Una dintre cele mai importante aspecte ale unui proces de evaluare este acela ca el ofera de fapt rezultatele utilizabile pentru cei care implementeaza proiectul ? informatii care pot fi utilizate de managerii proiectului si de catre echipa pentru a imbunatati rezultatele.
Rezultatele sunt folositoare in luarea deciziilor si de furnizarea de informatii despre modalitati de imbunatatire a performantelor proiectului.
For almost a week, poor Rip had to wear one of those cones of silliness to keep him from gnawing at the burn-like sores, but the cone actually came in handy as his tail episode coincided with his neutering. Nothing like a two-for-one use out of that cone! Of course, he didn’t like it much. The first few days he wasn’t sure how to hold his head up, so he couldn’t manuever through doorways or up stairs. If he wasn’t so pathetic, he would’ve been very funny. But he handled that challenge the way he responds to absolutely everything, including our cat: good naturedly. My husband and I keep saying, "Oh, when he gets over this, we’ll see his personality” but we’ve already seen enough to know we are very lucky. He is a sweet, well-behaved, obedient dog who lets us know every day how happy he is to have a home. And we’re just as happy to have him, challenges and all.
in comunicarea cu publicul asupra concluziilor evaluarii, trebuie utilizate o varietate de tehnici, cum ar fi protectiile vizuale, prezentarile orale, declaratii rezumate, raportate interimare, si conversatii neformale.
Sugestiile aditionale includ:
+ Redactarea unor rapoarte executive separate si articole obisnuite utilizand concluziile evaluarii, destinate unui auditoriu divers si celor implicati in proiect;
+ Redactarea atenta a unui comunicat de presa si lansarea lui in presa de catre o persoana publica apreciata;
+ Realizarea unei conferinte de presa asociata lansarii comunicatului de presa;
+ Sustinerea de prezentari catre diverse grupuri selectate; includerea de exercitii demonstrative care sa implice activ participanti in analize si interpretari;
+ Constituirea de grafice profesionale, scheme si diapozitive pentru a fi utilizate in sesiunile de raportare;
+ Realizarea unei scurte prezentari video a rezultatelor pentru a fi folosita in sesiunile de analiza si discutii;
+ Realizarea unei dezbateri sau a unei analize libere, pro si contra, a concluziilor care sa permita exprimarea punctelor de vedere contrarii.
Studiu de caz 10: Proiectul Local de Actiune pentru mediu, Troyan, Bulgaria [8]
Comitetele cetatenesti si Primaria au stabilit o echipa comuna de coordonare pentru a urmari implementarea proiectului. in continuare, compania locala de apa a stabilit o echipa speciala care sa detecteze si sa repare scurgerile, si de asemenea sa realizeze o harta digitala a retelei subterane de conducte.
Printre rezultatele efortului de implementare se numara:
+ Repararea a 70 de scurgeri in reteaua subterana de conducte si inlocuirea a aproximativ 1 km de conducte, rezultand economii de apa de aproximativ 10%;
+ Harta digitala a retelei subterane de conducte;
+ Adoptarea unei noi ordonante de mediu, prin care se solicita unitatilor industriale sa plateasca in functie de cantitatea de apa consumata si sa prezinte Primariei informatii referitoare la consumul lor de apa. Ordonanta solicita de asemenea, ca murii consumatori industriali de apa sa isi realizeze sisteme proprii de alimentare cu apa, acolo unde aceasta este o optiune fezabila;
+ Realizarea unui audit in detaliu pentru marile unitati industriale. Aceste unitati au primit informatii referitoare la cat anume au irosit, cat anume le-a costat aceasta risipa, precum si masurile specifice pe care le pot lua pentru a reduce consumul de apa.
infiintarea unui nou centru de educare ce promoveaza educatia ecologica in scoli si publicului larg.
Exemple de derulare a campaniilor de informare publica
Studiu de caz 11: Curatarea unui rau si constiintizarea publica in Mosonmagyarovar, Ungaria [1, 9]
Comisia de mediu din Mosonmagyarovar a identificat poluarea raului ca o serioasa problema de mediu a comunitatii. Comisia a identificat deseurile de pe marginea raului ca principala sursa de poluare. Ca raspuns, Comisia a organizat o zi de curatare cu cetatenii pentru a aduna gunoaiele. Acest program de curatare a adus numeroase beneficii. in primul rand, a redus semnificativ poluarea vizibila si gunoiul. A determinat cetatenii sa considere raul o resursa importanta a comunitatii si le-a oferit o demonstratie valoroasa a faptului ca pot schimba lucrurile. in al treilea rand, s-a imbunatatit constiintizarea populatiei privind problemele asociate poluarii raului si s-a obtinut sprijin pentru elaborarea unui plan, municipalitatea reusind sa conecteze cit mai multi cetateni la reteaua de canalizare a orasului.
