In cadrul ONG-ului activeaza trei centre de instruire situate strategic in centrul, sudul si nordul tarii, respectiv, la Chisinau, la Tartaul de Salcie, Cahul si la Glodeni. Arealul de activitate al centrelor este divers si orientat spre satisfacerea cerintelor de instruire a populatiei rurale din zonele respective.

Pe parcursul anilor ONG-ul a realizat mai multe programe si proiecte, principalele domenii fiind cercetarea, implementarea celor mai eficiente activitati, educarea si instruirea participatoare, elaborarea si publicarea lucrarilor accesibile pentru copii si adulti. Potrivit echipei ?Bios?, la un deceniu de activitate, desi mai au multe de invatat, sunt gata ?de munca pentru binele prietenilor fermieri, pentru comunicare si invatare impreuna cu amicii, copii si adolescenti din scolile rurale si urbane, colegii si universitati, pentru frumusetea peisajelor, sanatatea solurilor, puritatea apelor Moldovei, pentru perfectiunea gandurilor si a faptelor?.

La cei 10 ani de activitate ?Bios? a organizat o intalnire cu partenerii si prietenii, a editat o editie jubiliara a buletinului

informativ ?Bios Synopsis? si ?Codul de etica ecologica pentru cetatenii secolului XXI?. Cel din urma a fost realizat in baza concursului ?Codul de etica ecologica?, organizat impreuna cu REC-Moldova, inserand principii, prevederi despre comportamentul omului pentru a asigura protectia mediului si despre modul de viata in armonie cu natura.

Felicitari. La mai mult si la mai mare, va doreste si Portalul GreenMedia

[b]Cauzele seismului [/b]

Revenind din vacanta, elevii de la liceul ?Prometeu? au discutat la lectiile de geografie despre seismul din 26 decembrie 2004. Au adunat informatii din ziare, reviste, de pe internet si pe baza cunostintelor anterioare au incercat sa explice in ce mod s-a produs aceasta calamitate naturala. Curiozitatea lor era cu atat mai mare, cu cat la 14 decembrie 2004, din Indonezia s-a intors un grup de elevi de la ?Prometeu?, care au participat cu succes la un concurs international. In zilele noastre tot mai multi oameni pleaca la odihna sau in scopuri profesionale in diferite regiuni ale lumii. Discutiile despre comportamentul nostru in astfel de situatii exceptionale sunt intotdeauna binevenite.

In cadrul lectiei-conferinta ?Calamitatile naturale?, liceenii din clasa a XII-a au dezvaluit cauzele producerii unor astfel de cutremure. Elevii stiu ca litosfera Pamantului este fragmentata de blocuri numite placi. Dupa dimensiuni, grosime, compozitie si structura placile litosferice sunt diverse. Se disting placi majore (Pacifica, Americana de Nord si de Sud, Euroasiatica, Indo-Australiana, Africana, Antarctica), ce stau la baza continentelor si oceanelor actuale. Exista placi medii si mici, reprezentand franturi sau resturi de placi, ce provin din trecutul geologic indepartat. Microplacile, fata de cele mari si mijlocii, au o viteza de deplasare mai mare, se pot cobori, ridica sau misca orizontal, provocand cutremure de pamant. Pe fundul Oceanului Planetar se afla lanturi submarine de munti, numite ?dorsale oceanice?. Anume acestea sunt foarte active tectonic, deoarece sunt lanturi vulcanice, formate din lava bazaltica. De-a lungul osiei dorsalelor sunt situate vai inguste si adanci de forma unei despicaturi in scoarta terestra, numite vai de rift. Pe fundul vailor de rift iese la suprafata, sub forma de topituri, materialul din astenosfera. Miscarea de subductie a placii Jndo-Australiene a si fost cauza seismului din 26 decembrie 2004.

