The project includes a hazardous waste incinerator and is similar to a project the Ministry of Environment proposed several years ago. At the public meeting designed to allay local fears about the project’s impacts, local villager Georgi Binev commented to officials, “Why are you still lying to us? You’ve been showing us the same presentation for the last four years. Tell us about the dioxins!” Continue reading Bulgarian villagers protest against EU financed hazardous waste incinerator

Am adresat solicitarea cititorului nostru catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si in continuare prezentam raspunsul dlui Constantin Mihailescu, ministrul ecologiei si resurselor naturale, doctor habilitat.

– Adoptarea Strategiei de Mediu pentru Tarile EECAC la Conferinta Ministeriala ?Un Mediu pentru Europa?, care a avut loc la Kiev in anul 2003, a insemnat pentru R. Moldova un nou pas in aprofundarea si solutionarea problemelor de mediu, formulate in Conceptia politicii de mediu a RM si alte documente aprobate de Guvern. In urma evaluarii procesului de implementare a obiectivelor acestei Strategii adoptate la Kiev si dezvoltate la Tbilisi in 2004, au fost stabilite urmatoarele activitate prioritare pentru implementarea ei in R. Moldova:

1. Armonizarea legislatiei de mediu a RM cu legislatia de mediu a UE, intarirea capacitatilor si a potentialului institutional si perfectionarea mecanismelor de evaluare a impactului, monitoringul si controlul poluarii;

2. Implementarea prevederilor conventiilor internationale, acordurilor de mediu la care R. Moldova este parte;

3. Intensificarea relatiilor cu organismele internationale donatoare inclusiv Banca Mondiala, PNUD, TACIS, GEF, OECD, USAID;

4. Perfectionarea si aducerea in concordanta a mecanismelor administrative, economice si financiare de protectie a mediului si managementul durabil al resurselor naturale;

5. Protectia biodiversitatii, inclusiv prin extinderea fondului forestier, zonelor umede si ariilor naturale protejate de stat;

6. Reducerea ritmurilor de degradare a solurilor si promovarea agriculturii organice, mecanismelor producerii pure, reducerea utilizarii pesticidelor, promovarea comertului produselor alimentare ecologic pure si genetic nemodificate, crearea Centrului de testare a produselor pure etc.;

7. Promovarea reciclarii deseurilor si perfectionarea managementului deseurilor in scopul reducerii poluarii apelor, aerului, solului. Reducerea impactului si cantitatilor de substante si deseuri toxice. Perfectionarea standardelor si a sistemului de monitoring existent;

8. Reducerea impactului hazardurilor naturale si riscurilor antropice. Intarirea capacitatilor pentru prevenirea hazardurilor, monitoringul climei;

9. Promovarea educatiei ecologice si constientizarea populatiei prin asigurarea accesului la informatia de mediu, justitie si asigurarea participarii publicului la adoptarea respectivelor decizii.

Dezvoltarea si sustinerea activitatilor practice de protectie a mediului inconjurator, printre care: Maratonul ecologic, Un arbore pentru dainuirea noastra, Saptamana apelor curate, ?Cea mai verde, mai salubra si amenajata localitate?, expozitia ?Moldeco?.

Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti.

"Aproape jumatate din autovehiculele din Bucuresti functioneaza inca cu benzina cu plumb. Un kilogram de plumb pe an este eliminat de fiecare masina, substanta deosebit de nociva", a declarat Dragos Stan, presedintele Eco-Europa. Anual, traficul bucurestean produce peste 2 milioane de substante nocive, cu efecte extrem de grave asupra sanatatii locuitorilor.

Traficul este una din principalele cauze ale celor peste 20.000 de decese inregistrate anual, generate de stari maladive grave, precum afectiunile cardio-vasculare. "Se stie ca 80% din bolile de cancer sunt cauzate de substantele nocive din mediu.

Aceasta situatie se agraveaza in zonele centrale, unde posibilitatea aparitiei unor decese este de doua-trei ori mai mare decat daca emisia de toxine ar fi in limitele maxime admise", a spus Dragos Stan.