Studiu de caz 12: Actiuni de informare publica, Municipalitatea Satoraljaujhely, Ungaria [1, 9]
Satoraljaujhely a implementat unul dintre primele PLAM din ECE. Acest proiect, cu o durata de 18 luni, a inceput din 1992 si a fost conceput sa demonstreze ca autoritatile locale din Ungaria pot stabili prioritati de mediu, pot elabora planuri de actiune si pot implementa strategii cu costuri eficiente pentru rezolvarea celor mai grave probleme de mediu ale comunitatii printr-un proces participativ in planificare si luarea deciziilor. Centrul Independent Ecologic din Ungaria si Institutul pentru Comunitati Durabile au oferit instruire si asistenta tehnica pentru membrii Comitetului cetatenesc, reprezentantii ONG-urilor si reprezentantilor Municipalitatii. Comitetele cetatenesti au pus in practica urmatoarele activitati de informare publica:
+ Serii de educare a adultilor: o serie de 11 sedinte de educare a adultilor cu privire la problemele de mediu au fost organizate de IEC in etapa de pregatire a proiectului. Subiectele s-au referit la calitatea aerului si apei, surse alternative de energie, si la abordari traditionale Ungariei privind dezvoltarea durabila. Acest program a contribuit la intelegerea de catre membrii comunitatii si ai Comitetului a problemelor fundamentale de mediu.
+ Sondaje publice de opinie: comitetul a intervievat peste 2000 de locuitori in luna aprilie 1992. Informatiile din aceste sondaje au fost folosite pentru a realiza o lista de probleme pentru analiza.
+ Un forum public: Un forum a fost organizat dupa evaluarea problemelor pentru a discuta rezultatele cu membrii publicului. Au participat peste 60 de oameni pe langa membrii comitetului si presa.
+ Informarea mas-mediei: Membrii comisiilor tehnice si de programe au participat in trei emisiuni televizate si au raspuns intrebarilor in direct la televiziuni locale. Evenimentele majore ale proiectului au fost televizate, inclusiv ceremonia de inaugurare si forumul public.
+ Programe pentru tineri: Şcolile locale au luat parte la campaniile de curatenie si la concursurile de poster organizate de participanti la proiect. O tabara de vara a avut de asemenea ca tema monitorizarea raului.
Constiintizarea generala referitoare la progresul proiectului si a rezultatelor: Primaria si Consiliul Local au fost informate permanent despre progresul proiectului si au fost implicate in mod constant. Diversele organizatii, angajatii, si alte grupuri de interes din oras au fost permanent reprezentate in comisiile de proiect si informate.
[url=http://www.test1.ru/rom/more/481_0_3_0_M/]1. Prerogativele elaborarii unui PLAM[/url]
[url=http://www.test1.ru/rom/more/480_0_3_0_M/]2. Procedeele utilizate la elaborarea unui PLAM[/url]
[url=http://www.test1.ru/rom/more/479_0_3_0_M/]3. Proiect demonstrational in domeniul agriculturii ecologice pe baza Gospodarirei ?Rezor? din satul Bogheni, judetul Ungheni 12[/url]
[url=http://www.test1.ru/rom/more/478_0_3_0_M/]4. Proect: Imbunatatirea Gestionarii Deseurilor Menajere in Localitatile Judetului Balti 10.[/url]
[url=http://www.test1.ru/rom/more/477_0_3_0_M/]5.Proect: imbunatatirea bazei de pastrare a pesticidelor in conditiile de activitate in sectorul agricol, jud. Cahul 11[/url]
French ornithologists have now charted a steep decline in Paris and other French cities. There has been an even sharper fall in urban populations in Germany, the Czech Republic, Belgium, the Netherlands, Italy and Finland.
As in Britain, where sparrow numbers are believed to have fallen by 90 per cent in the past 15 years, continental ornithologists can find no coherent explanation for the sudden decline.
The mystery is especially deep in Paris, which is believed to have lost 200,000 sparrows – maybe one in 10 of the population – in the past 17 years. At the same time, the presence of somewhat more exotic "country" birds in the capital – from blackbirds to jays, kestrels and swifts – has increased.
The city’s Muséum d’Histoire Naturelle is so concerned that it has launched a campaign to capture, examine and ring Parisian sparrows to investigate possible causes for their falling numbers.
"Is it a question of some form of disease or diseases? Or are their habitats being eroded? We hope to try to answer these questions," said Frédéric Baroteaux of the museum’s research centre on bird populations.
The flocks of moineaux or "piafs" which flutter over all public spaces in Paris are part of the identity of the city. The diminutive singer Edith Piaf, who started as a street performer singing for "crumbs", took her stage name from the colloquial Parisian word for sparrow. Unlike in London, they remain familiar in Paris, but they are far less numerous than before.
Possible explanations have been offered by ornithologists. The rise in numbers and variety of other birds may have reduced their nesting places and feeding opportunities. And tightened building regulations, along with better maintenance, may have closed up the cracks in which they used to nest.
The number of Parisian cats is also booming, so they may be preying more on the birds. Some blame radio waves from mobile telephones or pollution from cars; but why should that affect sparrows and not other birds?
