MacLeod is a big man, but he has plenty of headroom inside Hull Wind I, whose 164-foot-tall tower casts a shadow over the football field at Hull High School. A ladder at ground height leads straight up into blackness. The room is full of the computers that operate the turbine, lots of important-looking controls, and an "emergency stop" button we visitors have to be careful not to bump.

A digital readout offers the speed of the 154-foot-diameter rotor (28.7 revolutions for minute) and the turbine’s generated power since it was installed in December of 2001: 5,052,741 kilowatt hours. That’s in excess of five million kilowatts, more than enough reason for Hull to hold a celebration honoring the turbine. The town is so pleased with its wind power generation that it’s adding a second, much bigger unit.

MacLeod gestures out past Windmill Point across the bay, with the city of Boston visible in the distance. "We intend to have 100 percent renewably generated powe? in Hull," he said. "Our next step is the installation of a 1.8-megawatt turbine at the town landfill, which we hope to have up and running by the end of the summer. Then, by 2008, we want to install four offshore turbines totaling 12 megawatts."

There are 40 towns in Massachusetts that have municipally owned electric utilities, a situation that is ideal for public wind power. Towns like Hull can generate a kilowatt of electricity for 3.4 cents, but because of production tax credits and tradable renewable energy certificates (RECs), it takes in 6.3 cents. "It’s a cash cow," MacLeod said. The electricity generated goes straight into the town’s own grid, replacing power that would cost eight cents per kilowatt hour if it were purchased in the energy market.

"We get the financial benefit, plus because it’s a green source of energy the turbine becomes a focus of goodwill for the town," says Hull selectwoman Joan Meschino. Everyone in town will tell you that the wind turbine has not killed a single bird, at least according to the regular checks by the town’s science students. Neighbors are supportive, too, and you can hardly hear the turbine even when you’re standing right under it.

Given the numbers, it’s not surprising that many towns in the state are looking at municipal wind power. Also visiting Hull was Kevin Greely, a member of the town of Arlington’s board of selectmen. Arlington, near Cambridge and 26 miles from Hull, has hillsides that supporters think can generate enough wind to support a turbine. "It’s impressive what they’ve done here in Hull," Greely said. "We want to move forward, and our next step is a wind analysis to see if a project is feasible."

Bill Ford, manager of Ipswitch’s municipal electricity plant, says his town has already done a wind assessment, and results showed promising 11.5-mile-per-hour winds. The town is planning to install a 1.5-megawatt turbine, with operations set to begin in 2006. "I’ve gotten nothing but positive comments on our website and from people who stop me on the street," Ford said. "Dozens have come up to me to say they’re supportive." His experience is in sharp contrast to the reception shown the 130-turbine offshore Cape Wind Project. In Hyannis, a vocal group of opponents under the banner of the well-heeled Alliance to Save Nantucket Sound is pulling out all the stops. The alliance has powerful allies in Senators Ted Kennedy and John Warner, Governor Mitt Romney, and other prominent politicians. Lawsuits are planned if the Army Corps of Engineers grants Cape Wind an operating permit. That process was recently delayed even further, since the Environmental Protection Agency has called for additional environmental review. The first report is "inadequate," argues the agency.

The Hull project would never have happened were it not for the dedicated work of volunteers Andrew Stern (who passed out t-shirts and buttons that read "Hull-E-Luia! I Visited the Windmill in Hull, Mass.") and Malcolm Brown, a retired philosophy professor and member of the Hull Municipal Light Board. Brown sums up what makes Hull Wind work: "The Hull experience shows it is easier to win approval for wind projects if the benefits are enjoyed close to home, flowing to the local residents transparently and directly. This way the project is ours, not theirs. We’re the investors and we’re the beneficiaries."

La intrunire persoanele care au fost implicate in proiect si au reusit sa organizeze seminare pentru elevii scolilor din republica vor prezenta rezultatele. La sedinta vor fi prezenti reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.

Se apreciaza ca de la inceputul revolutiei industriale omenirea a produs si pompat in atmosfera cu 30% mai mult dioxid de carbon decat exista in mod natural pe pamant in urma cu doar 200 de ani, de exemplu.

[b]Marii poluanti ai planetei[/b]

[img]"%%dir[1]%%20030626191051globe203.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] in prezent Statele Unite sunt responsabile de aproape 20% din emisiile de astfel de gaze.

Majoritatea provin din activitatea industriala si cu precadere din centralele electrice pe baza de gaze sau carbuni.

in topul celor care polueaza se mai afla Japonia, Rusia si majoritatea tarilor din Uniunea Europeana.

Pe ultimele locuri sunt tarile in curs de dezvoltare, cu precadere cele din Africa.

Aproape toate tarile lumii au stabilit de principiu la Kyoto, in 1997, ca trebuie sa reduca nivelul poluarii cu dioxid de carbon si alte asemenea gaze care amplifica efectul de sera.

Solutia este trecerea de la productia de energie pe baza de gaze si carbune la energiile curate – energie solara, eoliana, hidrocentrale.

[b]Costul economic[/b]

[img]"%%dir[1]%%20031002153917prumysl203.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Dar aici intervine factorul economic.