El sustine ca emisiile mari de dioxid de carbon din Bucuresti depasesc cu mult capacitatea de absorbtie a naturii si din cauza reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului, injumatatit dupa 1989.

Astfel, unui bucurestean in revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale. Norma de spatiu verde este de 12 mp/locuitor. Dar, la Stockholm este de 70 mp/locuitor, la Viena este de 70 mp/locuitor, iar la Bucuresti este de 2,5 mp/locuitor. Stan sustine ca, in ultimii 15 ani, au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii verzi din Bucuresti.

Cel mai bine sta sectorul 1, unde spatiul verde ocupa 11 mp/locuitor, la polul opus fiind sectorul 6, unde unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decat este necesar.

"Reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include si cele 14 cimitire, care insumeaza 131,3 ha", a adaugat presedintele Eco-Europa.

Pentru a ajunge la standarde, Bucurestiul ar trebui sa ajunga, pana in 2025, la 2794,5 ha de spatii verzi.

Eco-Europa atrage atentia asupra ploilor acide, care, potrivit ultimului studiu anual, au reprezentat aproximativ 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in Bucuresti. Impactul asupra starii de sanatate este sustinut de modul in care au evoluat principalele boli.

Astfel, in ultimii 10 ani, numarul deceselor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 locuitori; cele cauzate de de boli ale aparatului digestiv – de la 1,7 la 6,9 cazuri la 100.000 locuitori, tumori maligne de la 2,1 la 8,5 cazuri la 100.000 de locuitori.

"Fiecare dintre bolile acestea are legatura, intr-un grad mai mic sau mai mare, cu poluarea", a completat presedintele Eco-Europa, Dragos Stan.

Insa, nu nocivitatea unor aditivi este atat de periculoasa pentru sanatatea omului, cat utilizarea lor necorespunzatoare. Se spune ca suntem ceea ce mancam. Potrivit specialistilor, aproximativ 70% din bolile romanilor sunt provocate de alimente si de modul de hranire.

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a realizat un amplu studiu prin care incearca se demonstreze atat partea pozitiva, cat si cea negativa a E-urilor. Paul Piscoi, coordonatorul proiectului Codex Alimentarius, arata ca, spre exemplu, nitritii in combinatie cu sarea sunt folositi pentru a opri dezvoltarea sporilor bacteriilor care provoaca botulismul. Ei sunt folositi pentru a aroma si fixa culoarea carnii rosii, a carnii de pasare si de peste. Insa, acestia pot reactiona cu anumite amine pentru a forma nitrozamine, multe dintre acestea cauzand cancer.

Si, oare, de cate ori atunci cand cumparam carne tocata sau carnaciori rumeni nu ramanem "miscati" de cat de frumos si de proaspat arata…! Aparenta doar, caci conservantii care contin sulfiti si care confera carnii culoarea rosie sunt interzisi in carne.

[b]Sanatatea poate fi grav afectata[/b]

Cei mai periculosi aditivi sunt cei sintetici. Consumul continuu de alimente care au in compozitia lor si aditivi artificiali afecteaza sanatatea organismului uman. Studiile de specialitate au aratat ca pentru a se apara de aceste chimicale, organismul produce anticorpi peste masura, care vatama la randul lor organele interne. Intr-un final, rezultatul acestor procese il reprezinta distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Problema este ca nu toti producatorii alimentari constientizeaza pericolul pe care il reprezinta pentru populatie alimentele nocive pe care le produc. In tarile dezvoltate, nici un producator serios nu are curajul sa introduca in alimente aditivi toxici care sa depaseasca concentratiile prevazute de lege. Multe produse alimentare de import, incarcate de E-uri ucigase, respinse la ele acasa, se comercializeaza fara probleme pe piata noastra. Si asta pentru ca romanilor le lipseste interesul pentru informare. Ori pentru ca, de saraci ce sunt, pornesc de la premisa ca omul tot trebuie sa moara de ceva. In tara noastra, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Sanatatii. El cuprinde E-urile acceptate si cantitatile admise. Cu toate acestea, piata geme de alimente cu continut indoielnic. Ceea ce face OPC-ul sau controlorii veterinari tine mai mult de reclama decat de o activitate serioasa facuta cu profesionalism.