A similar pattern is reported across Europe. Hamburg estimates it has lost 50 per cent of its house sparrows in the past 30 years. In Prague the comparable loss is 60 per cent.
Alain Bougrain-Dubourg, president of the French equivalent of the RSPB, the Ligue de Protection des Oiseaux (LPO), says he fears the moineau may be on the same, steep downward flight path as the British sparrow. "All the signals are on red," he said. "The house sparrow is a highly symbolic bird, which has co-habited closely with man for 10,000 years. It may be less attractive than a blue tit but it has the right to survive, for the sake of biodiversity if nothing else."
The natural history museum has set up 10 sparrow ringing centres in the French capital and its suburbs. Birds are trapped in nets. Samples of blood and feathers are taken and examine? for signs of disease or pollution. The sparrows are released with colour-coded rings on their legs.
The rings are needed because sparrows are wily birds. Once trapped in a net, they can not easily be caught a second time. The coded rings enable ornithologists to identify individual birds, and monitor their progress.
The bird protection league is also appealing to Parisians to place a sparrow nesting-box on their balconies amid their geraniums – and to keep their cats indoors.
The mystery still stands
Six years ago, The Independent began highlighting the decline of our most familiar bird. The campaign put the disappearance of the house sparrow on the national agenda. Abundant until the early 1990s, Passer domesticus has now gone from central London, apart from isolated pockets, and declined in other large urban centres, such as Glasgow. The cause is unknown. Our £5,000 prize for the first convincing scientific explanation stands, although many theories have been put forward, including magpies, cats, pesticides, peanuts, climate change and home improvements. Research by Dr Kate Vincent of De Montfort University suggests a decline in insects is leading to sparrow chicks starving. The effect is seen in Paris and across Europe.
The Independent’s £5,000 prize is for a paper in a scientific journal. It is judged by our referees (the RSPB, the British Trust for Ornithology and Dr Denis Summers-Smith)
The sparrow, once the exemplar of a commonplace bird, is becoming increasingly rare in France and other European countries.
The fall of the house sparrow (Passer domesticus) has already been well documented in Britain, partly thanks to a campaign by The Independent.
French ornithologists have now charted a steep decline in Paris and other French cities. There has been an even sharper fall in urban populations in Germany, the Czech Republic, Belgium, the Netherlands, Italy and Finland.
As in Britain, where sparrow numbers are believed to have fallen by 90 per cent in the past 15 years, continental ornithologists can find no coherent explanation for the sudden decline.
The mystery is especially deep in Paris, which is believed to have lost 200,000 sparrows – maybe one in 10 of the population – in the past 17 years. At the same time, the presence of somewhat more exotic "country" birds in the capital – from blackbirds to jays, kestrels and swifts – has increased.
The city’s Muséum d’Histoire Naturelle is so concerned that it has launched a campaign to capture, examine and ring Parisian sparrows to investigate possible causes for their falling numbers.
"Is it a question of some form of disease or diseases? Or are their habitats being eroded? We hope to try to answer these questions," said Frédéric Baroteaux of the museum’s research centre on bird populations.
The flocks of moineaux or "piafs" which flutter over all public spaces in Paris are part of the identity of the city. The diminutive singer Edith Piaf, who started as a street performer singing for "crumbs", took her stage name from the colloquial Parisian word for sparrow. Unlike in London, they remain familiar in Paris, but they are far less numerous than before.
Possible explanations have been offered by ornithologists. The rise in numbers and variety of other birds may have reduced their nesting places and feeding opportunities. And tightened building regulations, along with better maintenance, may have closed up the cracks in which they used to nest.
The number of Parisian cats is also booming, so they may be preying more on the birds. Some blame radio waves from mobile telephones or pollution from cars; but why should that affect sparrows and not other birds?
A similar pattern is reported across Europe. Hamburg estimates it has lost 50 per cent of its house sparrows in the past 30 years. In Prague the comparable loss is 60 per cent.
Alain Bougrain-Dubourg, president of the French equivalent of the RSPB, the Ligue de Protection d?s Oiseaux (LPO), says he fears the moineau may be on the same, steep downward flight path as the British sparrow. "All the signals are on red," he said. "The house sparrow is a highly symbolic bird, which has co-habited closely with man for 10,000 years. It may be less attractive than a blue tit but it has the right to survive, for the sake of biodiversity if nothing else."
The natural history museum has set up 10 sparrow ringing centres in the French capital and its suburbs. Birds are trapped in nets. Samples of blood and feathers are taken and examined for signs of disease or pollution. The sparrows are released with colour-coded rings on their legs.
The rings are needed because sparrows are wily birds. Once trapped in a net, they can not easily be caught a second time. The coded rings enable ornithologists to identify individual birds, and monitor their progress.
The bird protection league is also appealing to Parisians to place a sparrow nesting-box on their balconies amid their geraniums – and to keep their cats indoors.