Desi energiile curate au marele avantaj ca nu se epuizeaza niciodata, marele dezavantaj este ca trebuie mai intai construite pe scara larga, ceea ce inseamna bani foarte multi.

Doar tarile dezvoltate si-ar permite asemenea cheltuieli, pentru restul ar insemna o lovitura la rata de crestere economica.

Lovitura de moarte pentru acordul de la Kyoto a fost recesiunea economica globala din 2001.

Statele Unite au fost ele mai afectate, iar raspunsul de la Washington a fost prompt.

Presedintele George Bush, el insusi un fost om de afaceri in domeniul petrolului, a anuntat ca Statele Unite nu vor ratifica tratatul din considerente economice.

?Statele Unite sunt ingrijorate de emisiile de dioxid de carbon. Şi noi impartasim ingrijorarea omenirii fata de incalzirea globala. Dar ca avem o abordare diferita a problemei."

"Noi generam mai mult dioxid de carbon fiindca producem mai multe bunuri."

De aceea-a declarat presedintele american- trebuie sa fim siguri ca prin reducerea emisiilor de gaze nu vom reduce si numarul locurilor de munca.

"Sarcina mea este sa imi reprezint tara si o voi face de asa maniera incat sa garantez americanilor ca nu isi vor pierde locurile de munca."- a mai spus George Bush.

[b]Amendamente[/b]

Pentru a intra in vigoare la nivel mondial, acordul trebuie sa fie ratificat de cel putin 55 de tari, a caror emisie de gaze poluante sa fie de cel putin 55% din total.

Statele Unite reprezinta un sfert din poluarea globala.

Tratatul s-a imbogatit pe parcurs cu amendamentul ca tarile generatoare de poluare pot cumpara si cota de poluare a altor tari, care sunt dispuse sa o vanda.

in loc ca fiecare tara sa isi reduca emisiile proprii, unele si l-ar putea mentine la actualele cote, dar preluandu-le si pe ale tarilor care stau mult mai bine la acest capitol, s-ar putea mentine in prevederile acordului.

Romania a ratificat acordul si este dispusa sa isi vanda si cota.

[b]Opinii contradictorii privind incalzirea globala[/b]

incalzirea globala este o certitudine dar nu si cauzele sale.

Secolul XI, de exemplu, a fost mai cald cu doua grade Celsius decat in prezent.

Dupa aceea a urmat ceea ce se cunoaste sub numele de ?mica glaciatiune", pana in secolul XVIII.

Pamantul este oricum un sistem extrem de complex.

in istoria sa a avut perioade foarte calde si perioade foarte reci.

Este adevarat niciodata nu a avut o rata de incalzire atat de rapida ca in prezent.

Nici un computer nu poate reproduce la aceasta ora modelul climei globale.

in lipsa unui astfel de instrument, orice predictie este doar o ipoteza stiintifica si nimic mai mult.

Piers Corbyn, directorul unui institut care se ocupa de studierea climei, spune ca temperatura planetei este rezultatul direct al activitatii solare.

"Este un fenomen natural si nu putem face nimic in aceasta privinta. Exista intr-adevar poluare, dar nu acordul de la Kyoto va rezolva aceasta problema. Se pot face multe, dar sa le faci in numele reducerii dioxidului de carbon si a incalzirii globale nu este solutia"- spune Piers Corbyn.

Apoi, presupunand ca acordul de la Kyoto va intra in vigoare, dar plecand de la o premisa gresita nu va avea nici un efect, tarile lumii a treia se vor trezi peste zece ani ca sunt devastate de inundatii sau secete catastrofale.

Ipoteza apartine profesorului Bjorn Lomborg, de la Universitatea Aarhaus, din Danemarca.

El crede ca in acest timp, tarile dezvoltate vor fi cheltuit degeaba cate 250 de miliarde de dolari ca sa reduca emisiile poluante.

"We were able to convince the EU, Norway and Switzerland that we need immediate action," said Claudia McMurray, leader of the U.S. delegation. "We can get started on this quickly, whereas agreeing a treaty could take years; but we do have other language saying we will look at this again after a period of time."

Not surprisingly, European delegates accuse the U.S. of railroading the proceedings, which were organized by the United Nations Environment Programme (UNEP) to hammer out a binding international agreement, and diluting the outcome accordingly.

One European delegate who spoke under the condition of anonymity told reporters that the U.S. "does not like binding treaties. It generally hates bureaucracy [and] it fears that such a move would weaken its industries."

While mercury is a naturally occurring element in the environment, industrial activities?especially coal-fired power generation?can cause build-ups of the toxic pollutant to unsafe levels. The effects of mercury contamination can cause serious health problems for pregnant women and children, not to mention wildlife.

Chisinau, 8 octombrie, INTERLIC. La 11 octombrie, la Chisinau va avea loc un seminar de pregatire catre Conferinta ministrilor mediului inconjurator ai tarilor din Europa de Est, Caucaz si Asia Centrala, care se va desfasura la Tbilisi in perioada 21-22 octombrie. Dupa cum transmite agentia INTERLIC, participantii lui vor examina strategia starii mediului inconjurator al acestor tari, inclusiv al Moldovei, adoptata in anul trecut la cea de-a V-a Conferinta Europeana a ministrilor mediului inconjurator la Kiev. Ei vor totaliza primele rezultate ale realizarii strategiei in Moldova.