[b]In UE, doar aditivi naturali[/b]

"Aditivii alimentari se regasesc intr-o gama larga de produse pe care le consumam zilnic. In primul rand este necesara o diferentiere clara intre aditivii naturali si cei obtinuti pe cale artificiala. Tarile europene utilizeaza numai aditivi obtinuti pe cale naturala deoarece nu au efecte nocive asupra organismului uman. Pe de alta parte, aditivii artificiali se inscriu in categoria substantelor toxice, fiind factori chimici de risc", ne-a declarat dr. Florinel Badulescu, medic specialist oncolog.

De foarte multe ori, lumea medicala a atras atentia asupra faptului ca acesti aditivi alimentari pot pune in pericol sanatatea populatiei. Astfel, "utilizati repetat sau intr-o cantitate peste limita maxima admisa, aceste substante pot declansa anumite tipuri de cancer, cel mai frecvent cancerul digestiv", ne-a explicat dr. Badulescu.

Totodata, medicul a mai adaugat ca nu este de-ajuns ca pe eticheta sa fie trecut numele aditivului, ci trebuie sa apara si concentratia maxima admisa, astfel incat consumatorul sa stie la ce riscuri se expune. "Nu tot ce este roz si aspectuos e bun si pentru organism. Astfel, tocmai crenvurstii cei mai roz si mai apetisanti sunt si cei mai periculosi din cauza ca sunt plini de aditivi artificiali", a atras atentia dr. Badulescu.

[b]In Romania, aditivii nocivi nu sunt interzisi[/b]

Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in continua schimbare. Totusi, Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana a intocmit o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Acestia sunt:

– E 123 – se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen, de aceea este interzis in SUA si in fostele state sovietice;

– E 102 (tartrazina) – este un colorant galben care se gaseste in sucuri si dulciuri si are actiune cancerigena;

– E 330 (acid citric) – produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in majoritatea sucurilor;

– E 621 (glutamat monosodic) este unul dintre cei mai nocivi aditivi care produc cancer si boala numita Alzheimer. Se regaseste mai ales in supele concentrate, dar este folosit si la conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor;

– E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit, foarte periculos, deoarece poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale;

– E 131 (albastru patentat), E 211 (benzoat de sodiu), E 213 (benzoat de calciu), E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) pot produce cancerul;

– E 250 (nitrit de sodiu), E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu) afecteaza vasele de sange.

Repsol-YPF, the private Spanish oil company, said this week it expects to remove 90 percent of the oil remaining in the wreck. The rest is stuck on the tanker walls and eventually will be eaten away by bacteria.

The Prestige split apart in a storm off the Galicia coast and sank on Nov. 19, 2002, disgorging most of its 77,000 tons (20 million gallons) of thick, toxic fuel oil onto the beaches of northern Spain and southwestern France. It was Spain’s worst environmental disaster and was the eighth largest spill on record. Continue reading Most oil from sunken Prestige tanker to be recovered off Spanish coast by October