[b]Schimbari pe Terra [/b]

O comunicare interesanta a prezentat la conferinta eleva clasei a XII-a, Tatiana Rotaru, care s-a referit la ultimele cercetari ale geologilor americani. Ei au demonstrat, dupa confruntarea hartilor actuale cu datele obtinute prin satelit, ca cutremurul cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter a deplasat intreaga insula Sumatra cu aproximativ 36 metri spre sud-vest. In afara de Sumatra, seismul a deplasat si insulele mai mici din regiune cu 20 metri. Modificarile hartii se datoreaza nu atat deplasarilor geologice, cat impactului produs de devastatoarele tsunami, care au lovit cu o energie uriasa tarmurile statelor din Asia de Sud. Aceste schimbari vizeaza, in special, linia tarmului, corespunzand unei eroziuni bruste a zonelor litorale sub actiunea valurilor seismice. Cutremurul a generat chiar balansarea axei de rotatie a Planetei. S-a inregistrat si o minuscula schimbare, de ordinul microsecundelor, in durata miscarii de revolutie a Pamantului, valoarea exacta a acesteia nefiind inca determinata.

[b]Cum reactionam in caz de cutremur de Pamant[/b]

Din comunicarile prezentate de Victor Ulinici si Lilia Doibani, elevi in clasa a XII-a, colegii au aflat ca in Oceanul Indian nu exista un serviciu international de avertizare a populatiei in caz de cutremur. Asa ceva exista in Oceanul Pacific, pe insulele Hawai, la Honolulu. Daca populatia din zona ar fi fost informata despre pericolele pe care le poate provoca un cutremur subacvatic, nu ar fi fost atat de multe victime. Valul seismic, avand o viteza de 700 km/ora, a ajuns in Sri Lanka peste doua ore dupa cutremur, in insulele Maldive ? peste 4 ore, iar in Africa, la tarmurile Somaliei si Tanzaniei ? peste 7 ore. Existenta unui sistem de avertizare ar fi putut preintampina populatia.

Elevul clasei a XII-a,

Onoriu Puscasu, le-a vorbit celor prezenti despre regulile de comportament in timpul cutremurului. El a explicat ca vibratia suprafetei terestre dureaza doar cateva secunde, cel mult un minut. Desi aceste zguduiri trezesc frica, nu avem de ales, trebuie sa asteptam pana vor trece. Pastrand calmul si stapanirea de sine, vom avea mai multe sanse de a ramane nevatamati. A pastra calmul nu inseamna insa a nu reactiona prompt. Pericolul cel mare poate veni de la obiectele ce cad de sus, de aceea primele si cele mai multe victime sunt anume oamenii care nu sunt precauti. Panica este o alta cauza ce face victime. Important este sa intelegem nu doar la nivelul constientului, dar si al subconstientului ca, atata timp cat ne vom pastra cumpatul, vom fi in stare sa gasim o modalitate de a ne salva. De asemenea, trebuie sa stim ca in R. Moldova blocurile pot rezista unor cutremure cu magnitudinea de pana la 8 grade.

[b]Donatia elevilor de la ?Prometeu?[/b]

Liceul ?Prometeu? a contribuit si el la ajutorarea sinistratilor. Elevii Corina Ajder si Vasile Nagacevschi, membri ai Organizatiei Internationale ai Tinerilor Lideri, cu centrul la Washington (YLI), au adunat intr-o singura zi de la colegii lor 11.912 lei, pe care i-au donat copiilor suferinzi din Asia. A fost un gest de caritate, dar si de solidarizare cu cei care au avut de patimit in urma cutremurului. Este adevarat, oamenii sunt neputinciosi in fata naturii, dar asemenea gesturi de sustinere ii fac intotdeauna sa se simta puternici.

Emisiile toxice care provin de la automobile constituie 90-95% din volumul total al substantelor poluante ce se degaja in atmosfera urbana. Practic tot ce se elimina prin teava de esapament este daunator pentru mediu si sanatate: monoxidul de carbon, funinginea, aldehida formica, benzapirena, oxizii de sulf si azot etc. Mirarea medicilor sanitari a fost mare cand aldehida formica s-a depistat in aerul din inima parcului ,,Valea Morilor ?.

Prin ce se explica aceasta situatie? Mai intai de toate, prin numarul mare de automobile care circula in timpul zilei pe strazile orasului. Cand s-a elaborat planul urbanistic al centrului capitalei si al multor cartiere nu s-a stiut cum se va dezvolta transportul auto. Astazi orasul s-a impotmolit si nu mai poate ,,inghiti? numarul in crestere al autovehiculelor care este de 180-200 mii de unitati. La aceasta se mai adauga si factorii negativi dintre care fac parte starea tehnica extrem de proasta a parcului auto invechit de tot. Suntem singura tara din Europa care admitem importul automobilelor cu gradul de uzura pana la 10 ani. Si ce avem? Fiecare al doilea automobil de productie ex-sovietica are depasiri ale concentratiei de gaze toxice emise in atmosfera. Fiecare al patrulea din cele de productie vestica, fiind vechi, de asemenea, suprapolueaza aerul. Suntem unica tara in Europa care n-a introdus normativele ecologice Euro-2, Euro-3, Euro-4. Ucraina, de exemplu, urmeaza normativelor Euro-2, Romania ? Euro-3. Aceste si alte tari au limitat ,,varsta? automobilelor importate pana la 7 ani si chiar 5 ani de la producere.