Nota informativa a agentiei INTERLIC: La cea de-a V-a Conferinta Europeana a ministrilor mediului inconjurator cu genericul ?Mediul inconjurator pentru Europa? au participat reprezentanti ai Moldovei. La ea a fost semnat un sir de documente de importanta majora pentru statele europene si tarile CSI. Printre ele trei documente, semnate de Moldova: ?Protocolul realizarii strategiei in domeniul protectiei mediului inconjurator?, ?Protocolul de inregistrare a promovarii poluantilor mediului inconjurator? si ?Protocolul de raspundere civila si compensatiile pentru prejudiciul, cauzat resurselor acvatice transfrontaliere in rezultatul avariilor industriale?.

in baza acestor documente a fost elaborata si aprobata strategia de protectie a mediului inconjurator pentru tarile din Europa de Est, Caucaz si Asia Centrala.

Cu ocazia numeroaselor ture prin Masivul Buila-Vanturarita, muntele la poalele caruia m-am nascut si am trait, impreuna cu multi prieteni iubitori ai acestui minunat colt de lume, din zona sau de aiurea, am tot discutat despre infiintarea aici a unui parc national. Discutam si noi fara a avea insa macar habar ce este acela un parc national. Totul a ramas la nivel de discutie si intentie pana in toamna anului 2003, cand m-am hotarat sa iau taurul de coarne si sa purced la transformarea visului in realitate.

Motivatia mi-am gasit-o in faptul ca atat eu cat si ceilalti care mergeau des pe cararile muntelui constatam cu durere si neputinta schimbarea inspre rau a sa. Aceasta tendinta s-a accentuat o data cu eclipsa din august 1999, cand in zona a fost un aflux foarte mare de turisti, muntele devenind brusc, peste o ?noapte? de numai cateva secunde, mult mai cunoscut si apoi mai cautat de turisti.

Am inceput sa ma interesez cum se infiinteaza o Organizatie Neguvernamentala, m-am apucat fara placere dar cu ambitie sa citesc legislatia si am inceput sa vorbesc cu prietenii si sa-i atrag in proiect. N-a fost usor deloc, toti ma credeau cu capul in nori, toti spuneau ca asa ceva in Romania nu este posibil, dar eu am crezut de la bun inceput ca o sa pot face asta si am mers inainte. Ce-i drept nu credeam nici eu ca-mi voi realiza scopul atat de repede, dar asta e o alta poveste.

Mi-am atras pentru prima data increderea si ajutorul a doi buni prieteni si totodata colegi de la Facultatea de Geologie si Geofizica din Bucuresti si astfel toti trei am devenit in noiembrie 2003, prin primul proces verbal scris in viata mea, Consiliu Director. Am redactat Statutul si Actul Constitutiv apoi m-am dus la Ministerul Justitiei sa obtin o disponibilitate de numire si fiindca numele ?Gaea? exista iar titulaturile cu multe cuvinte nu ne erau pe plac, in fata ghiseului am inventat numele Kogayon (Ah, cine m-o fi pus? Am dat atatea explicatii despre semnificatie?ca si acum: ma gandeam la muntele sfant al dacilor – Kogaion si la un mic rozator fosil, un fel de pars, gasit in depozitele cretacice din Bazinul Hateg – Kogayodon). Apoi am trecut si la familie: am facut cu tata un contract decomodat prin care pune la dispozitie o camera a casei pentru sediul Asociatiei, am identificat un var care terminase ASE si l-am convins sa fie cenzor apoi am pornit cu jalba-n protap dupa avize de infiintare la Ministerul Mediului, Ministerul Turismului si Ministerul Culturii. M-am imprumutat punandu-mi gaj bicicleta (Marioara) de banii necesari constituirii patrimoniului initial si pentru celelalte cheltuieli (legalizare acte, stampila, taxe, etc. – le-am si uitat de cate dureri de cap mi-au dat), am facut o gramada de drumuri pe la Judecatorie si la 5 ianuarie 2004 ne-am gasit cu stampila, numar de inregistrare si cod fiscal, Asociatia Kogayon se nascuse, avand ca principal scop infiintarea Parcului National Buila-Vanturarita si implicarea in administrarea acestuia, laolalta cu dezvoltarea durabila a zonei.

In continuare am inceput sa scormonesc prin carti si legislatie sa aflu ce este acela un parc national si sa fac publicitate ideii. La inceput am atras si convins alti colegi de la Facultatea de Geologie si Geofizica si alti iubitori ai acestui munte, ajungand ca la ora actuala Asociatia sa aiba aproape 60 membri, in mare majoritate studenti sau proaspat absolventi ai unor facultati cu profil din domeniul stiintelor naturii (Geologie, Geofizica, Geografie, Biologie, Silvicultura) si nu numai, care nu platesc nici un fel de cotizatie, toti participa ca voluntari la actiuni si fiecare si-a pus resursele la bataie pentru realizarea scopului propus. Drepturile si obligatiile se rezuma doar la dragoste de natura, daruire si prietenie.