Dealurile line coboara spre casele ascunse in iarna. Brazi semeti si rari depun marturie despre bogatia de lemn din tinutul Harghitei. ?Pe vremuri, toate dealurile erau acoperite de paduri?, povesteste o femeie intr-o romaneasca stricata. ?Pe aici toti vorbesc in maghiara, dar intelegem?. Dorea sa mearga in alt sat, iar simbata nu circula autobuzele, asa ca iesise ?la ocazie?. Auzise de defrisarile ilegale si ducea dorul padurilor de altadata. ?Altadata? inseamna insa doar acum douazeci de ani.
?Defrisarile au fost facute masiv de Regia Nationala a Padurilor inainte de a fi retrocedate?, spune Laszlo-Szabo Szeley, un important militant ecologist din zona.
?Padurarii din zona sint baroni locali. Toti au pensiuni turistice, doua automobile de teren si au dezvoltat afaceri cu lemn. S-a taiat in prostie. Sint proprietari care, atunci cind si-au recapatat padurile, au intrat in posesia unor terenuri aride?, povesteste Laszlo.
Un copac matur are patru metri cubi de lemn, iar pretul unui metru cub de cherestea este 100 de euro. In aceste conditii, defrisatul padurilor a fost afacerea cu cea mai mare rata de profit din tinutul Harghitei. Fara nici un fel de investitie, din taierea unui copac se obtine de patru ori valoarea salariului mediu pe economie. In judetul Harghita, drujbele sint la mare cautare.
?Suprafata impadurita a Romaniei este, la ora actuala, de 27% din teritoriul tarii. La prima vedere pare mult, dar media europeana este de 32%, iar in Germania procentul de padure din intreaga suprafata este de 37%?, spune ecologistul.

[b]Braconaj legalizat de fostul guvern [/b]

?Braconajul a fost legalizat chiar de fostul guvern deoarece Adrian Nastase, in calitatea sa de presedinte de onoare al Asociatiei Generale a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, a promovat prin ordonante guvernamentale genocidul asupra faunei?, se precizeaza intr-un raport al Fundatiei AVES, condusa de ecologistul Laszlo-Szabo Szeley.
?Nu sint vinator. Urasc sa trag cu arma. Eu vinez numai cu aparatul foto. Aceasta vinatoare este mult mai dificila pentru ca trebuie sa ma apropii, iar animalele sa nu ma simta. Cred ca natura trebuie respectata?, spune Laszlo Szabo-Szeley, fotograful ecologist care
si-a facut un scop din salvarea ursului carpatin de la exterminare.
?Am deranjat multa lume. Am fost blocat pe un drum forestier si amenintat cu arma de un grup de vinatori?. Laszlo isi aprinde o tigara. Vorbeste precipitat, ca si cum are foarte multe de spus si e presat de timp.

[b]Observator tip Harghita [/b]

?In fiecare zi ma duc in padure. Nu am stare. Ceea ce se intimpla e strigator la cer. Ursii sint masacrati fara mila. Exista asa-numitul ?Observator tip Harghita?, denumire data de Securitate pe vremea lui Ceausescu. E vorba despre o constructie de dimensiuni mici, cu doua ferestre inguste, ridicata in mijlocul padurii. Inauntru se ascund tragatorii. In fata constructiei este o cusca metalica inchisa, unde se afla un cadavru de animal. O vaca moarta sau un cal. Ursul e atras de mirosul de singe si se apropie. Nu poate scoate cadavrul din cusca inchisa si ramine pe loc ca sa manince. Asa cade in capcana si e ucis cu cruzime de tragatorii ascunsi in cabana?, povesteste Laszlo.
In acest mod, Nicolae Ceausescu a impuscat de-a lungul vremii in jur de 4.000 de ursi. ?Este cel mai las mod de a vina. Ursul nu are nici o sansa, e luat ca din oala?, spune fotograful, aprinzindu-si o noua tigara. ?Vinatoarea de urs ar trebui sa se faca numai cu glont. Noi am gasit oase de urs ingropate care aveau urme de alice mari. Este un adevarat macel?.
De ce sint ucisi ursii? Nimic mai simplu: un urs mort valoreaza mai mult decit unul viu. ?7.000 de euro fac blana si capul unui animal de marime medie?, explica Laszlo. ?Numai eu stiu 20 de case care au pe pereti cranii de ursi si unde invitatii stau cu picioarele pe blana animalului?, continua ecologistul.
Intr-un studiu realizat de fundatia AVES se arata ca, ?la sfirsitul anilor ’80, populatia de ursi din intreaga tara era de 7.780 de exemplare, dintre care 1.185 de exemplare traiau in judetul Harghita. Statisticile dovedesc ca, intr-un singur deceniu, efectivele de ursi
s-au diminuat cu 31a, in 1997 ajungindu-se la un numar 5.366 de exemplare. Statisticile din judetul Harghita sint si mai alarmante. Pina in 1997 au fost exterminati 570 de ursi, iar in 2003 mai erau doar in jur de 250 de exemplare?.

