SalvaEco

in ultimii ani au fost formulate un sir de documente strategice menite sa creeze cadrul necesar pentru intarirea sistemului de management al resurselor naturale si imbunatatirea starii mediului inconjurator. Planul National de Actiune in domeniul mediului (PNA) stabileste domeniile prioritare si defineste scopurile politicii ecologice a tarii pe termen scurt si mediu. Implementarea PNA depinde in mare masura de capacitatea de a transforma principiile generale in actiuni concrete la nivel local. Spre regret, in trecut autoritatile publice locale si grupurile comunitare nu erau incluse in planificarea activitatilor de protectia mediului si promovarea politicii de mediu.
Planificarea actiunilor de mediu la nivel local inseamna o prioritizare mai buna; distribuirea mai echitabila a resurselor financiare limitate; utilizarea mai eficienta a resurselor; implicarea autoritatilor publice si grupurilor comunitare in planificarea si promovarea politicii de mediu.
Formularea strategiei de mediu trebuie sa fie sustinuta, la nivel local, de participarea activa a publicului. Oamenii se confrunta cu problemele de mediu zi de zi, acasa, in strada, la locul de munca. Aceasta este o sursa permanenta de ingrijorare, dar in acelasi timp si o premiza pentru solutionarea problemelor. Indiferent de gen, varsta sau profesie, oamenii ajung sa inteleaga faptul ca dezvoltarea societatii umane nu poate fi in detrimentul mediului ambiant.
Scopul PLAM este elaborarea pentru comunitati si cu aportul nemijlocit al comunitatilor, rezultatul dorit fiind o dezvoltare durabila la nivel local, prin care societatea incearca sa fundamenteze standardele de viata umane pe baza capacitatii de suport a mediului natural, fara epuizarea resurselor acestuia.
Elaborarea PLAM este necesara pentru ca actualmente modul de organizare al activitatilor umane nu corespunde principiilor dezvoltarii durabile, avand multiple urmari negative pentru mediu si societate. Neglijarea sistematica a cerintelor de protectie a mediului si principiilor dezvoltarii durabile a deteriorat grav mediul natural
Judetele Balti, Cahul si Ungheni au fost primele care au elaborat PLAM respective. Aceste judete se confrunta cu problemele de poluare a aerului si apei, de eroziune a solului, degradare a fondului forestier si diversitatii biologice. Creste morbiditatea populatiei, in particular drept consecinta a poluarii apei potabile. Poluarea si degradarea mediului este exprimata si in termeni economici, pierderile enorme fiind urmare a instrainarii terenurilor agricole, scaderii recoltei, micsorarii productivitatii in piscicultura, consumului excesiv de resurse de catre intreprinderile industriale, pierderilor considerabile de apa si energie in retelele ingineresti ale localitatilor.
Elaborarea PLAM pentru judetele respective este parte integranta a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare ?Consolidarea capacitatii institutionale pentru implementarea Planului National de Actiuni in domeniul mediului in Moldova?. Planul National de Actiuni in domeniul mediului (PNA), elaborat in 1995, a stabilit domeniile prioritare si a definit scopurile politicii de mediu a tarii pe termen scurt si mediu. Succesul implementarii PNA depinde in mare masura de capacitatea de a transforma principiile politice generale in actiuni concrete la nivel local.
Elaborarea PLAM este o incercare de a propune un instrument pentru identificarea problemelor prioritare de mediu si dezvoltarea unui program de actiuni concrete pentru imbunatatirea calitatii mediului la nivel local, cu accent pe activitatile care pot fi realizate de comunitatile locale, cu aportul unor resurse financiare externe limitate. Necesitatile locale formulate nemijlocit de catre partile interesante la diferite niveluri si implicarii in luarea deciziilor (autoritatile locale, agenti economici, publicul general) sunt prioritizate si confruntate cu posibilitatile actuale de implementare / finantare, cu accentul pe sursele financiare locale.
Ideea PLAM reiese din contextul economic si social curent si de se incadreaza organic in tendinta de dezvoltare a autoadministrarii locale. in anii ce urmeaza este de asteptat ca autoritatile locale /regionale vor trebui sa planifice dezvoltarea localitatilor si a regiunilor fara a conta pe o interventie economica larga a centrului. in aceste conditii stabilirea prioritatilor in general, si in particular a celor de mediu este o problema deosebit de importanta si dificila. Se impune realizarea catorva principii:
Sa ne concentram in primul rand asupra problemelor locale. in multe locuri oamenii au de suferit din cauza confruntarii cu probleme ecologice: apa din fantani, poluarea aerului, gunoisti dispersate, etc. Multe dintre aceste probleme influenteaza direct la imbunatatirea starii sanatatii populatiei si a calitatii vietii in general. in acelasi timp, masurile de reducere a poluarii mediului la nivel local contribuie la reducerea emisiilor poluante la nivel de tara.
Sa atragem populatia si institutiile locale in stabilirea prioritatilor si in implementarea solutiilor. Nimeni nu cunoaste mai bine problemele specifice si nevoile local decat oamenii din partea locului. in acelasi timp, participarea activa a publicului larg este esentiala pentru asigurarea durabilitatii realizarilor pe termen lung.
Sa tinem cont de interesele tuturor partilor implicate in reglamentarea, utilizarea si protectia mediului ? administratia publica, autoritatile locale de mediu, alte agentii de stat locale, organizatii obstesti, agentii economice. Stabilirea unor relatii de parteneriat va spori sansele obtinerii rezultatelor dorite.
Planificarea locala de mediu nu este o notiune noua pentru autoritatile locale si autoritatile de mediu. Diferite elemente ale ei au fost folosite mai inainte si sunt utilizate in prezent. incorporarea participarii tuturor partilor interesante, inclusiv a publicului, in procesul de planificare este o contributie noua si valoroasa la metodologia folosita pentru asemenea activitati.
Dupa aprobarea sa de catre consiliul judetean (raional), PLAM va deveni o lege la nivel local si va trebui respectat de agentii economici, institutiile administrative, autoritatile locale.