Planul initial era ca in anul 2004 sa incheiem o prima etapa a declararii zonei ca parc national, aceea a intocmirii Studiului de Fundamentare Stiintifica. Am incercat sa atrag in elaborarea acestui studiu specialisti din diverse institutii si domenii, urmand ca eu sa fac doar capitolul referitor la geologie, fiindca acesta ma privea in mod direct, mai ales ca lucram de ceva vreme la cercetarea zonei din acest punct de vedere. Usor de zis dar imposibil de facut. M-am lovit peste tot pe unde am icercat, invariabil, de hai sa-i zic neincrederea celor pe care voiam sa-i atrag in acest proiect. Peste tot mi se spunea ca nu am sa reusesc niciodata, ca nu se poate face asa ceva in tara asta, ca au mai incercat si altii si n-au reusit, etc. Intre timp ma pusesem la curent cu pasii ce trebuiau urmati pentru atingerea scopului propus, asa ca i-am lasat pe toti cu lamentarile, pesimismul, neincrederea si chiar reaua lor vointa si m-am apucat singur de treaba, sustinut si ajutat de prieteni. Am inceput sa strang tot ce se putea gasi referitor la zona (o buna parte era deja adunata de mult, fiindca mai lucrasem cate ceva pe aici, mai ales ca aici m-am nascut si am trait), am adunat cativa oameni in jurul meu care m-au ajutat si am inceput sa pun cap la cap materialele, reusind sa facem o documentatie bazata pe materiale bibliografice si completata cu informatii culese din teren, cat mai completa dar inca perfectibila. O alta problema de care m-am lovit a fost si aceea ca zona este foarte putin cunoscuta si cercetata si deci nu prea exista multe materiale stiintifice referitoare la ea, indiferent de ramura.

Cand m-am dus la Academia Romana, la Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru informatii referitoare la demersuri, am aflat de la doamna Simona Mihailescu, secretarul stiintific al acestei comisii, ca la Ministerul Mediului se lucreaza la elaborarea unei Hotarari de Guvern referitoare la arii protejate si daca vrem sa infiintam acest parc trebuie sa ne miscam repede si sa prindem acest tren. Am mers si la Minister si a acolo am gasit sustinerea celor care lucrau la aceasta hotarare (Iurie Maxim si John Smaranda de la Directia Conservarea Diversitatii Biologice si Biosecuritate), care m-au pus la munca spunandu-mi ce trebuia facut pentru a intruni conditiile necesare introducerii acestei propuneri in HG. Am depus un studiul de fundamentare stiintifica la Academie si pe baza sa am obtinut avizul de infiintare al Parcului National Buila-Vanturarita si astfel acest parc a pornit cu trenul celorlalte spre aprobare.

Apoi am inceput sa facem hartile GIS, delimitarea, descrierea limitelor si zonarea interna a viitorului parc. Am obtinut cu chiu cu vai baza cartografica (harti topo si silvice) si cu ajutorul altor doi membri ai Asociatiei am inceput elaborarea hartii parcului. In vacanta de Paste, cand toata lumea ciocnea oua si pahare cu vin si manca miel si cozonac, eu dadeam ocol Masivului Buila-Vanturarita in 5 zile, pentru a face delimitarea si in teren, confruntand hartile silvice cu realitatea locurilor pe unde bantuisem si inainte de atatea ori, fara a fi atent la cifrele si marcajele silvice de pe copaci sau pietre. In fine s-a facut si asta si am reusit sa facem la timp descrierea limitelor, zonarea interna si o prima varianta a hartii, primind unda verde de la Minister pentru infiintarea parcului.

Avand aceste doua oficiliarizari ale proiectului, din partea Academiei si Ministerului de resort, am reluat traseele pe la autoritatile locale si judetene, aceleasi care initial ne trimisesera la plimbare. Incet, incet s-au dumirit ca nu-i gluma si inca un parc se va naste in Valcea. Unii s-au trezit in fata faptului implinit si au ridicat din umeri spunand ca oricum nu-i treaba lor si ca se va decide de catre cei superior ierarhic, cu cei mai multi am inceput o colaborare care s-a dovedit fructuoasa, dar n-au lipsit nici din cei care continuau sa nu creada, incercand sa ne impiedice, inclusiv cu amenintari si intimidari.