The mystery still stands
Six years ago, The Independent began highlighting the decline of our most familiar bird. The campaign put the disappearance of the house sparrow on the national agenda. Abundant until the early 1990s, Passer domesticus has now gone from central London, apart from isolated pockets, and declined in other large urban centres, such as Glasgow. The cause is unknown. Our £5,000 prize for the first convincing scientific explanation stands, although many theories have been put forward, including magpies, cats, pesticides, peanuts, climate change and home improvements. Research by Dr Kate Vincent of De Montfort University suggests a decline in insects is leading to sparrow chicks starving. The effect is seen in Paris and across Europe.
The Independent’s £5,000 prize is for a paper in a scientific journal. It is judged by our referees (the RSPB, the British Trust for Ornithology and Dr Denis Summers-Smith)
in ultimii ani au fost formulate un sir de documente strategice menite sa creeze cadrul necesar pentru intarirea sistemului de management al resurselor naturale si imbunatatirea starii mediului inconjurator. Planul National de Actiune in domeniul mediului (PNA) stabileste domeniile prioritare si defineste scopurile politicii ecologice a tarii pe termen scurt si mediu. Implementarea PNA depinde in mare masura de capacitatea de a transforma principiile generale in actiuni concrete la nivel local. Spre regret, in trecut autoritatile publice locale si grupurile comunitare nu erau incluse in planificarea activitatilor de protectia mediului si promovarea politicii de mediu.
Planificarea actiunilor de mediu la nivel local inseamna o prioritizare mai buna; distribuirea mai echitabila a resurselor financiare limitate; utilizarea mai eficienta a resurselor; implicarea autoritatilor publice si grupurilor comunitare in planificarea si promovarea politicii de mediu.
Formularea strategiei de mediu trebuie sa fie sustinuta, la nivel local, de participarea activa a publicului. Oamenii se confrunta cu problemele de mediu zi de zi, acasa, in strada, la locul de munca. Aceasta este o sursa permanenta de ingrijorare, dar in acelasi timp si o premiza pentru solutionarea problemelor. Indiferent de gen, varsta sau profesie, oamenii ajung sa inteleaga faptul ca dezvoltarea societatii umane nu poate fi in detrimentul mediului ambiant.
Scopul PLAM este elaborarea pentru comunitati si cu aportul nemijlocit al comunitatilor, rezultatul dorit fiind o dezvoltare durabila la nivel local, prin care societatea incearca sa fundamenteze standardele de viata umane pe baza capacitatii de suport a mediului natural, fara epuizarea resurselor acestuia.
Elaborarea PLAM este necesara pentru ca actualmente modul de organizare al activitatilor umane nu corespunde principiilor dezvoltarii durabile, avand multiple urmari negative pentru mediu si societate. Neglijarea sistematica a cerintelor de protectie a mediului si principiilor dezvoltarii durabile a deteriorat grav mediul natural
Judetele Balti, Cahul si Ungheni au fost primele care au elaborat PLAM respective. Aceste judete se confrunta cu problemele de poluare a aerului si apei, de eroziune a solului, degradare a fondului forestier si diversitatii biologice. Creste morbiditatea populatiei, in particular drept consecinta a poluarii apei potabile. Poluarea si degradarea mediului este exprimata si in termeni economici, pierderile enorme fiind urmare a instrainarii terenurilor agricole, scaderii recoltei, micsorarii productivitatii in piscicultura, consumului excesiv de resurse de catre intreprinderile industriale, pierderilor considerabile de apa si energie in retelele ingineresti ale localitatilor.
Elaborarea PLAM pentru judetele respective este parte integranta a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare ?Consolidarea capacitatii institutionale pentru implementarea Planului National de Actiuni in domeniul mediului in Moldova?. Planul National de Actiuni in domeniul mediului (PNA), elaborat in 1995, a stabilit domeniile prioritare si a definit scopurile politicii de mediu a tarii pe termen scurt si mediu. Succesul implementarii PNA depinde in mare masura de capacitatea de a transforma principiile politice generale in actiuni concrete la nivel local.
Elaborarea PLAM este o incercare de a propune un instrument pentru identificarea problemelor prioritare de mediu si dezvoltarea unui program de actiuni concrete pentru imbunatatirea calitatii mediului la nivel local, cu accent pe activitatile care pot fi realizate de comunitatile locale, cu aportul unor resurse financiare externe limitate. Necesitatile locale formulate nemijlocit de catre partile interesante la diferite niveluri si implicarii in luarea deciziilor (autoritatile locale, agenti economici, publicul general) sunt prioritizate si confruntate cu posibilitatile actuale de implementare / finantare, cu accentul pe sursele financiare locale.