Not surprisingly, the numbers vary according to party affiliation. A much lower 33 percent of Republicans think the government is doing a poor job to protect the environment, but that number grows to 67 percent among Independents and tops out at 78 percent among the Democrats.

The environment always seems to get the back seat, doesn’t it? There’s the Kyoto Protocol, ideas about oil drilling in the Arctic National Wildlife Refuge, and the worst energy crunch since the ’70s.

Sure, government can do more, but as Earth Day approaches, it’s time we ask ourselves the same question: Are Americans doing too little to support the environment?

We’re still driving gas-guzzling SUVs, idling in drive-through lanes, and blasting the AC in our cars, homes and offices. Recycling has plateaued as we toss our PET water bottles into the trash, and we’re over-watering our lawns while many parts of the country are experiencing the worst drought in decades.

Perhaps Gallup should do a follow-up survey asking Americans what they’re doing to support the environment. Are we being efficient with our limited water supplies, protecting air quality, and curbing the garbage we generate and energy we consume?

Not nearly enough of us are even aware of how our everyday activities can worsen environmental problems. Did you know transportation accounts for two-thirds of U.S. oil use?

The good news is that there are some incredibly simple and sensible ways we can all help improve the global environmental picture. So, for Earth Day 2006, why not embrace the "Top Five Ways for Americans to Support the Environment"? They’re so easy, even a Republican, Independent or Democrat can do them.

1. Drive efficiently. Even if you drive an SUV, be sure the tires are properly inflated and aligned, and that the air filters are clean.
Avoid drive-throughs, don’t top off your tank, and, as ozone season approaches, be sure to fill up only in the morning or evening.