Noi ne-am vazut de treaba si am inceput sa facem si lucruri concrete, pentru a arata oamenilor ca nu doar vorbim. Primul nostru proiect a fost realizat in Cheile Bistritei, la sfarsitul lui iulie si inceputul lui august. A fost vorba de o tabara de corturi de o saptamana, in care am incercat sa schimbam cat de cat in bine imaginea acestui loc care este din ce in ce mai asaltat de picnicari si alti pseudoturisti. Am adunat gunoaiele din zona (peste 150 saci), am desfiintat vetrele de foc care impanzeau peste tot poienile si am lasat doar cate 2-3, amenajate cu pietre, in fiecare loc de campare, am montat indicatoare turistice la ramificatiile spre obiectivele din chei, am montat cosuri de gunoi, am impartit pliante turistilor, etc. Au participat membri ai Asociatiei si cativa elevi de la Liceul Horezu, am muncit si ne-am bucurat de frumusetea cheilor, am stat seara la foc de tabara si am pus la cale viitorul parcului. Toti au venit pe propria cheltuiala, n-am avut decat un milion de lei sponsorizare, din care am cumparat materiale (cuie, ulei, ciment, etc.). Indicatoarele si cosurile din lemn au fost facute de mine, din scanduri capatate de la cativa oameni care s-au oferit sa ne ajute. Toti participantii au venit doar fiindca voiau sa faca ceva, voiau sa cunoasca zona si sa se bucure de frumusetile din zona. Desi sunt nascut acolo, imi este rusine sa spun ca nimeni din zona n-a venit macar sa vada ce facem, desi anuntasem pe toata lumea. Insa ulterior am constatat ca au invatat lectia si lucrurile s-au schimbat. Totul are un inceput!

A urmat proiectul pilot ?Geologia in Scoli?, desfasurat la Cabana Cheia. Lucrurile s-au desfasurat in felul urmator: cativa membri ai Asociatiei si un grup de elevi ai Liceului Horezu, au parcurs cateva trasee din Buila, iar pe parcursul zilelor petrecute aici au invatat cate ceva in plus despre muntii pe care-i vad zilnic din oras. Au aflat macar cum se numesc cateva din rocile pe care calca zilnic, cum s-au format acesti munti, toate insemnand cunoasterea orizontului local cu toate aspectele sale (geologie, geografie, ecologie, etc.), i-am initiat in escalada si speologie, am strans cat s-a putut din deseurile din zona si am sfarsit prin a atrage macar o parte dintre acesti tineri in a ni se alatura si la viitoarele actiuni. Finalitatea practica a acestui proiect a fost constituirea in Liceul Horezu a unui mic muzeu geologic, cuprinzand esantioane representative pentru geologia locala, prelevate de elevi, etichetate si asezate intr-o vitrina cu ocazia sarbatoririi zilelor liceului. Proiectul a avut un nesteptat success si am primit invitatii sa-l punem in practica si in alte licee sis coli din Valcea.

Intre timp, pe cand viitoarea Hotarare de Guvern trecea prin furcile caudine ale aprobarilor pe la diferite ministere si alte institutii, am continuat campania de informare cu privire la infiintarea Parcului National si implicatiile acestui lucru si am negociat in teren delimitarea si zonarea interna a viitorului parc, cu reprezentantii Directiei Silvice Valcea. Am gasit in persoana domnului ing. Sergiu Chera de la Directie, silvicultor in adevaratul sens al cuvantului, datorita caruia negocierile au fost defapt doar discutii tehnice si profesionale. Cu toate ca am avut si sustinerea APM Rm. Valcea (biolog Gheorghe Turcu de la Directia Arii Protejate), n-am avut acelasi succes si in cazul Ocolului Silvic Buila (privat, care administreaza padurile proprietate private), atat conducerea OS cat si Obstea Cheia, principalul proprietar privat ce detine proprietati in viitorul parc, refuzand prin diferite pretexte discutiile.

Tot in cadrul acestei campanii, ne-am implicat in organizarea unui Simpozion Stiintific cu tema ?Istoria exploatarii calcarului in cariera de calcar Bistrita si impactul asupra mediului si societatii?. Cariera de calcar Bistrita este principalul obiectiv minier din zona, o rana in coasta muntelui, care a functionat peste 40 ani fara sa se ia in considerare problema mediului. Acum insa problema se poate pune altfel si numai faptul ca am reusit sa-i aducem impreuna pe cei afectati direct si pe cei responsabili, a constituit un pas inainte. Au fost prezenti specialisti, reprezentanti ai institutiilor responsabile, ai autoritatilor judetene si locale, societatea civila, localnici si s-au atins principalele aspecte si implicatii de tot felul ale unei asemenea exploatari. Cei afectati si-au spus doleantele, s-a vizitat cariera si s-a pus la punct un plan de actiune in vederea reducerii impactului negativ, toate in contextul infiintarii Parcului National Buila-Vanturarita in imediata apropiere.

Una peste alta, pana la urma HG a fost aprobata, chiar in ultima clipa, la ultima sedinta a fostului Guvern, in 16 noiembrie 2004, a primit nr. 2151/2004 si a fost publicata in MO 38 din 12 ianuarie 2005. Astfel s-a nascut cel de-al 12-lea si cel mai mic Parc National din Romania.

In ziua aprobarii acestei HG, poate va amintiti ca in fata Guvernului a fost un protest Greenpeace. Ei bine si eu sunt membru al acestei cunoscute organizatii de mediu dar n-am putut protesta fiindca eram ocupat si eu si toti membri asociatiei cu tinutul pumnilor stransi pentru ca acei oameni din interior, sa puna o data semnatura pe acesta lege care insemna concretizarea muncii noastre de un an si mai bine, laolalta cu a multor asemeni noua din toata tara. Ironia sortii? Nu, doar soarta zic eu.