Ideea PLAM reiese din contextul economic si social curent si de se incadreaza organic in tendinta de dezvoltare a autoadministrarii locale. in anii ce urmeaza este de asteptat ca autoritatile locale /regionale vor trebui sa planifice dezvoltarea localitatilor si a regiunilor fara a conta pe o interventie economica larga a centrului. in aceste conditii stabilirea prioritatilor in general, si in particular a celor de mediu este o problema deosebit de importanta si dificila. Se impune realizarea catorva principii:
Sa ne concentram in primul rand asupra problemelor locale. in multe locuri oamenii au de suferit din cauza confruntarii cu probleme ecologice: apa din fantani, poluarea aerului, gunoisti dispersate, etc. Multe dintre aceste probleme influenteaza direct la imbunatatirea starii sanatatii populatiei si a calitatii vietii in general. in acelasi timp, masurile de reducere a poluarii mediului la nivel local contribuie la reducerea emisiilor poluante la nivel de tara.
Sa atragem populatia si institutiile locale in stabilirea prioritatilor si in implementarea solutiilor. Nimeni nu cunoaste mai bine problemele specifice si nevoile local decat oamenii din partea locului. in acelasi timp, participarea activa a publicului larg este esentiala pentru asigurarea durabilitatii realizarilor pe termen lung.
Sa tinem cont de interesele tuturor partilor implicate in reglamentarea, utilizarea si protectia mediului ? administratia publica, autoritatile locale de mediu, alte agentii de stat locale, organizatii obstesti, agentii economice. Stabilirea unor relatii de parteneriat va spori sansele obtinerii rezultatelor dorite.
Planificarea locala de mediu nu este o notiune noua pentru autoritatile locale si autoritatile de mediu. Diferite elemente ale ei au fost folosite mai inainte si sunt utilizate in prezent. incorporarea participarii tuturor partilor interesante, inclusiv a publicului, in procesul de planificare este o contributie noua si valoroasa la metodologia folosita pentru asemenea activitati.
Dupa aprobarea sa de catre consiliul judetean (raional), PLAM va deveni o lege la nivel local si va trebui respectat de agentii economici, institutiile administrative, autoritatile locale.
Not surprisingly, the numbers vary according to party affiliation. A much lower 33 percent of Republicans think the government is doing a poor job to protect the environment, but that number grows to 67 percent among Independents and tops out at 78 percent among the Democrats.
The environment always seems to get the back seat, doesn’t it? There’s the Kyoto Protocol, ideas about oil drilling in the Arctic National Wildlife Refuge, and the worst energy crunch since the ’70s.
Sure, government can do more, but as Earth Day approaches, it’s time we ask ourselves the same question: Are Americans doing too little to support the environment?
We’re still driving gas-guzzling SUVs, idling in drive-through lanes, and blasting the AC in our cars, homes and offices. Recycling has plateaued as we toss our PET water bottles into the trash, and we’re over-watering our lawns while many parts of the country are experiencing the worst drought in decades.
Perhaps Gallup should do a follow-up survey asking Americans what they’re doing to support the environment. Are we being efficient with our limited water supplies, protecting air quality, and curbing the garbage we generate and energy we consume?
Not nearly enough of us are even aware of how our everyday activities can worsen environmental problems. Did you know transportation accounts for two-thirds of U.S. oil use?
The good news is that there are some incredibly simple and sensible ways we can all help improve the global environmental picture. So, for Earth Day 2006, why not embrace the "Top Five Ways for Americans to Support the Environment"? They’re so easy, even a Republican, Independent or Democrat can do them.
1. Drive efficiently. Even if you drive an SUV, be sure the tires are properly inflated and aligned, and that the air filters are clean.
Avoid drive-throughs, don’t top off your tank, and, as ozone season approaches, be sure to fill up only in the morning or evening.
2. Garden efficiently. Don’t over-water your lawn. The healthiest lawns are watered just about an inch once a week. If you have a
sprinkler system, set it manually and fix broken sprinkler heads.
3. Live efficiently. Remember, water and energy consumption are linked — it takes electricity to pump and heat water. Set your
thermostat at a comfortable but reasonable level. Save water indoors by installing low-flow showerhe?ds. Fix all leaks. That
goes for plumbing and insulation. Read your utility bills and try to reduce your household’s consumption.
4. Shop efficiently. Choose products with less packaging and recycle whenever you can at home and at work. If you drink bottled water, try using some of the trendy reusable Nalgene containers.
5. For goodness’ sake, vote. Kiss apathy goodbye. Take control of your own personal environment, and when it comes to the government, take a few minutes to understand the issues and voice your opinion in the ballot booth in every election.
Schema 3. Etapele de elaborare a PLAM
[img]"%%dir[1]%%gm_schema3.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="center" width="450" height="168" /[/img]
Principala idee, de la care s-a pornit si care a guvernat tot procesul de elaborare a PLAM, este ca problemele importante pentru comunitatea locala si solutiile pentru rezolvarea lor, pot fi identificate si descrise cel mai bine pe baza cunostintelor existente la nivel local.
Acest lucru a fost realizat prin participarea autoritatilor locale, agentiei ecologice, centrului de medicina preventiva, reprezentantilor sectoarelor agricole, municipal si industrial. Unul dintre instrumentele consultarilor a fost organizarea seminarului de planificare. Pe parcursul seminarului, reprezentantii partilor interesante au pus in evidenta principalele probleme de mediu, cauzele acestora care provin din activitatea de producere in agricultura, industrie si din activitatile care asigura functionarea si dezvoltarea localitatilor, au propus masurile si proiectele de mediu prioritare, au definit in termeni de timp, calitativi si cantitativi acei indicatori, care vor permite de a evalua succesul realizarii masurilor si proiectelor prioritare.