2. Garden efficiently. Don’t over-water your lawn. The healthiest lawns are watered just about an inch once a week. If you have a
sprinkler system, set it manually and fix broken sprinkler heads.

3. Live efficiently. Remember, water and energy consumption are linked — it takes electricity to pump and heat water. Set your
thermostat at a comfortable but reasonable level. Save water indoors by installing low-flow showerhe?ds. Fix all leaks. That
goes for plumbing and insulation. Read your utility bills and try to reduce your household’s consumption.

4. Shop efficiently. Choose products with less packaging and recycle whenever you can at home and at work. If you drink bottled water, try using some of the trendy reusable Nalgene containers.

5. For goodness’ sake, vote. Kiss apathy goodbye. Take control of your own personal environment, and when it comes to the government, take a few minutes to understand the issues and voice your opinion in the ballot booth in every election.

Schema 3. Etapele de elaborare a PLAM
[img]"%%dir[1]%%gm_schema3.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="center" width="450" height="168" /[/img]

Principala idee, de la care s-a pornit si care a guvernat tot procesul de elaborare a PLAM, este ca problemele importante pentru comunitatea locala si solutiile pentru rezolvarea lor, pot fi identificate si descrise cel mai bine pe baza cunostintelor existente la nivel local.
Acest lucru a fost realizat prin participarea autoritatilor locale, agentiei ecologice, centrului de medicina preventiva, reprezentantilor sectoarelor agricole, municipal si industrial. Unul dintre instrumentele consultarilor a fost organizarea seminarului de planificare. Pe parcursul seminarului, reprezentantii partilor interesante au pus in evidenta principalele probleme de mediu, cauzele acestora care provin din activitatea de producere in agricultura, industrie si din activitatile care asigura functionarea si dezvoltarea localitatilor, au propus masurile si proiectele de mediu prioritare, au definit in termeni de timp, calitativi si cantitativi acei indicatori, care vor permite de a evalua succesul realizarii masurilor si proiectelor prioritare.
Analiza subiectiva, bazata pe evaluarea situatiei de catre expertii de la diferite institutii din judet, a fost combinata cu analiza obiectiva. Un element al acesteia din urma a fost evaluarea calitatii mediului pe baza indicatorilor statistici de mediu. Informatia privind calitatea mediului a fost colectarea si generalizata de catre agentia ecologica judeteana, si a fost pusa la dispozitia tuturor partilor implicate in elaborarea PLAM.
Pe parcursul elaborarii PLAM comunitatea locala a beneficiat de asistenta metodologica si financiara a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, oferita in cadrul proiectului ?Consolidarea capacitatii institutionale pentru realizarea Planului National de Actiuni in domeniul protectiei mediului?. Acest proiect acorda sprijinul necesar pentru activitatea Unitatii de Implementarea a PNA in domeniul protectiei mediului (Unitatea PNA), specialistii careia au generalizat informatia obtinuta in procesul elaborarii PLAM.
Pentru a imbunatati procesul de elaborare a PLAM a fost aplicata metodologia analizei cadrului logic. Aceasta este o metoda prin care un program (proiect) poate fi structurat si descris intr-o maniera clara, logica si obiectiva, specificand exact ce urmeaza sa atinga programul (proiectul), care sunt resursele necesare pentru aceasta si cum poate fi masurat gradul de realizare. Analiza cadrului logic este un instrument pe larg folosit de catre donatori si investitori.
Care a fost continutul si rezultatele fiecarei etape in elaborarea planului?
Descrierea situatiei curente. Pentru a avea o imagine clara ?punctului de pornire?, s-a pornit de la evaluarea starii actuale a mediului la nivel local, pe baza unui sistem de indicatori ai calitatii mediului. Aceasta etapa a cuprins, pe langa evaluarea starii mediului, determinarea principalilor factori de impact si identificarea tuturor partilor interesante in imbunatatirea performantelor in domeniul gestionarii si protectiei mediului. Rezultatul principal al acestei etape a fost raportul privind starea si protectia mediului, prezentat partilor implicate in elaborarea planului.
Determinarea si descrierea sectoarelor si activitatilor cu impact ecologic negativ a tinut sa combine cunostintele si opiniile specialistilor din diferite sectoare.
Definirea masurilor prioritare in cadrul planului local de actiune a fost efectuata partial in cadrul seminarului de planificare si definitivata de catre grupul de initiativa. O parte importanta a acestui capitol este descrierea indicatorilor realizarii planului, care definesc calitatea factorilor de mediu si starea sanatatii populatiei dupa infaptuirea strategiilor sectoriale. Atunci cand a fost posibil, acesti indicatori au fost evaluati in raport cu standardele existente si cu valorile din trecut. in strategiile sectoriale sunt prezentate si proiectele de mediu prioritare pentru judet.
Descrierea proiectelor prioritare si a surselor de finantare – au fost pregatite de catre specialistii diferitor institutii din judetul Ungheni, tinand cont nu numai de propunerile de proiect inaintate de partile interesante, dar si de proiectele realizate, stopate sau in derulare.