Un factor hotarator pentru reducerea emisiilor toxice de catre mijloacele de transport este calitatea combustibilului. Dar situatia reala de la noi n-o stie nimeni. Cativa ani in urma, OT Chisinau a MEM a prelevat 10 mostre de benzina si le-a investigat in laboratoarele de la Iasi si Vatra, mun. Chisinau. 8 din ele erau nestandarde. Situatie dezastruoasa, insa nimeni atunci si, cu atat mai mult in prezent, nu a intreprins nimic pentru imbunatatirea calitatii carburantilor.

Nu-i vorba, se face cate ceva pentru redresarea situatiei. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, alte ministere si departamente au elaborat si propus Guvernului masuri destul de eficiente pentru reducerea poluarii aerului. Deja al patrulea an consecutiv Moldova desfasoara pe data de 22 septembrie, alaturi de alte state, actiunea europeana ,,In oras, fara automobilul meu?. Dar carul se misca greu din loc. Mai bine zis da inapoi. Gradul de poluare al atmosferei creste anual cu circa 10 procente, proportional cresterii numarului de masini importate si maririi volumului de combustibil ars. Hotararile vechi ale Guvernului raman pe hartie, iar noile propuneri deocamdata nu sunt acceptate. Masa rotunda cu genericul ,,Dezvoltarea transportului ecologic auto in Moldova? , care s-a desfasurat la 27 ianuarie a.c., n-a adus doza de optimism. Dupa cum au constatat participantii la sedinta, promovarea transportului durabil, non-poluant este o problema grea, cu multe obstacole. Nivelul scazut al dezvoltarii economice, saracia populatiei, mentalitatea depasita, inclusiv a functionarilor de stat, alte cauze nu permit de a face cotitura radicala in acest proces.

Solutii exista. Mai intai trebuie sa ne raliem la cerintele ecologice europene. Introducerea standardelor Euro-2, Euro-3, Euro-4 nu sunt un moft, ci o necesitate a zilei. A venit timpul sa limitam pana la 7 ani ,,varsta? automobilelor importate in tara, sa interzicem intrarea in Moldova a celor care nu corespund standardului Euro-2. Daca nu facem acest lucru urgent riscam sa devenim o gunoiste a Europei. Metalul uzat ne va veni chiar din Ucraina si Romania care se debaraseaza de masinile vechi.

Este absolut necesara instituirea testarii obligatorii tehnice si ecologice anuale a tuturor automobilelor. Avem deja 11 centre specializate de diagnosticare tehnica, inclusiv 5 in capitala. Daca Guvernul aproba aceasta decizie, nu este o problema crearea a unor astfel de intreprinderi particulare in fiecare raion.

Avem nevoie de un control riguros al calitatii combustibilului. Departamentul Standardizare si Metrologie are toate posibilitatile de a tine sub control situatia. Mai mult, se cere de a asigura transparenta deplina a rezultatelor controalelor efectuate. Consumatorii sunt in drept sa stie care companie, care statie PECO falsifica benzina, motorina, gazul ca sa poata avea o alegere mai buna.

Mult depinde de faptul cum se va dezvolta transportul in comun. Nu incape nici o indoiala ca microbuzele care ne-au salvat intr-o perioada de criza acuta urmeaza sa fie inlocuite cu troleibuze si autocare. Treptat, esalonat, timp de 3-4 ani numarul de rute si al unitatilor de astfel de transport trebuie reduse, apoi scoase din circulatie, cu exceptia rutelor suburbane si interurbane. Toate orasele europene se descurca fara acest tip de transport, putem face si la noi la fel. Primaria orasului Chisinau are deja unele experiente de extindere a liniilor electrice pentru troleibuze, procurare si punere in circuit a autocarelor noi. Se cere o mai buna intelegere a problemei si mai multe eforturi din partea consilierilor municipali.