Analiza subiectiva, bazata pe evaluarea situatiei de catre expertii de la diferite institutii din judet, a fost combinata cu analiza obiectiva. Un element al acesteia din urma a fost evaluarea calitatii mediului pe baza indicatorilor statistici de mediu. Informatia privind calitatea mediului a fost colectarea si generalizata de catre agentia ecologica judeteana, si a fost pusa la dispozitia tuturor partilor implicate in elaborarea PLAM.
Pe parcursul elaborarii PLAM comunitatea locala a beneficiat de asistenta metodologica si financiara a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, oferita in cadrul proiectului ?Consolidarea capacitatii institutionale pentru realizarea Planului National de Actiuni in domeniul protectiei mediului?. Acest proiect acorda sprijinul necesar pentru activitatea Unitatii de Implementarea a PNA in domeniul protectiei mediului (Unitatea PNA), specialistii careia au generalizat informatia obtinuta in procesul elaborarii PLAM.
Pentru a imbunatati procesul de elaborare a PLAM a fost aplicata metodologia analizei cadrului logic. Aceasta este o metoda prin care un program (proiect) poate fi structurat si descris intr-o maniera clara, logica si obiectiva, specificand exact ce urmeaza sa atinga programul (proiectul), care sunt resursele necesare pentru aceasta si cum poate fi masurat gradul de realizare. Analiza cadrului logic este un instrument pe larg folosit de catre donatori si investitori.
Care a fost continutul si rezultatele fiecarei etape in elaborarea planului?
Descrierea situatiei curente. Pentru a avea o imagine clara ?punctului de pornire?, s-a pornit de la evaluarea starii actuale a mediului la nivel local, pe baza unui sistem de indicatori ai calitatii mediului. Aceasta etapa a cuprins, pe langa evaluarea starii mediului, determinarea principalilor factori de impact si identificarea tuturor partilor interesante in imbunatatirea performantelor in domeniul gestionarii si protectiei mediului. Rezultatul principal al acestei etape a fost raportul privind starea si protectia mediului, prezentat partilor implicate in elaborarea planului.
Determinarea si descrierea sectoarelor si activitatilor cu impact ecologic negativ a tinut sa combine cunostintele si opiniile specialistilor din diferite sectoare.
Definirea masurilor prioritare in cadrul planului local de actiune a fost efectuata partial in cadrul seminarului de planificare si definitivata de catre grupul de initiativa. O parte importanta a acestui capitol este descrierea indicatorilor realizarii planului, care definesc calitatea factorilor de mediu si starea sanatatii populatiei dupa infaptuirea strategiilor sectoriale. Atunci cand a fost posibil, acesti indicatori au fost evaluati in raport cu standardele existente si cu valorile din trecut. in strategiile sectoriale sunt prezentate si proiectele de mediu prioritare pentru judet.
Descrierea proiectelor prioritare si a surselor de finantare – au fost pregatite de catre specialistii diferitor institutii din judetul Ungheni, tinand cont nu numai de propunerile de proiect inaintate de partile interesante, dar si de proiectele realizate, stopate sau in derulare.
Terenurile degradate constituie circa 30% din suprafata totala a judetului Ungheni. Cauzele principale ale degradarii terenurilor sunt caracterul fragmentat al reliefului, ploile torentiale frecvente, predominarea rocilor usor erodabile, precum si de un sir de factori de natura antropica.
Majoritatea gospodariilor agricole sunt amplasate pe pante cu inclinatie mare (pana la 25-30 grade si mai mult). in multe cazuri aceste terenuri se prelucreaza de-a lungul pantelor, astfel spalandu-se stratul de sol fertil. Totodata, din circuitul prelucrarii intensive nu se exclud terenurile situate pe versanti cu inclinatia mai mare de 10 grade. Exista pericolul ca timp de 4-5 ani o parte considerabila a terenurilor vor fi complet degradate si scoase din circuitul agricol. in suprafata totala a culturilor agricole predomina aratura-64,7%, inclusiv 12,8% culturi paioase si 27,5% prasitoare.
Unele gospodarii au 300-600 ha aratura si 250-400 ha plantatii multianuale pe soluri degradate. Nu se creeaza sisteme de praguri in complex cu scaderea fasiilor forestiere de protectie. Nu se niveleaza rigolele, iar suprafetele supuse alunecarilor de teren si ravenele nu sunt acoperite cu vegetatie. Nu se respecta asolamentele stiintifice fundamentale, practic s-a trecut la rotatia simpla a culturilor. Pe terenurile privatizate se cultiva preponderent porumbul in monocultura. Cultivarea masiva a cerealierelor si plantelor tehnice este determinata de crearea pietei, si este destul de greu influentabila.