Terenurile degradate constituie circa 30% din suprafata totala a judetului Ungheni. Cauzele principale ale degradarii terenurilor sunt caracterul fragmentat al reliefului, ploile torentiale frecvente, predominarea rocilor usor erodabile, precum si de un sir de factori de natura antropica.
Majoritatea gospodariilor agricole sunt amplasate pe pante cu inclinatie mare (pana la 25-30 grade si mai mult). in multe cazuri aceste terenuri se prelucreaza de-a lungul pantelor, astfel spalandu-se stratul de sol fertil. Totodata, din circuitul prelucrarii intensive nu se exclud terenurile situate pe versanti cu inclinatia mai mare de 10 grade. Exista pericolul ca timp de 4-5 ani o parte considerabila a terenurilor vor fi complet degradate si scoase din circuitul agricol. in suprafata totala a culturilor agricole predomina aratura-64,7%, inclusiv 12,8% culturi paioase si 27,5% prasitoare.
Unele gospodarii au 300-600 ha aratura si 250-400 ha plantatii multianuale pe soluri degradate. Nu se creeaza sisteme de praguri in complex cu scaderea fasiilor forestiere de protectie. Nu se niveleaza rigolele, iar suprafetele supuse alunecarilor de teren si ravenele nu sunt acoperite cu vegetatie. Nu se respecta asolamentele stiintifice fundamentale, practic s-a trecut la rotatia simpla a culturilor. Pe terenurile privatizate se cultiva preponderent porumbul in monocultura. Cultivarea masiva a cerealierelor si plantelor tehnice este determinata de crearea pietei, si este destul de greu influentabila.
Spre regret, investitii capitale in efectuarea lucrarilor de protectie a solurilor in 1998 nu s-au efectuat. Situatia este agravata prin nivelul foarte jos de educatie ecologica a gestionarilor resurselor funciare.
in aceste conditii, a fost necesar de a crea o gospodarire-model din punct de vedere a planificarii funciare si corectitudinii efectuarii lucrarilor agricole. in calitate de astfel de poligon-model poate servi gospodarirea agricola ?Rezor?.
Gospodarirea este amplasata in zona de codru, pe malurile raului Cula. Resursele funciare ale gospodariei constituie 5386 ha, inclusiv terenuri agricole ? 4825 ha. Pe teritoriul gospodariei exista patru iazuri cu suprafata totala de 45,2 ha, apa carora se foloseste pentru irigare si alimentare a populatiei cu apa potabila. Aproximativ 90% din aria totala a terenurilor agricole sunt ciornoziomuri.
Gospodarirea este situata pe terenuri de lunca cu pante de diferite inclinatii. Pantele cu inclinatie mare (20-450) sunt supuse alunecarilor de teren, iar cu inclinatie mica ? eroziuni. Majoritatea terenurilor agricole sunt amplasate pe pante cu inclinatie mica si o parte pe pante cu inclinatie mica si o parte cu inclinatie mare. Fanetele ocupa majoritatea terenurilor de lunca, iar pasunile sunt amplasate pe pante cu inclinatii mari si foarte mari.
in gospodarire se lucreaza asupra problemei combaterii eroziunii solului. Tot teritoriul gospodariei in dependenta de gradul de erodare e impartit in sase categorii:
1. Solurile neerodate- acestea sunt terenurile de lunca cu relief linistit;
2. Pamanturi slab erodate sau neerodate ? aceste terenuri sunt pantele cu inclinatia nu mai mare de 20;
3. Soluri unde se observa degradarea neinsemnata a stratului de sol fertil, dar in urma prelucrarii corecte se poate folosi si de capatat roade destul de bogate – aceste terenuri sunt pantele cu inclinatia nu mai mare de 50;
4. Terenuri in partea de sus a vailor care au inclinatii neinsemnate in lung si in curmezis, dar in urma depunerilor atmosferice se formeaza mari scurgeri de apa si degradeaza solul;
5. Terenuri puternic erodate cu inclinatia 5-80;
6. Terenuri foarte puternic erodate ? pe aceste pante se observa spalarea puternica a solului, unde in unele locuri se formeaza rapi. Aceste pante au inclinatia mai mare de 80.