Abia incepem sa dezvoltam transportul alternativ ? bicicletele, trotinetele, skate-board-urile, rolerele. In primavara acestui an, daca nu va interveni ceva deosebit, va fi data in exploatare prima pista pentru biciclete in sectorul Botanica pe tronsonul bd. Dacia ? Viaduc – str. Ciuflea. Apoi se poate de continuat proiectul si in celelalte sectoare ale orasului. Bucura faptul, ca proiectul Legii cu privire la circulatia rutiera prevede si creeaza mai multe posibilitati decat in prezent pentru dezvoltarea ciclismului ca transport urban.

Exista si alte perspective pentru stoparea poluarii aerului in oras (de imbunatatirea situatiei inca nu se poate vorbi). Mult depinde de vointa politica a celor de la guvernare. Dar si de intelegerea problemelor ecologice de catre intreaga societate. Lozincile de astazi ce invita aderarea noastra la Uniunea Europeana se pot uza rapid daca in R. Moldova nu se vor face pasi siguri de a apropia legislatia noastra de Directivele europene in general si in particular la cele care vizeaza protectia aerului atmosferic.

Am adresat mesajul primit din satul Parcani responsabililor din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, care au cercetat de urgenta aceasta situatie. Iata raspunsul semnat de Violeta Stoleru, Sectia sisteme informationale din cadrul Inspectoratului:

– Portiunea de padure de stat din apropierea satelor Parcani si Raciula, Calarasi, a fost cercetata de catre specialistii Inspectoratului. S-a supus controlului padurea ocolului silvic Varzaresti din apropierea satului Parcani, in comun cu inspectorul pentru ecologie Sergiu Mazilu si inginerul pe paza si protectia padurii al ISS Calarasi, M. Cisca, seful ocolului silvic Varzaresi, P. Moisei. Intr-adevar, din padurea cantonului nr.10 al ocolului silvic Varzaresti (padurar Ion Oanta), s-a constatat taierea ilicita, de catre persoane neidentificate, a 8 arbori (3 frasini cu diametru de 20-40 cm, 4 artari cu diametru de 24 cm si un ulm cu diametru de 32 cm) cu un volum de masa lemnoasa de 2,65 m3. S-a intocmit act dlui P. Moisei, seful ocolului silvic Varzaresti, caruia i s-au dat indicatii obligatorii privind asigurarea pazei fondului forestier, inclusiv padurarului Ion Oanta, responsabil de paza padurii. Materialele au fost expediate organelor de politie pentru depistarea contraventiilor.

Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti.

"Aproape jumatate din autovehiculele din Bucuresti functioneaza inca cu benzina cu plumb. Un kilogram de plumb pe an este eliminat de fiecare masina, substanta deosebit de nociva", a declarat Dragos Stan, presedintele Eco-Europa. Anual, traficul bucurestean produce peste 2 milioane de substante nocive, cu efecte extrem de grave asupra sanatatii locuitorilor.

Traficul este una din principalele cauze ale celor peste 20.000 de decese inregistrate anual, generate de stari maladive grave, precum afectiunile cardio-vasculare. "Se stie ca 80% din bolile de cancer sunt cauzate de substantele nocive din mediu.

Aceasta situatie se agraveaza in zonele centrale, unde posibilitatea aparitiei unor decese este de doua-trei ori mai mare decat daca emisia de toxine ar fi in limitele maxime admise", a spus Dragos Stan.

El sustine ca emisiile mari de dioxid de carbon din Bucuresti depasesc cu mult capacitatea de absorbtie a naturii si din cauza reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului, injumatatit dupa 1989.

Astfel, unui bucurestean in revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale. Norma de spatiu verde este de 12 mp/locuitor. Dar, la Stockholm este de 70 mp/locuitor, la Viena este de 70 mp/locuitor, iar la Bucuresti este de 2,5 mp/locuitor. Stan sustine ca, in ultimii 15 ani, au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii verzi din Bucuresti.

Cel mai bine sta sectorul 1, unde spatiul verde ocupa 11 mp/locuitor, la polul opus fiind sectorul 6, unde unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decat este necesar.

"Reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include si cele 14 cimitire, care insumeaza 131,3 ha", a adaugat presedintele Eco-Europa.