[b]Cotele de recoltare [/b]

Ion Tiriac spunea, intr-o emisiune TV, ca vinatorii ?nu ucid, ci recolteaza?. Acesta este termenul folosit in limbajul conventional al asociatiilor de vinatoare. Astfel, ?pentru sezonul de vinatoare 2003-2004 a fost aprobata, de catre Ministerul Agriculturii, prin Ordinul 668 din 11 septembrie 2003, o cota de recoltare de 74 de exemplare de ursi, ceea ce inseamna 38% din populatia de 250 de exemplare existenta in judetul Harghita. Conform instructiunilor din domeniu, din 10 ursi se poate impusca un singur exemplar?, precizeaza studiul AVES.
Numarul corect in ceea ce priveste ?cota de recoltare? se obtine prin numararea exacta a ursilor in locurile de iernare de catre paznicii de vinatoare. De fapt, ?ursii sint numarati printr-o estimare din birou?, spune raportul.

[b]Vinatorul fara arma [/b]

In restaurantul elegant de la intrarea in orasul Odorheiu Secuiesc, Laszlo se pregateste sa se infrupte dintr-o portie uriasa de ciorba de burta. In regiune, mincarea este un adevarat cult. Ciorbele sint aduse intr-un fel de ligheane din ceramica si au un gust ce aminteste de mincarea bunicii servita dupa slujba de duminica. Ecologistul e imbracat in haine de culoare verde inchis. Daca il vezi de la distanta, aduce cu un vinator care si-a ratacit arma. Laszlo s-a nascut in 1950, in Tirgu-Mures, si s-a stabilit in Odorhei la inceputul anilor ’80. Isi cistiga existenta din ?bird watching? – organizeaza grupuri turistice de straini pe care le duce in Delta sa urmareasca si sa fotografieze pasarile.
Laszlo Szabo-Szeley este foarte cautat de reporterii straini, care il considera cea mai autorizata voce in materie de protectie a animalelor salbatice. Lobby-ul sau a facut ca trofeele de urs provenite din Romania sa nu mai fie recunoscute si punctate pe plan international.

[b]Vinatoarea care a socat Romania [/b]

In perioada 22-23 ianuarie, omul de afaceri Ion Tiriac invita 32 de persoane alese cu grija la o vinatoare de mistreti organizata la Balc. La acest eveniment au participat, printre altii, Adrian Nastase si Ilie Sirbu, fost ministru al agriculturii. Trebuie spus ca Ilie Sirbu a suferit un accident la vinatoare in urma cu un an, fiind impuscat in zona inghinala. Conditiile accidentului au ramas invaluite in mister. In organizarea vinatorii de la Balc au fost implicate 180 de persoane si au fost impuscati 185 de mistreti, dintre care unul a avut colti de 24 de centimetri si a fost revendicat de fostul prim-ministru, Adrian Nastase.

[b]Ilegalitatile care duc la exterminarea ursului carpatin [/b]

? Cotele de recoltare sint supraestimate
? Infestarea ursilor prin folosirea de cadavre de animale decedate pentru hranirea acestora
? Folosirea observatoarelor inchise pentru vinarea ursilor
? Vinarea in birlog si goana ursilor in timpul iernii in teritoriile de hibernare
? Administrarea necorespunzatoare a fondurilor de vinatoare
? Specializarea insuficienta a paznicilor de vinatoare. Acestia urmeaza un curs de calificare de numai 30 de zile
? Braconajul
? Masacrarea femelelor gestante toamna si primavara, cind puii sint in birlog
? Capturarea ursilor tineri cu scopul detinerii lor in captivitate.