Pe teritoriul gospodariri exista 16 ha fasii forestiere de protectie (sadite in anii 1966-1967) de salcam, stejar, artar, tei si alte specii. Aceste fasii au o varsta de peste 30 de ani si majoritatea arborilor sunt uscati, atacati de boli si vatamatori.
Astfel, desi exista multe probleme, gospodaria dispune de potentialul necesar pentru a servi drept una demonstrationala.

Scopul general al proiectului
Scopul general al proiectului este de a promova folosirea de catre fermierii din judet a practicilor agricole ecologic fundamentale.

Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului este de a imbunatati starea terenurilor agricole degradate in urma eroziunii de apa si de vant a solului in gospodaria agricola ?Rezor? prin adoptarea unor noi procedee de gospodarire.

Rezultatele proiectului
1. Reducerea suprafetelor culturilor prasitoare pana la 35-40% din aria totala si sporirea suprafetelor cu culturi compacte si a ierburilor multianuale pana la 45-50% in dependenta de inaltimea pantelor;
2. Implementarea tehnologiilor noi de minimalizare a prelucrarii fizico-mecanice a solului, de pastrare a diversitatii de resturi vegetale in scop antierozional, de limitare a evaporarii si de majorare a continutului de humus, folosirea completa a ingrasamintelor organice;
3. Excluderea terenurilor situate pe versanti cu inclinatia mai mare de 100 din circuitul prelucrarii intensive si insemantarea lor cu ierburi multianuale;
4. Amplasarea in fasii a culturilor de camp, randuind culturile de vii si livezi, in dependenta de inclinatia pantei pe care ele sunt amplasate;
5. Folosirea ierburilor multianuale semanate intre randurile devii si livezi, in dependenta de inclinatia pantei pe care ele sunt amplasate;
6. Efectuarea lucrarilor de lichidare a rigolelor prin intermediul nivelarii lor;
7. Aratul, semanatul si prelucrarea culturilor de-a curmezisul pantelor;
8. Crearea valurilor amonte de reglare a apelor de suprafata;
9. Crearea sistemelor praguri in complex cu sadirea fasiilor forestier de protectie a solului;
10. inierbarea canalelor de scurgere si a curentilor fortati.