Pentru a ajunge la standarde, Bucurestiul ar trebui sa ajunga, pana in 2025, la 2794,5 ha de spatii verzi.

Eco-Europa atrage atentia asupra ploilor acide, care, potrivit ultimului studiu anual, au reprezentat aproximativ 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in Bucuresti. Impactul asupra starii de sanatate este sustinut de modul in care au evoluat principalele boli.

Astfel, in ultimii 10 ani, numarul deceselor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 locuitori; cele cauzate de de boli ale aparatului digestiv – de la 1,7 la 6,9 cazuri la 100.000 locuitori, tumori maligne de la 2,1 la 8,5 cazuri la 100.000 de locuitori.

"Fiecare dintre bolile acestea are legatura, intr-un grad mai mic sau mai mare, cu poluarea", a completat presedintele Eco-Europa, Dragos Stan.

Insa, nu nocivitatea unor aditivi este atat de periculoasa pentru sanatatea omului, cat utilizarea lor necorespunzatoare. Se spune ca suntem ceea ce mancam. Potrivit specialistilor, aproximativ 70% din bolile romanilor sunt provocate de alimente si de modul de hranire.

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a realizat un amplu studiu prin care incearca se demonstreze atat partea pozitiva, cat si cea negativa a E-urilor. Paul Piscoi, coordonatorul proiectului Codex Alimentarius, arata ca, spre exemplu, nitritii in combinatie cu sarea sunt folositi pentru a opri dezvoltarea sporilor bacteriilor care provoaca botulismul. Ei sunt folositi pentru a aroma si fixa culoarea carnii rosii, a carnii de pasare si de peste. Insa, acestia pot reactiona cu anumite amine pentru a forma nitrozamine, multe dintre acestea cauzand cancer.

Si, oare, de cate ori atunci cand cumparam carne tocata sau carnaciori rumeni nu ramanem "miscati" de cat de frumos si de proaspat arata…! Aparenta doar, caci conservantii care contin sulfiti si care confera carnii culoarea rosie sunt interzisi in carne.

[b]Sanatatea poate fi grav afectata[/b]

Cei mai periculosi aditivi sunt cei sintetici. Consumul continuu de alimente care au in compozitia lor si aditivi artificiali afecteaza sanatatea organismului uman. Studiile de specialitate au aratat ca pentru a se apara de aceste chimicale, organismul produce anticorpi peste masura, care vatama la randul lor organele interne. Intr-un final, rezultatul acestor procese il reprezinta distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Problema este ca nu toti producatorii alimentari constientizeaza pericolul pe care il reprezinta pentru populatie alimentele nocive pe care le produc. In tarile dezvoltate, nici un producator serios nu are curajul sa introduca in alimente aditivi toxici care sa depaseasca concentratiile prevazute de lege. Multe produse alimentare de import, incarcate de E-uri ucigase, respinse la ele acasa, se comercializeaza fara probleme pe piata noastra. Si asta pentru ca romanilor le lipseste interesul pentru informare. Ori pentru ca, de saraci ce sunt, pornesc de la premisa ca omul tot trebuie sa moara de ceva. In tara noastra, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Sanatatii. El cuprinde E-urile acceptate si cantitatile admise. Cu toate acestea, piata geme de alimente cu continut indoielnic. Ceea ce face OPC-ul sau controlorii veterinari tine mai mult de reclama decat de o activitate serioasa facuta cu profesionalism.

[b]In UE, doar aditivi naturali[/b]

"Aditivii alimentari se regasesc intr-o gama larga de produse pe care le consumam zilnic. In primul rand este necesara o diferentiere clara intre aditivii naturali si cei obtinuti pe cale artificiala. Tarile europene utilizeaza numai aditivi obtinuti pe cale naturala deoarece nu au efecte nocive asupra organismului uman. Pe de alta parte, aditivii artificiali se inscriu in categoria substantelor toxice, fiind factori chimici de risc", ne-a declarat dr. Florinel Badulescu, medic specialist oncolog.

De foarte multe ori, lumea medicala a atras atentia asupra faptului ca acesti aditivi alimentari pot pune in pericol sanatatea populatiei. Astfel, "utilizati repetat sau intr-o cantitate peste limita maxima admisa, aceste substante pot declansa anumite tipuri de cancer, cel mai frecvent cancerul digestiv", ne-a explicat dr. Badulescu.