La inceput am numit acest proiect ?De la un vis aproape de realitate? iar apoi ?De la vis la realitate? fiindca atunci cand realizez ca s-a finalizat parca nu-mi vine sa cred, cand ma uit in urma si-mi aduc aminte prin ce-am trecut, cand calculez cu ce resurse infime am dus la indeplinire acest proiect, mi se pare si mie irealizabil sau macar nu in timp atat de scurt. Insa n-as fi reusit fara sa cred! N-as fi reusit fara sa-i fi facut si pe altii sa creada! Trebuie sa le multumesc tuturor membrilor Asociatiei si tuturor sustinatorilor si celor care ne-au ajutat in realizarea acestui proiect, pe care-i consider prieteni ai naturii, ai Masivului Buila-Vanturarita si ai mei.

Nu mai spun decata atat: Credeti si voi! Se poate!

With bigger majorities in both the House and Senate, though, Republicans have the best chance to get a drilling bill through since 1995, when they passed an ANWR drilling bill only to be stymied by President Clinton’s veto. Despite their powerful position, though, Republican Congressional leaders are divided on when, where and how to present an ANWR drilling proposal. The President’s omnibus energy bill died on the vine last year due to the inclusion of ANWR drilling.

Congressman Joe Barton, the Texas Republican who chairs the House committee writing the new version of the energy bill, says he would rather keep ANWR drilling out of his bill so as to increase its chances of passage later this session. But other influential House Republicans, including majority leader Tom Delay of Texas, have labeled ANWR an important part of the energy bill, and are vowing to include it in the final version.

Meanwhile, Senate Republicans fear they won’t have the 60 votes needed to cut off a promised Democratic filibuster. One way around this would be for Republicans to add an ANWR drilling provision to the budget resolution, which maps out how Congress plans to spend its money over the following year. The budget resolution cannot be filibustered and needs only 51 votes to pass. But last year Congress failed to pass an even less contentious budget resolution due to lack of consensus on spending priorities.

While Congressional positioning on ANWR is in the spotlight right now, environmentalists are quietly cheering on BP, ConocoPhillips and ChevronTexaco for pulling out of A?ctic Power, the lobbying group formed to promote oil drilling in ANWR. Only ExxonMobil remains an active member and funder of the initiative, leaving many to wonder why the White House is so keen on scratching its ANWR itch when the industry that stands to gain the most shows relatively little interest.

Seminarul va avea loc pe data de 22 iunie 2004, cu incepere de la ora 10:10, str. Banulescu-Bodoni 57/1 (blocul ASITO), et. 4, birou 410, Chisinau, Moldova.

Documentele de participare pot fi solicitate la contactele de mai jos.

Va rugam sa confirmati participarea Dvs. pana luni, 21.06.2004, ora
12:00, prin e-mail sau la unul din numerele de tel/fax indicate mai jos:

Forumul ecologist de la Odessa a trimis o delegatie in oraselul Valkovo, delegatie care a fost intampinata cu strigate de "Razboi Romaniei!" de o "manifestatie spontana" a locuitorilor. Rezolutia organizatiilor de mediu reunite la Odessa demonstreaza incalcarile conventiilor internationale de catre Executivul de la Kiev si demonteaza punct cu punct campania de dezinformare demarata in ultima perioada.

[b]Sa se revina la zonarea anterioara[/b]

Forumul ecologistilor reuniti la Odessa saptamana trecuta au cerut oprirea imediata a construirii canalului Bastroe pana la realizarea de catre o organizatie internationala a unui studiu de impact ecologic, se arata in rezolutia adoptata de reprezentantii organizatiilor ecologiste din sapte tari.

La forumul ecologist reunit in Ucraina au participat Uniunea Internationala Social Ecologica, filiala din Odessa (UISE), Coalitia Ucraineana pentru Natura Salbatica (CUNS), World Wild Found (WWF), Miscarea Ecologica din Republica Moldova, iar din Romania au participat la lucrari Centrul pentru Consultanta Ecologica din Galati si Forumul pentru Ecologie.

Ecologistii au solicitat Comisiei Europene sa ia in considerare un sistem de sanctiuni impotriva Guvernului de la Kiev datorita construirii canalului de navigatie Bastroe. Rezolutia amintita cere compensatii pentru pagubele provocate de lucrarile desfasurate in zona rezervatiei Delta Dunarii. De asemenea se solicita Comisiei Europene sa asiste Guvernul Ucrainei in realizarea unei metodologii de analiza a impactului de mediu in Delta Dunarii. Comisiei Europene i s-a mai cerut si sa asigure asistenta Executivului ucrainean pentru analizarea unor rute alternative la canalul Bastroe.

Ecologistii reuniti la Odessa au cerut cu tarie anularea zonarii prezente a Rezervatiei Delta Dunarii si sa se revina la zonarea anterioara, introducandu-se in acelasi timp un moratoriu in ceea ce priveste delimitarea ulterioara a rezervatiei protejate, iar pentru viitoarele hotarari asupra acestei rezevatii acordul Academiei Ucrainene de Stiinte sa fie obligatoriu. Organizatiile ecologiste au mai cerut oprirea anchetei penale care i-a fost deschisa directorului rezervatiei ucrainene Delta Dunarii, A. N. Voloskevici.

