele turistice cele mai atractive si vizitate, dar si cele mai fragile. Odata distruse, nu se mai pot reface nici macar in sute de ani, asa cum, de pilda, se poate reface o padure. Pesterile s-au format in sute de mii sau milioane de ani, in conditii climatice care nu mai exista azi pe Terra. Astfel, orice agresare asupra lor duce la modificari ireversibile", a apreciat Ovidiu Guja.

Tocmai de aceea, in Legea Ariilor Protejate (Legea 462/2001), pesterile sunt tratate distinct, intr-un capitol separat, cu prevederi si sarcini specifice, menite sa duca la protejarea si conservarea lor. In opinia lui Guja, organizatiile non-guvernamentale speologice, care ar trebui sa aiba numai scopul explorarii sau protectiei pesterilor, s-au transformat in societati comerciale neautorizate, care ofera turistului vizite chiar si in pesterile protejate. Unele dintre pesteri sunt deja intrate in circuitul turistic, dar nu sub forma organizata, ceea ce duce la un impact negativ mult mai mare si la o degradare rapida.

Articolele de lege privind protectia pesterilor interzic folosirea neautorizata a acestora. In Romania, activitatile comerciale, agroturistice sau nu, care vizeaza pesterile nu se pot desfasura fara autorizatie. In ultimii ani se constata o intensificare a impactului uman asupra pesterilor.

"Diverse organizatii si grupari fac, sub diverse forme, o reclama insistenta pentru turism organizat in pesteri. Se vorbeste cand de 70, cand de 40 de pesteri amenajate pentru turism si care abia asteapta sa-si primeasca vizitatorii. Cautarea senzationalului si a faptului divers nu face insa decat reclama incalcarii flagrante a legii", a declarat Ovidiu Guja.

Alinierea la politica europeana impune si masuri legate de protectia ariilor naturale. Din pacate, au existat si exista finantari din surse europene, pentru arii carstice si pesteri, care au facut mai mult rau decat bine, atentioneaza membrii societatii.

Institutul de Speologie, ca unic institut care studiaza pesterile la noi in tara, poate stabili aceste �reguli ale jocului�, el fiind si unicul administrator al pesterilor, potrivit legii de infiintare, inca neabrogata, din 1920. Specialisti in toate domeniile care privesc pestera, din cadrul acestui Institut, sprijina activitatile de protectie si realizeaza studii de impact daca se doreste dezvoltarea unei activitati turistice de masa. Acest lucru se face insa numai pentru pesterile care se preteaza la aceasta, "care nu sunt prea fragile", dupa cum apreciaza Guja.

Programul continua campania "Rezervatii naturale fara bariere", prin care se invita organizatii si persoane fizice sa se alature acestei initiative.

"Decenii de-a randul, generatii de tineri au descoperit, explorat si protejat un patrimoniu natural de exceptie, reprezentat de rezervatiile naturale ale Romaniei. Astazi suntem in situatia in care libertatea de a intra in rezervatiile naturale traditional deschise tuturor este pe cale sa fie ingradita din dorinta de a obtine profit prin exploatarea turistica a acestora. Nu este vorba de oferta de servicii turistice, ci pur si simplu de incasarea unor taxe pentru simpla intrare in aceste rezervatii. Credem ca este de datoria noastra sa incercam sa pastram accesul liber si pentru viitor in rezervatiile naturale care au fost accesibile in acest mod pana acum", a declarat Ovidiu Guja.

Programul pleaca de de ideea ca, ani de zile, mii de pasionati de natura au contribuit voluntar la protejarea si conservarea acestor rezervatii. Initiativa isi propune sa ceara si sa determine mentinerea fara taxe a intrarii in parcurile si rezervatiile naturale traditional deschise publicului, urmand exemplele unor importante parcuri si rezervatii europene in care, pentru desavarsirea educatiei ecologice a publicului, nu se percep taxe de intrare.

"Suntem convinsi ca impreuna, pasionati de natura, custozi ai acestor rezervatii, apeland si la finantatorii si donatorii cu preocupari pentru protectia mediului, vom putea sa gasim resursele financiare necesare pentru mentinerea acestui statut", a mai precizat presedintele Societatii de Speologie.