Totodata, medicul a mai adaugat ca nu este de-ajuns ca pe eticheta sa fie trecut numele aditivului, ci trebuie sa apara si concentratia maxima admisa, astfel incat consumatorul sa stie la ce riscuri se expune. "Nu tot ce este roz si aspectuos e bun si pentru organism. Astfel, tocmai crenvurstii cei mai roz si mai apetisanti sunt si cei mai periculosi din cauza ca sunt plini de aditivi artificiali", a atras atentia dr. Badulescu.

[b]In Romania, aditivii nocivi nu sunt interzisi[/b]

Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in continua schimbare. Totusi, Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana a intocmit o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Acestia sunt:

– E 123 – se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen, de aceea este interzis in SUA si in fostele state sovietice;

– E 102 (tartrazina) – este un colorant galben care se gaseste in sucuri si dulciuri si are actiune cancerigena;

– E 330 (acid citric) – produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in majoritatea sucurilor;

– E 621 (glutamat monosodic) este unul dintre cei mai nocivi aditivi care produc cancer si boala numita Alzheimer. Se regaseste mai ales in supele concentrate, dar este folosit si la conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor;

– E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit, foarte periculos, deoarece poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale;

– E 131 (albastru patentat), E 211 (benzoat de sodiu), E 213 (benzoat de calciu), E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) pot produce cancerul;

– E 250 (nitrit de sodiu), E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu) afecteaza vasele de sange.

Dealurile line coboara spre casele ascunse in iarna. Brazi semeti si rari depun marturie despre bogatia de lemn din tinutul Harghitei. ?Pe vremuri, toate dealurile erau acoperite de paduri?, povesteste o femeie intr-o romaneasca stricata. ?Pe aici toti vorbesc in maghiara, dar intelegem?. Dorea sa mearga in alt sat, iar simbata nu circula autobuzele, asa ca iesise ?la ocazie?. Auzise de defrisarile ilegale si ducea dorul padurilor de altadata. ?Altadata? inseamna insa doar acum douazeci de ani.
?Defrisarile au fost facute masiv de Regia Nationala a Padurilor inainte de a fi retrocedate?, spune Laszlo-Szabo Szeley, un important militant ecologist din zona.
?Padurarii din zona sint baroni locali. Toti au pensiuni turistice, doua automobile de teren si au dezvoltat afaceri cu lemn. S-a taiat in prostie. Sint proprietari care, atunci cind si-au recapatat padurile, au intrat in posesia unor terenuri aride?, povesteste Laszlo.
Un copac matur are patru metri cubi de lemn, iar pretul unui metru cub de cherestea este 100 de euro. In aceste conditii, defrisatul padurilor a fost afacerea cu cea mai mare rata de profit din tinutul Harghitei. Fara nici un fel de investitie, din taierea unui copac se obtine de patru ori valoarea salariului mediu pe economie. In judetul Harghita, drujbele sint la mare cautare.
?Suprafata impadurita a Romaniei este, la ora actuala, de 27% din teritoriul tarii. La prima vedere pare mult, dar media europeana este de 32%, iar in Germania procentul de padure din intreaga suprafata este de 37%?, spune ecologistul.

[b]Braconaj legalizat de fostul guvern [/b]

?Braconajul a fost legalizat chiar de fostul guvern deoarece Adrian Nastase, in calitatea sa de presedinte de onoare al Asociatiei Generale a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, a promovat prin ordonante guvernamentale genocidul asupra faunei?, se precizeaza intr-un raport al Fundatiei AVES, condusa de ecologistul Laszlo-Szabo Szeley.
?Nu sint vinator. Urasc sa trag cu arma. Eu vinez numai cu aparatul foto. Aceasta vinatoare este mult mai dificila pentru ca trebuie sa ma apropii, iar animalele sa nu ma simta. Cred ca natura trebuie respectata?, spune Laszlo Szabo-Szeley, fotograful ecologist care
si-a facut un scop din salvarea ursului carpatin de la exterminare.
?Am deranjat multa lume. Am fost blocat pe un drum forestier si amenintat cu arma de un grup de vinatori?. Laszlo isi aprinde o tigara. Vorbeste precipitat, ca si cum are foarte multe de spus si e presat de timp.