Spre regret, investitii capitale in efectuarea lucrarilor de protectie a solurilor in 1998 nu s-au efectuat. Situatia este agravata prin nivelul foarte jos de educatie ecologica a gestionarilor resurselor funciare.
in aceste conditii, a fost necesar de a crea o gospodarire-model din punct de vedere a planificarii funciare si corectitudinii efectuarii lucrarilor agricole. in calitate de astfel de poligon-model poate servi gospodarirea agricola ?Rezor?.
Gospodarirea este amplasata in zona de codru, pe malurile raului Cula. Resursele funciare ale gospodariei constituie 5386 ha, inclusiv terenuri agricole ? 4825 ha. Pe teritoriul gospodariei exista patru iazuri cu suprafata totala de 45,2 ha, apa carora se foloseste pentru irigare si alimentare a populatiei cu apa potabila. Aproximativ 90% din aria totala a terenurilor agricole sunt ciornoziomuri.
Gospodarirea este situata pe terenuri de lunca cu pante de diferite inclinatii. Pantele cu inclinatie mare (20-450) sunt supuse alunecarilor de teren, iar cu inclinatie mica ? eroziuni. Majoritatea terenurilor agricole sunt amplasate pe pante cu inclinatie mica si o parte pe pante cu inclinatie mica si o parte cu inclinatie mare. Fanetele ocupa majoritatea terenurilor de lunca, iar pasunile sunt amplasate pe pante cu inclinatii mari si foarte mari.
in gospodarire se lucreaza asupra problemei combaterii eroziunii solului. Tot teritoriul gospodariei in dependenta de gradul de erodare e impartit in sase categorii:
1. Solurile neerodate- acestea sunt terenurile de lunca cu relief linistit;
2. Pamanturi slab erodate sau neerodate ? aceste terenuri sunt pantele cu inclinatia nu mai mare de 20;
3. Soluri unde se observa degradarea neinsemnata a stratului de sol fertil, dar in urma prelucrarii corecte se poate folosi si de capatat roade destul de bogate – aceste terenuri sunt pantele cu inclinatia nu mai mare de 50;
4. Terenuri in partea de sus a vailor care au inclinatii neinsemnate in lung si in curmezis, dar in urma depunerilor atmosferice se formeaza mari scurgeri de apa si degradeaza solul;
5. Terenuri puternic erodate cu inclinatia 5-80;
6. Terenuri foarte puternic erodate ? pe aceste pante se observa spalarea puternica a solului, unde in unele locuri se formeaza rapi. Aceste pante au inclinatia mai mare de 80.
Pe teritoriul gospodariri exista 16 ha fasii forestiere de protectie (sadite in anii 1966-1967) de salcam, stejar, artar, tei si alte specii. Aceste fasii au o varsta de peste 30 de ani si majoritatea arborilor sunt uscati, atacati de boli si vatamatori.
Astfel, desi exista multe probleme, gospodaria dispune de potentialul necesar pentru a servi drept una demonstrationala.
Scopul general al proiectului
Scopul general al proiectului este de a promova folosirea de catre fermierii din judet a practicilor agricole ecologic fundamentale.
Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului este de a imbunatati starea terenurilor agricole degradate in urma eroziunii de apa si de vant a solului in gospodaria agricola ?Rezor? prin adoptarea unor noi procedee de gospodarire.
Rezultatele proiectului
1. Reducerea suprafetelor culturilor prasitoare pana la 35-40% din aria totala si sporirea suprafetelor cu culturi compacte si a ierburilor multianuale pana la 45-50% in dependenta de inaltimea pantelor;
2. Implementarea tehnologiilor noi de minimalizare a prelucrarii fizico-mecanice a solului, de pastrare a diversitatii de resturi vegetale in scop antierozional, de limitare a evaporarii si de majorare a continutului de humus, folosirea completa a ingrasamintelor organice;
3. Excluderea terenurilor situate pe versanti cu inclinatia mai mare de 100 din circuitul prelucrarii intensive si insemantarea lor cu ierburi multianuale;
4. Amplasarea in fasii a culturilor de camp, randuind culturile de vii si livezi, in dependenta de inclinatia pantei pe care ele sunt amplasate;
5. Folosirea ierburilor multianuale semanate intre randurile devii si livezi, in dependenta de inclinatia pantei pe care ele sunt amplasate;
6. Efectuarea lucrarilor de lichidare a rigolelor prin intermediul nivelarii lor;
7. Aratul, semanatul si prelucrarea culturilor de-a curmezisul pantelor;
8. Crearea valurilor amonte de reglare a apelor de suprafata;
9. Crearea sistemelor praguri in complex cu sadirea fasiilor forestier de protectie a solului;
10. inierbarea canalelor de scurgere si a curentilor fortati.