[b]Cum se distruge o Delta[/b]

Organizatiile ecologiste au afirmat ca nu se opun sub nici o forma revitalizarii circulatiei navale in partea ucraineana a Deltei Dunarii si au apreciat ca locatia aleasa pentru un canal ucrainean care sa lege Dunarea de Marea Neagra este cea care a starnit ingrijorarea. Rezolutia amintita afirma ca demararea lucrarilor pentru canalul Bastroe a fost facuta fara consultarea specialistilor in protectia mediului si mai mult decat atat, prin incalcarea prevederilor tehnologice continute de chiar proiectul ucrainean. Astfel: lucrarile de dragare au fost efectuate in perioada clocitului, nisipul dragat a fost depozitat pe malurile bratului Bastroe. Ecologistii au apreciat ca "datorita acestor incalcari si a modului barbar al realizarii constructiei ca si datorita sensibilitatii naturale a Deltei Dunarii" s-a ajuns la: moartea a trei colonii de chira de mare, formarea unor depozite minerale pe garla Vostohne, afectarea complexului natural de pe insula Iermakov.

Forumul ecologistilor afirma in rezolutia sa ca "in timpul constructiei canalului navigabil pe bratul Bastroe a lipsit monitorizarea efectelor asupra mediului inconjurator, fiind imposibila in prezent evaluarea consecintelor globale ale acestui proiect, mai ales redistribuirea debitelor de apa si a consecintelor acestui fenomen".

In rezolutia citata se arata ca Ucraina a incalcat prin construirea canalului Bastroe atat legislatia interna, cat si mai multe conventii internationale ratificate (Conventia de la Ramsar, Conventia UNESCO, Conventiile de la Berna si Bonn, Conventiile de la Aarhus si Espoo, Conventia Dunarii si Acordul privind speciile migratoare de pasari). Ecologistii afirma ca expertiza tehnologica prezentata de Guvernul de la Kiev "nu este sustinuta din punct de vedere stiintific, nu tine cont de opinia publica si nu este o analiza obiectiva, mai mult decat atat – nu respecta cerintele Conventiei de la Espoo". Ecolgistii au mai apreciat ca "atunci cand s-a luat decizia implementarii proiectului Bastroe nu a existat nici o analiza comprehensiva asupra cailor alternative, iar recomandarile expertilor internationali din cadrul Conventiilor UNESCO si Ramsar au fost ignorate".

Forumul ecologistilor reuniti la Odessa au acuzat Guvernul de la Kiev ca "in timpul intregului proces, din 2001 pana in prezent, datele reale privind acest proiect au fost adesea redate gresit sau falsificate, publicul a fost in mod constant dezinformat prin campanii mediatice". Mai mult decat atat "schimbarea statutului protejat al bratului Bastroe aflat in inima rezervatiei, trecandu-l la zona antropica, a fost facuta fara a se lua in considerare opiniile oamenilor de stiinta".

[b]Dezinformarile Kievului[/b]

Forumul ecologistilor a tinut sa raspunda actiunilor oficialilor ucraineni care au pornit o campanie de promovare a proiectului Bastroe, campanie care se bazeaza pe afirmatii false. Astfel, oficialii de la Kiev au afirmat ca nu este vorba de construirea unui nou canal, ci de repunerea in functiune a unui canal mai vechi. Forumul ecologistilor sustine ca aceasta afirmatie nu este adevarata, deoarece nu a existat niciodata transport naval comercial pe bratul Bastroe, singurele vase care au circulat in trecut pe acest canal fiind cele de pescuit, care aveau un pescaj intre 1,5 – 2 metri.

O alta afirmatie a oficialilor de la Kiev este ca opozitia fata de construirea canalului Bastroe incalca dreptul Ucrainei de a revitaliza circulatia pe teritoriul sau suveran. Ecologistii au apreciat ca nici acest argument nu este adevarat, deoarece canalul Bastroe nu este singura optiune, existand si alte cai de transport care s-ar putea dovedi mai viabile, de exemplu prin golful Zebriianskaia sau pe bratul Oceakov.

Guvernul Ucrainei mai sustine ca prin construrirea canalului Bastroe nu este afectat echilibrul ecologic al Deltei si nu exista efecte adverse. Forumul ecologistilor sustine ca aceasta afirmatie este contrazisa de moartea mai multor colonii de chira de mare si de modificarea debitului de apa de pe bratul Chilia. Mai mult decat atat guvernantii ucraineni au respins orice fel de cai alternative la canalul Bastroe, fara a oferi totusi nici un fel de motive pentru aceasta atitudine.