Incepand din 2004, societatea poate sponsoriza cu o parte a impozitului pe care il datoreaza statului, organizatii nonprofit care administreaza sau au luat in custodie o arie naturala protejata. Un simplu calcul ne arata ca suma cu care se poate sponsoriza anual, depaseste la nivel de tara suma de 1.000 de miliarde lei. Societatea Nationala de Speologie arata ca este important este sa se profite de acest drept. Nu conteaza daca sponsorizezi un proiect de mediu, unul educativ, un proiect umanitar sau orice alt proiect desfasurat de o organizatie nonprofit din orice domeniu. Aceasta campanie se desfasoara cu intentia expresa de a sustine proiectele administratorilor care adera la "Rezervatii naturale fara bariere" si au inteles ca protectia naturii nu se face cu bariere, ci prin educatie

S-au obtinut, in total, 11 perioade de tranzitie intre 1 si 12 ani pentru domeniile: calitatea apei, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale, a anuntat, vineri, Ministerul Integrarii Europene.

In prima etapa a negocierilor (incheiata la 23 septembrie 2004), Romania obtinuse 5 perioade de tranzitie, intre 1 si 5 ani, pentru aproape 2500 de instalatii in domeniul petrolier, al incinerarii deseurilor spitalicesti, al colectarii deseurilor de ambalaje si echipamente electrice si electronice, al industriei care poate deversa substante in mediul acvatic al comunitatii.

In a doua etapa de negocieri s-au obtinut alte 6 perioade de tranzitie intre 1 si 12 ani.

"Si negocierile pentru aceste ultime perioade de tranzitie au fost foarte intense si deosebit de dificile" – a declarat ministrul delegat Vasile Puscas, negociatorul-esf al Romaniei cu UE, care a condus delegatia tarii noastre la Conferinta de aderare desfasurata, vineri, la Bruxelles.

Pentru managementul deseurilor, s-au acordat perioade de tranzitie cuprinse intre 3 si 8 ani pentru depozitarea deseurilor (perioada este calculata dupa expirarea perioadei de implementare acordata de acquis statelor membre, respectiv de la data de 16 iulie 2009) pentru ca 129 de depozite de deseuri sa se conformeze la standardele comunitare si perioade de 5 pana la 9 ani pentru transporturile deseurilor.

In ceea ce priveste epurarea apelor uzate, s-au obtinut perioade de tranzitie pana la 12 ani, adica pana la 31 decembrie 2018, pentru cea mai mare parte a localitatilor urbane (2609 localitati).

Referitor la nivelul calitatii apei potabile, perioada de tranzitie pentru atingerea standardelor comunitare variaza, in functie de diferiti parametri de calitate, intre 4 si 9 ani pentru localitatile cu populatie intre 10.000 si 100.000 de locuitori.

In domeniul prevenirii si controlului integrat al poluarii, s-au obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani pentru 195 de instalatii, iar pentru limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatiile mari de ardere au fost obtinute perioade de tranzitie cuprinse intre 1 si 6 ani pentru 126 de instalatii.

"A trebuit sa negociem interesul companiilor, al comunitatilor locale, sa tinem cont atat de necesitatea de a avea un aer mai curat, o apa mai buna, dar si de capacitatea de a investi a administratiilor publice locale si a companiilor. Am dorit ca efortul investitional, de aproape 30 de miliarde de euro, sa fie repartizat pe urmatoarele 2 decade. Nu trebuie sa uitam ca investitiile vor fi realizate atat de la bugetul de stat, dar si de companii si din fonduri comunitare consistente, mai ales dupa aderare. Uniunea Europeana ne acorda si acum sute de milioane de euro anual pentru mediu. Trebuie sa invatam din proiectele ISPA, deoarece, dupa aderare, fondurile comunitare vor fi si mai consistente si este necesar sa realizam proiecte eficiente, care sa faciliteze absorbtia acestora" – a explicat Vasile Puscas.