Activitatile din cadrul proiectului
in cadrul proiectului va fi necesar sa se efectueze un sir de activitati:
+ Proiectarea masurilor de combatere a eroziunii terenurilor agricole si reintoarcerea lor in circuitul agricol;
+ Procurarea tehnicii si materialelor necesare pentru efectuarea lucrarilor antierozionale;
+ Revizuirea terenurilor predispuse eroziunii de apa si de vant si sistematizarea informatiei;
+ in scopul micsorarii scurgerii apelor meteorice, spalatorii solului fertil, lichidarii eroziunii solului, lichidarii rapilor si protectiei campurilor contra vanturilor este necesara plantarea fasiilor forestiere de protectie: 6 ha fasii forestiere de reglare a apelor meteorice, 2 ha de fasii de protectie a bazinelor acvatice si 2 ha fasii forestiere pe malurile rapilor. Se propune de a planat forestiere in timp de doi ani.
Contributiile necesare
Pentru realizare lucrarilor prevazute in proiect este nevoie de un responsabil ? presedintele gospodariei, pentru a conduce efectuarea lucrarilor, calitatea lor, cheltuielile efectuate etc., un agronom care ar conduce efectuarea masurilor agrotehnice prevazute in proiect, un inginer responsabil pentru functionarea tehnicii, 6 lucrator, care vor deservi tehnica si utilajul necesar pentru efectuarea lucrarilor, 20 muncitor, care vor sadi fasiile forestiere de protectie, o masina pentru specialisti, o masina pentru lucratori.
Procurarea tehnicii si a materialelor necesare pentru efectuarea lucrarilor antierozionale
Pentru lucrarile de combatere a eroziunii solului este necesar de a procura 2 tractoare ?Belarusi? MTZ-80, un tractor – buldozer universal, un plug de plantaj, ingrasaminte minerale, seminte de ierburi multianuale, puieti de arbori si arbusti pentru sadirea fasiilor de protectie a solului si a bazinelor acvatice.
Costul total al tehnicii si materialelor 166 mii lei
Durata proiectului este de 3 ani
Bugetul proiectului
Pretul masurilor de protectiei a solului contra eroziunii (plus 10% cheltuieli neprevazute) in gospodaria ?Rezor?.
Conditiile pentru a incepe proiectul si supozitiile
Pentru a incepe lucrarile de proiect este necesara decizia primariei comunei Boghenii-Vechi. Personalul necesar pentru efectuarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului exista. Pentru efectuarea lucrarilor agrotehnice se poate folosi o parte din tehnica existenta in gospodarie. Gospodaria n-are bani pentru procurarea semintelor ierburilor multianuale, puetilor su butasilor de arbori si arbusti.
Terenurile de amplasare a gunoistilor nu sunt organizate servicii speciale pentru gestionarea deseurilor, ca rezultat deseurile formate pe teritoriul localitatilor rurale se arunca haotic.
Scopul general
Scopul general al proiectului este reducerea impactului negativ al deseurilor solide asupra mediului inconjurator si sanatatii oamenilor.
Descrierea
Obiectivul proiectului este a de imbunatati sistemul de gestionare a deseurilor solide, in particular evidenta si depozitarea acestora, la intreprinderile si organizatiile de pe teritoriul judetului Balti.
in cadrul proiectului va fi necesara efectuarea unui sir de activitati, care pot fi impartite in mai multe etape consecutive:
Etapa 1. Revizuirea acumularilor de deseuri pe teritoriul judetului si sistematizarea informatiei:
1.1 Inventarierea intreprinderilor care generalizeaza deseuri solide in procesele tehnologice;
1.2 Inventarierea cantitatii si nomenclaturii deseurilor solide stocate la intreprinderi si la gunoisti neautorizate.
Etapa 2. Prospectiunile prealabile si alegerea terenurilor destinate amplasarii poligoanelor:
1.3 2.1 Efectuarea prospectiunilor preventive a loturilor destinate amplasarii poligoanelor de depozitare a deseurilor;
1.4 2.2 Selectarea terenului pentru amplasarea poligoanelor de depozitare a deseurilor si acordarea actiunilor cu organele de stat si cu publicul.
Etapa 3. Proiectarea poligoanelor de depozitare a deseurilor;
1.5 3.1 Proiectarea poligoanelor de depozitare a deseurilor (PDD);
1.6 3.2 Expertizele obstesti si de stat a proiectului PDD.
Etapa 4. Constructia si alimentarea poligoanelor de depozitare a deseurilor (6-12 luni).
Etapa 5. Organizarea si evidenta predarii de catre agentii economici a deseurilor la poligoanelor special amenajate:
1.7 5.1 Introducerea schimbarilor necesare in Standardul de Stat a evidentei contabile;
1.8 5.2 Organizarea evidentei contabile de catre agentii economici a deseurilor si evidenta predarii deseurilor la poligonul special amenajat.
Etapa 6. Evaluarea fezabilitatii reciclarii deseurilor solide.
Partile implicate:
¬ Consiliul Judetean;
¬ Primariile din judetul Balti;
¬ Centrul de Medicina Preventiva;
¬ Populatia judetului.
Sursele de finantare – sursele posibile de finantare sunt: Bugetul local, Fondul de investitii sociale.