Cursurile vor include urmatoarele aspecte: – Probleme specifice Parcului Natural Portile de Fier (amenintari la adresa speciilor protejate, specii supuse unui regim juridic restrictiv, descrierea acestor specii etc.); – Aspecte ale Legii 462/2001 si Legii Protectiei Mediului ce vizeaza biodiversitatea; – Conventiile privind conservarea diversitatii biologice la care Romania a aderat: o CITES ? Conventia Internationala privind Comertul cu Specii Amenintate; o Conventia de la Berna ? Conventia privind Conservarea Vietii Salbatice si Habitatelor Naturale. Doua sesiuni de cursuri vor fi organizate, dupa cum urmeaza: – 18 februarie, incepand cu orele 10.00, Centrul de Informare-Documentare Orsova, din cadrul Primariei Municipiului Orsova; – 19 februarie, incepand cu orele 10.00, Centrul de Informare-Documentare Moldova Noua. Sesiunea de cursuri este organizata in cadrul proiectului intitulat "imbunatatirea capacitatii de control a autoritatilor romanesti privind activitatile ilegale ce afecteaza speciile amenintate din Parcul Natural Portile de Fier", finantat de Ambasada Olandei la Bucuresti, prin proiectul MATRA. Observatii suplimentare se pot obtine de la: Marius Matache, Tel: 0722-255123 Fax: 021-3103872 e-mail: [email]media@portiledefier.ro[/email]

Articol preluat din Adevarul

Primarii din cateva orase din Delta si unele grupuri de interese fac presiuni pentru limitarea atributiilor Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD) si exploatarea acestei zone in regim agricol.

La o recenta dezbatere publica de la Tulcea, pe problemele Deltei, mai multi participantii au vorbit de "rolul profund distructiv al Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD)". La aceasta intrunire, s-a dat impresia ca pescarii sustin aceste proiecte, insa dl.

Radu Mihai, sef al Sindicatului Pescarilor, ne-a declarat ca aceia care s-au exprimat impotriva ARBDD au fost adusi acolo de patroni nemultumiti ca nu au si ei concesiuni in Delta. "Pescarii adevarati si-au dat seama ca din Delta trebuie sa traiasca si ei, si copiii lor. Braconajul, desi aduce profituri rapide, distruge Delta.

in anii ’90, am vazut cu ochii nostri ca de la an la an era mai putin peste in Balta. De cand Rezervatia a strans surubul, recolta a crescut. Multi au vazut o sansa si in agroturism. Au inceput sa vina turisti, dar hotelurile, pe care vor sa le construiasca orasenii care au luat teren in Delta, vor atrage ele turistii care se cazau la gazde", ne-a declarat Radu Mihai.

La presiunile autoritatilor locale, in Delta Dunarii, peste 80.000 de hectare au fost instrainate, prin trecerea lor din proprietatea publica de interes national in folosinta privata. Actualul primar PSD din Sulina, Aurel Dimitriu, a trecut 46 hectare din domeniu public de interes national in domeniu public de interes local, printr-o hotarare a Consiliului Local din 2002.

Apoi, intregul teren, de fapt ultima plaja litorala salbatica din Europa, a fost impartit in loturi si vandut la un pret de batjocura: 0,1 euro metrul patrat. "Pentru a obtine acordul ARBDD la lotizarile facute, primarul ne-a solicitat, in august 2003, avizul, sub pretextul "indepartarii vegetatiei ierboase de pe plaja".

Privatizarile fiind in afara legii, I-am somat sa retraga toate hotararile luate in acest sens", ne-a declarat Virgil Munteanu, guvernatorul Deltei. "Am sesizat Prefectura Tulcea pentru a dispune atacarea in contencios. Fara nici un rezultat. Am sesizat si PNA, pe acelasi temei", a mai spus Virgil Munteanu.

"In schimb, Consiliul Local din Sulina emite in 2004 o noua hotarare prin care aproba inventarul bunurilor de pe domeniul public de interes local, batand practic in cuie vanzarea celor 28 de hectare de plaja si a terenului de 18 hectare din zona UTR 1 oras Sulina", a mai declarat guvernatorul.