Ministrul delegat a mentionat ca, in negocieri, partea romana a prezentat planuri de implementre pentru fiecare instalatie in parte, in care s-a precizat cum se va face alinierea graduala la standardele comunitare (investitii, surse de finantare etc.). Totodata, a multumit companiilor si autoritatilor publice locale, cu care s-a consultat inca din 2001 si care au oferit aceste date, ajutand delegatia sa le negocieze interesele.

"Putem spune ca am obtinut in negocieri rezultate bune" – a subliniat Vasile Puscas, atragand atentia ca vor fi necesare considerabile investitii in domeniul mediului "nu pentru ca asa ne cere Uniunea Europeana, ci pentru ca vrem sa avem o apa mai buna, un mediu mai curat si sa fim mai sanatosi".

"S-a observat ca, in localitatile in care poluarea este crescuta, durata de viata este mai redusa. Asadar, trebuie sa investim in mediu, adica sa investim in viata si sanatatea noastra si a copiilor nostri", iar acest lucru necesita un efort comun al guvernului, al companiilor si al societatii civile – a mai spus negociatorul-sef cu UE./

La lucrarile reuniunii au fost abordate probleme prioritare care vizeaza promovarea unor actiuni cu rezultat imediat in aplicarea diagramei de eliminare treptata din economie a substantelor care depreciaza stratul de ozon. In cadrul reuniunii s-au adoptat unele decizii suplimentare, in vederea punerii in aplicare a prevederilor Protocolului de la Montreal si a Amendamentelor la Protocol adoptate la Londra, la Copenhaga, la Montreal si la Beijing.

In perioada 21 – 24 noiembrie 2004, vor avea loc reuniuni la nivel tehnic, zilele de 25 – 26 noiembrie fiind destinate reuniunii ministeriale, la care au participat ministrii si sefii delegatiilor din peste 180 de tari, semnatare ale acestui acord multilateral de mediu.

Forumul ONG-urilor ce activeaza in domeniul protectiei mediului se organizeaza traditional la finele anului in curs cu scopul de a oferi comunitatii neguvernamentale de mediu posibilitatea analizei unui an de activitate in domeniu si de a stabili perspectivele dezvoltarii ulterioare.

In cadrul Forumului din acest an vor fi abordate subiecte ce tin de realizarea politicilor de mediu si respectarea legislatiei ecologice a Republicii Moldova atit de catre sectorul asociativ, cat si de catre organele abilitate. Vor fi prezentate un sir de studii de caz privind implementarea unor proiecte ecologice de amploare si se vor discuta rezultatele unui an de munca a sectorului neguvernamental de mediu in cooperare cu organele de stat, donatori, alte ONG-uri, mas media si alte persoane interesate, se va prezenta evolutia sectorului neguvernamental in anul de referinta, etc.

La Forum va participa si va prezenta un raport ministrul ecologiei si resurselor naturale Constantin Mihailescu, iar in cadrul atelierelor preconizate participantii vor organiza un schimb de opinii privind modalitatile de imbunatatire a cooperarii organelor de mediu cu sectorul asociativ. Sunt invitati pentru participare reprezentanti ai Parlamentului, Guvernului, altor organe de resort, ambasadelor, organizatiilor internationale donatoare, reprezentanti ai ONG-urilor din Ucraina si ai mas-media.

Specialistii romani au avut intilniri de lucru cu conducerea Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, colaboratorii directiei de specialitate a ministerului si Agentiei de Stat pentru Geologie ?AGeoM?.

In cadrul acestor intilniri au fost identificate mai multe probleme de interes comun care pot constitui obiective de colaborare pe termen scurt si mediu.

Printre principalele teme abordate au fost: asistenta metodica si tehnica din partea romana la crearea bazei de date privind rezervele de substante minerale si instalarea ei pe suport digital (Sistemul Geografic Informational Geologic), preluarea experientei partii romane in materie de reglementare a relatiilor in domeniul folosirii subsolului si armonizare a legislatiei in domeniu cu legislatia comunitara a Uniunii Europene, precum si participarea specialistilor din Romania la pregatirea cadrelor in domeniul geologiei, inclusiv si organizarea practicii de producere a studentilor.