[b]Observator tip Harghita [/b]

?In fiecare zi ma duc in padure. Nu am stare. Ceea ce se intimpla e strigator la cer. Ursii sint masacrati fara mila. Exista asa-numitul ?Observator tip Harghita?, denumire data de Securitate pe vremea lui Ceausescu. E vorba despre o constructie de dimensiuni mici, cu doua ferestre inguste, ridicata in mijlocul padurii. Inauntru se ascund tragatorii. In fata constructiei este o cusca metalica inchisa, unde se afla un cadavru de animal. O vaca moarta sau un cal. Ursul e atras de mirosul de singe si se apropie. Nu poate scoate cadavrul din cusca inchisa si ramine pe loc ca sa manince. Asa cade in capcana si e ucis cu cruzime de tragatorii ascunsi in cabana?, povesteste Laszlo.
In acest mod, Nicolae Ceausescu a impuscat de-a lungul vremii in jur de 4.000 de ursi. ?Este cel mai las mod de a vina. Ursul nu are nici o sansa, e luat ca din oala?, spune fotograful, aprinzindu-si o noua tigara. ?Vinatoarea de urs ar trebui sa se faca numai cu glont. Noi am gasit oase de urs ingropate care aveau urme de alice mari. Este un adevarat macel?.
De ce sint ucisi ursii? Nimic mai simplu: un urs mort valoreaza mai mult decit unul viu. ?7.000 de euro fac blana si capul unui animal de marime medie?, explica Laszlo. ?Numai eu stiu 20 de case care au pe pereti cranii de ursi si unde invitatii stau cu picioarele pe blana animalului?, continua ecologistul.
Intr-un studiu realizat de fundatia AVES se arata ca, ?la sfirsitul anilor ’80, populatia de ursi din intreaga tara era de 7.780 de exemplare, dintre care 1.185 de exemplare traiau in judetul Harghita. Statisticile dovedesc ca, intr-un singur deceniu, efectivele de ursi
s-au diminuat cu 31a, in 1997 ajungindu-se la un numar 5.366 de exemplare. Statisticile din judetul Harghita sint si mai alarmante. Pina in 1997 au fost exterminati 570 de ursi, iar in 2003 mai erau doar in jur de 250 de exemplare?.

[b]Cotele de recoltare [/b]

Ion Tiriac spunea, intr-o emisiune TV, ca vinatorii ?nu ucid, ci recolteaza?. Acesta este termenul folosit in limbajul conventional al asociatiilor de vinatoare. Astfel, ?pentru sezonul de vinatoare 2003-2004 a fost aprobata, de catre Ministerul Agriculturii, prin Ordinul 668 din 11 septembrie 2003, o cota de recoltare de 74 de exemplare de ursi, ceea ce inseamna 38% din populatia de 250 de exemplare existenta in judetul Harghita. Conform instructiunilor din domeniu, din 10 ursi se poate impusca un singur exemplar?, precizeaza studiul AVES.
Numarul corect in ceea ce priveste ?cota de recoltare? se obtine prin numararea exacta a ursilor in locurile de iernare de catre paznicii de vinatoare. De fapt, ?ursii sint numarati printr-o estimare din birou?, spune raportul.

[b]Vinatorul fara arma [/b]

In restaurantul elegant de la intrarea in orasul Odorheiu Secuiesc, Laszlo se pregateste sa se infrupte dintr-o portie uriasa de ciorba de burta. In regiune, mincarea este un adevarat cult. Ciorbele sint aduse intr-un fel de ligheane din ceramica si au un gust ce aminteste de mincarea bunicii servita dupa slujba de duminica. Ecologistul e imbracat in haine de culoare verde inchis. Daca il vezi de la distanta, aduce cu un vinator care si-a ratacit arma. Laszlo s-a nascut in 1950, in Tirgu-Mures, si s-a stabilit in Odorhei la inceputul anilor ’80. Isi cistiga existenta din ?bird watching? – organizeaza grupuri turistice de straini pe care le duce in Delta sa urmareasca si sa fotografieze pasarile.
Laszlo Szabo-Szeley este foarte cautat de reporterii straini, care il considera cea mai autorizata voce in materie de protectie a animalelor salbatice. Lobby-ul sau a facut ca trofeele de urs provenite din Romania sa nu mai fie recunoscute si punctate pe plan international.