Pe lista proprietarilor plajei din Sulina se afla Cristian Ordean, fostul sef al Serviciului Contencios din Prefectura Tulcea, care detine lotul nr. 16. Beneficiarul este tocmai cel care ar fi trebuit sa atace hotararea Consiliului Local din Sulina, prin care se vindeau terenuri aflate intr-o zona de interes ecologic european.

Localnicii sustin ca au drept de preemtiune asupra terenurilor si apelor din zona, dar cei care vorbesc in numele lor nu au nici o legatura cu Delta. De exemplu, SC ENCCompt SRL, din Craiova, a pus mana pe 251.000 de metri patrati din plaja Sulina. Lotul 7 din aceeasi plaja il are titular pe proaspatul senatorul PNL, Daniel Ilusca, influent lider local al partidului de guvernamant.

Daca la Sulina, noii proprietari nu au apucat sa construiasca inca nimic, in schimb la Histria, a aparut Complexul de Turism si Agrement Ecologic, construit cu actionariat de 50,02 la suta de SC RAFO OIL SA Bacau, prin vandalizarea patrimoniului arhitectonic. Cel mai nou atac asupra Deltei s-a petrecut pe bratul Sfantul Gheorghe.

ARBDD a inaintat plangere penala impotriva Consiliului Judetean Tulcea, sub invinuire de fals si uz de fals, "pentru concesionarea unei suprafete de un hectar, pe bratul Sfantul Gheorghe, la kilometru 54, pe un teren care nu le apartine".

Carmen CHIHAIA, Valentin POPESCU

Adevarul – 19 februarie 2005

Ilie Sarbu a inchiriat ieftin si fara licitatie 19 fonduri de vanatoare in Delta
articol preluat din Romania Libera

Nu mai putin de 19 fonduri de vanatoare, care se intind pe 201.820 hectare din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, au fost date in administrare, fara licitatie, la preturi modice.
Aceste contracte de inchiriere, aprobate prin ordin al ministrului Agriculturii pe parcursul anilor 2001-2004, difera semnificativ in privinta chiriilor. In timp ce pentru Fondul de Vanatoare nr. 38 Somova, Inspectia Silvica si Cinegetica Buzau a stabilit, conform contractului nr. 74/2001, o chirie anuala de 7,6 milioane de lei pentru o suprafata de aproape 9.000 de hectare, pentru inchirierea celor 10.000 de hectare ale Fondului de Vanatoare nr. 57 Uzlina, aceeasi Inspectie Cinegetica din Buzau, conform contractului nr. 96/2001, a stabilit o chirie de 454,8 milioane de lei pe an, desi ambele zone au acelasi potential cinegetic si sunt apropiate ca marime.

Numai ca Asociatia privata de vanatoare "Bradul" care a inchiriat fondul Uzlina se pare ca nu a beneficiat de pile si de aceea plateste anual o suma imensa fata de ceilalti administratori.

La randul ei, Asociatia "Jderul" plateste 25 milioane de lei pe an pentru un fond similar, situat in zona Salcioara, restul chiriilor pentru fiecare dintre fondurile de vanatoare din Delta fiind de numai 7-8 milioane de lei pe an.
Specialistii in domeniu sustin ca chiria pe un an pentru aceste zone ar trebuie sa insumeze cateva miliarde de lei, daca se are in vedere castigul imens realizat de administratori din organizarea partidelor de vanatoare.

I’ll be posting updates to [url=http://www.greenpeace.org,]http://www.greenpeace.org,[/url] and will send you an email when the action starts.

To give you some idea of what I’m up against, an area of forest the size of Germany is in danger. It is disappearing at an unbelievable speed – 20 football pitches an hour. I see it happening day in, day out. Where once there was a forest with people, trees, parrots, monkeys and jaguars, now there’s just a bare field — cut down so multinational corporations can grow more soya for animal feed. I’m not going to let it be destroyed without resisting. And I know I’m not alone! Continue reading The Greenpeace Jaguars