S-a constatat ca aceasta colaborare ar putea fi dezvoltata in cadrul unui acord de intentii, care ar stabili directiile principale de colaborare, schimbului de experienta si atragerii unor fonduri nationale pentru efectuarea activitatilor de cercetare si explorare.

In cadrul intrunirilor, care au avut loc la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si subdiviziunile lui, s-a convenit asupra organizarii unor cursuri de recalificare pentru specialistii in domeniul protectiei mediului, pentru tineretul studios, alte persoane interesate, s-a abordat problema elaborarii unor proiecte si programe comune de cercetare in domeniu.

Expertii cehi si-au exprimat gatinta de a extinde relatiile de colaborare in domeniul agriculturii ecologice, crearii retelei ecologice si al managementului landsafturilor.

Aceasta vizita s-a efectuat in conformitate cu programul de colaborare moldo-ceha aflat in deplina desfasurare.

Chisinau, 1 decembrie ( INFOTAG ). Declaratii in acest sens s-au facut in cadrul conferintei de presa cu genericul "Organisme Modificate Genetic. Rezultatele testarii produselor din soia", care a fost sustinuta astazi de catre specialistii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale si de specialistii ONG "ProRuralInvest" la agentia INFOTAG.

Dupa cum transmite INFOTAG, expertii au informat audienta despre cele mai recente activitati in domeniul securitatii biologice, care se intreprind in Moldova in vederea respectarii stipularilor Protocolului de la Cartagena cu privire la Biosecuritate. Reglementarea activitatilor privind utilizarea organismelor modificate genetic este asigurata de catre Comisia Nationala pentru Securitate Biologica prin Legea privind securitatea biologica si de o serie de acte normative in domeniu, precum si de Cadrul National de Securitate Biologica elaborat cu suportul proiectului Biosecuritate (UNEP).

De curind, in scopul cunoasterii situatiei reale de pe piata autohtona, 9 mostre de produse din soia au fost testate in vederea depistarii OMG. Aceasta activitate a fost sustinuta de Ambasada Marii Britanii la Chisinau.

"Testarea a avut loc intr-un laborator specializat din Anglia si a costat 2,4 mii de lire sterline. Rezultatele obtinute au aratat ca sase produse: faina din soia, srotul din soia, carnea de soia, importate din SUA, Israel, Polonia, Ucraina, Brazilia contin 5% OMG. Şrotul de soia produs in Moldova si carnea de soia produsa in Olanda nu contin OMG", a spus Angela Lozan, manager al proiectului Biosecuritate.

Sergiu Ciobanu, consultant la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, a relevat ca in prezent in Moldova nu se cultiva plante modificate genetic. El a relevat ca in Uniunea Europeana se permit spre comercializare produsele cu continut modificat genetic nu mai mare de 0,9%.

"La momentul de fata, in Moldova nu exista capacitati suficiente pentru depistarea continutul de OMG in produse, iar pe ambalaje nu este indicat daca produsul in cauza contine sau nu OMG. La Facultatea de biologie a Universitatii de Stat din Moldova, exista Centrul pentru Securitate Biologica, ce va asigura testarea OMG si evaluarea riscurilor pentru mediu si sanatate. Acesta urmeaza sa fie dotat cu echipament special si in timpul apropiat va incepe sa activeze, ceea ce va permite depistarea produselor ce contin OMG", a afirmat Ciobanu.

Referitor la riscurile pe care le prezinta consumul produselor ce contin OMG, el a relevat ca la momentul de fata, la nivel mondial, nu exista date veridice ce ar demonstra efectele negative ale acestora.

Comisia Nationala pentru Biosecuritate a fost informata de ultimele rezultate ale testarilor si va lua masuri pentru monitorizarea produselor importate si respectarea cerintelor de etichetare.

Nicolae Mereuta, coordonator pentru diseminare si relatii publice in cadrul ONG "ProRuralInvest", a comunicat ca recent a fost organizata o campanie de informare a populatiei referitor la OMG si a fost realizat un sondaj de opinie referitor la acest subiect, la care au participat 1,1 mii de persoane cu virsta cuprinsa intre 15-80 ani. Sondajul a fost realizat in doua etape: pina la informarea populatiei despre OMG si dupa aceasta.