[b]Vinatoarea care a socat Romania [/b]

In perioada 22-23 ianuarie, omul de afaceri Ion Tiriac invita 32 de persoane alese cu grija la o vinatoare de mistreti organizata la Balc. La acest eveniment au participat, printre altii, Adrian Nastase si Ilie Sirbu, fost ministru al agriculturii. Trebuie spus ca Ilie Sirbu a suferit un accident la vinatoare in urma cu un an, fiind impuscat in zona inghinala. Conditiile accidentului au ramas invaluite in mister. In organizarea vinatorii de la Balc au fost implicate 180 de persoane si au fost impuscati 185 de mistreti, dintre care unul a avut colti de 24 de centimetri si a fost revendicat de fostul prim-ministru, Adrian Nastase.

[b]Ilegalitatile care duc la exterminarea ursului carpatin [/b]

? Cotele de recoltare sint supraestimate
? Infestarea ursilor prin folosirea de cadavre de animale decedate pentru hranirea acestora
? Folosirea observatoarelor inchise pentru vinarea ursilor
? Vinarea in birlog si goana ursilor in timpul iernii in teritoriile de hibernare
? Administrarea necorespunzatoare a fondurilor de vinatoare
? Specializarea insuficienta a paznicilor de vinatoare. Acestia urmeaza un curs de calificare de numai 30 de zile
? Braconajul
? Masacrarea femelelor gestante toamna si primavara, cind puii sint in birlog
? Capturarea ursilor tineri cu scopul detinerii lor in captivitate.

Cu prilejul conferintei de presa saptamanale a MMGA, Korodi a prezentat noile modificari legislative ce vor interveni conform negocierilor pe Capitolul 22 Mediu, precum si termenele de finalizare ale noilor acte normative.

"Perioada 2005-2006, va fi decisiva pentru termenii si conditiile aderarii la UE, iar autoritatilor romane le revine obligatia indeplinirii angajamentelor asumate in negocieri", a spus Attila Korodi/ROMPRES/.

Oficialul ungar este interesat de starea celor 17 rezervoare de tratare a apelor reziduale industriale din apropiere de Baia Mare, unde in 2000 o deversare de cianuri a afectat calitatea raurilor din Ungaria.

"Caderile de zapada din ultimele saptamani au ridicat ingrijorari in legatura cu siguranta acestor rezervoare", a declarat ministrul ungar al mediului. De asemenea, oficialul ungar a subliniat ca o comisie ad-hoc ungaro-romana ce va analiza riscurile instalatiilor industriale romanesti pentru raurile care trec in Ungaria va demara lucrarile in aceasta primavara. /ROMPRES/

Principala ceremonie va avea loc in aceasta luna la Kyoto, cea mai veche capitala imperiala a Japoniei, unde a fost semnat tratatul pe 16 februarie 1997.

Protocolul de la Kyoto intra in vigoare efectiv de miercuri, dupa ce a fost ratificat de 141 de tari, dintre care 30 de tari industrializate.

Protocolul se inscrie in conventia-cadru ONU asupra schimbarilor climatice ce vor fi adoptate cu ocazia celei de a treia Conferinta a Partilor care se tine tot miercuri la Kyoto.

"Este un eveniment important pentru Japonia", a explicat pentru AFP Takashi Omura, responsabil al sectiunii de mediu mondial al Ministerului nipon al Mediului.

Centrul de Analize Climatice, RAC, care grupeaza 340 ONG-uri ecologiste, a anuntat ca mai multe manifestari pentru marcarea evenimentului, precum un turneu pe bicicleta in Lisbona, prin care vor face turul ambasadelor tarilor care au ratificat tratatul, dar si inaltarea unui balon gonflabil in apropierea Parlamentului de la Berlin sau in fata statuii Libertatii la Paris cu mesajul: "Kyoto 2005, Alaturati-va noua !" la adresa SUA si a altor state care nu au ratificat inca tratatul.

Manifestari si conferinte de presa ale ONG-urilor vor avea loc la Moscova si la chiar in fata ambasadei SUA la Roma.

"Nu vor fi prezente la ceremonie decat tarile semnatare ale Protocolului, dar acesta ramane deschis publicului", a adaugat Omura, intrebat despre o posibila prezenta a reprezentantilor americani la Kyoto./Rompres/