[b]Romanii de pretutindeni se opun construirii canalului[/b]

Participantii la Congresul Spiritualitatii Romanesti, desfasurat in aceste zile la Alba Iulia, au cerut "sistarea imediata a lucrarilor incepute la Rosia Montana", propunand, totodata, "organizarea unei conferinte stiintifice internationale, multidisciplinare, pro si contra, ale carei concluzii sa stea la baza hotararii comune a Parlamentului si Guvernului Romaniei privind bogatiile Muntilor Apuseni si soarta lor", transmite Rompres. Romanii din diaspora au mai solicitat si oprirea lucrarilor de constructie a canalului Bastroe, pana la realizarea unui studiu independent de impact, la care sa participe experti internationali. Participantii la Congres, reprezentand comunitatile de romani din 24 de tari, au subliniat ca este "de datoria noastra, a tuturor europenilor, indiferent de cetatenie, apartenenta nationala, culturala, religioasa, partinica, de a face tot posibilul ca sa se stopeze dezastrul ecologic ce se poate declansa in urma construirii acestui canal, impotriva careia protesteaza intreaga comunitate europeana, impotriva caruia protestam si noi".

Totodata Congresul Spiritualitatii Romanesti, care s-a incheiat astazi, a adresat o scrisoare presedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, in care se arata ca in zilele in care la Alba Iulia se desfasura acest forum, la Chisinau a avut loc un forum al persoanelor originare din Republica Moldova. Congresul de la Alba Iulia l-a informat pe presedintele Voronin ca in 1993, multi dintre participantii de acum la Chisinau s-au aflat in Congresul Spiritualitatii Romanesti, militand pentru idealurile mult mai largi ale intregii comunitati. In acest context, participantii de la Alba Iulia i-au solicitat presedintelui Voronin sa nu piarda sansa istorica de a se apropia cu adevarat de Romania si de romani, dincolo de existenta reala a celor doua state din dreapta si stanga Prutului.

Agresiunea ecologica a Ucrainei de la gurile Dunarii a declansat pana acum una dintre cele mai mari campanii de solidaritate a romanilor din intreaga lume: petitia electronica lansata de Romanians Worldwide Group si ziarul ZIUA la [url=http://www.petitiononline.com/RomDelta]www.petitiononline.com/RomDelta[/url] a ajuns la un numar de peste 42.000 de semnaturi, fiind una dintre cele mai accesate petitii electronice din lume. De asemenea Initiativa Civica Romana – Comitetul pentru Delta Dunarii, un organism al societatii civile din Romania si Ucraina a reusit sa reuneasca adeziunea a peste 150 de organizatii non-guvernamentale. Initiativa Civica Romana – Comitetul pentru Delta Dunarii a organizat vara asta un mars de protest in Bucuresti si a inaintat protestul societatii civile romanesti Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Pana acum la petitia electronica amintita s-au inregistrat semnaturi din Romania, Republica Moldova si Ucraina, precum si din Africa de Sud, Australia, Austria, Albania, Belgia, Brazilia, Bolivia, Bulgaria, Canada, Cipru, Croatia, Danemarca, Egipt, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, India, Iordania, Islanda, Israel, Italia, Kazahstan, Kuweit, Liban, Lituania, Malta, Marea Britanie, Mexic, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Panama, Portugalia, Federatia Rusa, Serbia-Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Thailanda, Turcia, Ungaria s.a.

George DAMIAN

Actiunile sunt organizate de Centrul de Informare si Analiza Sociala din Moldova cu sustinerea Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, in parteneriat cu Institutia Publica Nationala a Audiovizualului Compania ?Teleradio-Moldova?, Biroul de Coordonare al Organizatiei Mondiale a Sanatatii din Republica Moldova, Reteaua de Comunicare in Domeniul Sanatatii, Asociatia pentru Cultura Civica si Politica in Moldova si Centrul Tanarului Jurnalist din Moldova. Actuala editie a Concursului mai include: vernisarea unei expozitii publice de desene in holul Casei Radio si editarea albumului ?Sa crestem fara tutun?, in baza celor mai reusite creatii ale participantilor la Concurs. Festivitatea de premiere a invingatorilor Concursului se va desfasura in studioul de la Radio-Moldova, cu invitarea reprezentantilor institutiilor finantatoare, premiantilor, jurnalistilor etc.

Cheltuielile de editare a albumului au fost finantate de catre Directia Programe pentru Tineret a Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Albumul a fost editat intr-un tiraj de 500 de exemplare si va fi oferit tuturor laureatilor Concursului, precum si bibliotecilor scolare din republica si va servi drept material ilustrativ-educativ pentru lectiile de educatie pentru sanatate, dar si un model de creativitate si deprinderi sanatoase de viata pentru semenii participantilor la Concurs.

Potrivit specialistilor din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, cele mai multe persoane incep sa fumeze la o varsta destul de frageda. Cresterea numarului fumatorilor in randul tinerilor se explica prin indiferenta acestora fata de propria sanatate. Totodata, un alt factor important in acest sens este insuficienta informarii tinerilor. Prin actiunile ce se desfasoara astazi, se urmareste crearea unei campanii antitabagice in Republica Moldova privind combaterea consumului de tutun in randul tinerilor.

Datele unui studiu realizat in anul 2004, de ONG ? Reteaua de comunicare in domeniul sanatatii?, arata ca 24% din adolescenti fumeaza, 44% din tineri sunt fumatori, iar fiecare al treilea adolescent a fumat prima tigara cand nu avea nici 10 ani impliniti.