Conform datelor obtinute, 56% din cei chestionati cunosc ce inseamna OMG, 72% considera ca consumul produselor ce contin OMG este riscant. Aproape toti sustin ca ar trebui sa se stie daca produsele pe care le consuma contin sau nu OMG. Circa jumatate din cei chestionati cred ca Moldova ar trebui sa acorde atentie agriculturii ecologice.

"Am constatat ca majoritatea celor chestionati sint de parerea ca produsele ce contin OMG prezinta un risc pentru sanatate. Totodata, informarea populatiei referitor la OMG a redus considerabil teama referitor la consumul acestor produse", a explicat Nicolae Mereuta.

INFOTAG precizeaza: Din anul 1996 si pina in 2001, in lume, suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au crescut de peste 30 de ori. in 2002, acestea erau cultivate pe o suprafata de 58,7 mln. de hectare. Cei mai mari producatori de produse ce contin OMG sint SUA, Argentina, Canada si China. Din pnct de vedere al suprafetei cultivate in lume, cele mai cultivate plante modificate genetic sint: soia, porumbul, bumbacul, rapita, cartoful si tutunul.

pentru a-i invata ce inseamna comunicare eficienta, ce este conflictul si care sunt modalitatile de solutionare a lor, cum pot fi identificate problemele etc. Aceste activitati le-au permis elevilor sa faca o lista a problemelor acute din localitate si sa determine prioritatile. Astfel, ei au decis ca nu se mai poate tolera starea de antisanitarie care domneste pe rapa (rauletul Lapusnita) din apropiata vecinatate a scolii ? loc pe care oamenii l-au transformat intr-o gunoiste neautorizata. Si-au fixat drept obiective salubrizarea rapei din imediata apropiere a scolii, salubrizarea si reinnoirea parcului de langa liceu, instalarea urnelor pentru gunoi in locurile publice din sat. Pentru perioada septembrie-noiembrie s-a decis sa se lucreze pentru realizarea primelor doua obiective.

Elevii au inceput activitatea prin elaborarea planului de actiune, care prevedea, la prima etapa, informarea populatiei ? instalarea unui panou in incinta liceului, difuzarea prin sat a buletinelor informative. La a doua etapa s-a intocmit un demers catre directorul scolii, factorii de decizie, s-a discutat cu oamenii care locuiesc pe malul rauletului Lapusnita, convingandu-i sa stranga gunoiul, caci apa acestui paraias ajunge pana in Prut. Desigur, reactiile adultilor au fost diferite, dar tinerii au continuat sa le vorbeasca oamenilor despre pericolul asupra sanatatii.

Alegand problema pentru solutionare, participand la elaborarea si realizarea planului de activitate, tinerii se simt membri ai comunitatii. Incurajarile primite din partea maturilor le-au intarit vointa si le-au sporit increderea in reusita. Au simtit cum fiecare este o veriga importanta in lantul de actiuni. Desi au fost si esecuri, succesul este ca tinerii au inteles ca impreuna sunt o forta, ca sunt sustinuti de o mare parte a populatiei si ca pot continua activitatea.

Dupa realizarea primei actiuni le-am explicat copiilor ca fiecare etapa de lucru trebuie evaluata, propunandu-le sa mediteze asupra unor intrebari precum: ?Facem lucrurile destul de bine??, ?Putem sa activam si mai eficient?? etc. Desigur, pentru alimentarea spiritului civic este importanta evaluarea din partea comunitatii, succesul fiind atunci cand membrii comunitati, APL se implica in aprecierea activitatii si realizarea ei (lucru care s-a intamplat la Carpineni).
Actualmente, ?Tinerii in actiune? de la Carpineni elaboreaza strategii de evaluare a realizarii planului de actiuni. Vom utiliza chestionarele structurate, interviurile radio, sondajele de opinie printre elevii liceului. Informatia acumulata o vom folosi pentru realizarea altor obiective.
Tamara MACARU, profesoara, director adjunct
al Liceului Teoretic din s. Carpineni