Activitatile din cadrul proiectului
in cadrul proiectului va fi necesar sa se efectueze un sir de activitati:
+ Proiectarea masurilor de combatere a eroziunii terenurilor agricole si reintoarcerea lor in circuitul agricol;
+ Procurarea tehnicii si materialelor necesare pentru efectuarea lucrarilor antierozionale;
+ Revizuirea terenurilor predispuse eroziunii de apa si de vant si sistematizarea informatiei;
+ in scopul micsorarii scurgerii apelor meteorice, spalatorii solului fertil, lichidarii eroziunii solului, lichidarii rapilor si protectiei campurilor contra vanturilor este necesara plantarea fasiilor forestiere de protectie: 6 ha fasii forestiere de reglare a apelor meteorice, 2 ha de fasii de protectie a bazinelor acvatice si 2 ha fasii forestiere pe malurile rapilor. Se propune de a planat forestiere in timp de doi ani.

Contributiile necesare
Pentru realizare lucrarilor prevazute in proiect este nevoie de un responsabil ? presedintele gospodariei, pentru a conduce efectuarea lucrarilor, calitatea lor, cheltuielile efectuate etc., un agronom care ar conduce efectuarea masurilor agrotehnice prevazute in proiect, un inginer responsabil pentru functionarea tehnicii, 6 lucrator, care vor deservi tehnica si utilajul necesar pentru efectuarea lucrarilor, 20 muncitor, care vor sadi fasiile forestiere de protectie, o masina pentru specialisti, o masina pentru lucratori.
Procurarea tehnicii si a materialelor necesare pentru efectuarea lucrarilor antierozionale
Pentru lucrarile de combatere a eroziunii solului este necesar de a procura 2 tractoare ?Belarusi? MTZ-80, un tractor – buldozer universal, un plug de plantaj, ingrasaminte minerale, seminte de ierburi multianuale, puieti de arbori si arbusti pentru sadirea fasiilor de protectie a solului si a bazinelor acvatice.

Costul total al tehnicii si materialelor 166 mii lei
Durata proiectului este de 3 ani

Bugetul proiectului

Pretul masurilor de protectiei a solului contra eroziunii (plus 10% cheltuieli neprevazute) in gospodaria ?Rezor?.

Conditiile pentru a incepe proiectul si supozitiile

Pentru a incepe lucrarile de proiect este necesara decizia primariei comunei Boghenii-Vechi. Personalul necesar pentru efectuarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului exista. Pentru efectuarea lucrarilor agrotehnice se poate folosi o parte din tehnica existenta in gospodarie. Gospodaria n-are bani pentru procurarea semintelor ierburilor multianuale, puetilor su butasilor de arbori si arbusti.

Terenurile de amplasare a gunoistilor nu sunt organizate servicii speciale pentru gestionarea deseurilor, ca rezultat deseurile formate pe teritoriul localitatilor rurale se arunca haotic.

Scopul general
Scopul general al proiectului este reducerea impactului negativ al deseurilor solide asupra mediului inconjurator si sanatatii oamenilor.

Descrierea
Obiectivul proiectului este a de imbunatati sistemul de gestionare a deseurilor solide, in particular evidenta si depozitarea acestora, la intreprinderile si organizatiile de pe teritoriul judetului Balti.
in cadrul proiectului va fi necesara efectuarea unui sir de activitati, care pot fi impartite in mai multe etape consecutive:

Etapa 1. Revizuirea acumularilor de deseuri pe teritoriul judetului si sistematizarea informatiei:
1.1 Inventarierea intreprinderilor care generalizeaza deseuri solide in procesele tehnologice;
1.2 Inventarierea cantitatii si nomenclaturii deseurilor solide stocate la intreprinderi si la gunoisti neautorizate.

Etapa 2. Prospectiunile prealabile si alegerea terenurilor destinate amplasarii poligoanelor:
1.3 2.1 Efectuarea prospectiunilor preventive a loturilor destinate amplasarii poligoanelor de depozitare a deseurilor;
1.4 2.2 Selectarea terenului pentru amplasarea poligoanelor de depozitare a deseurilor si acordarea actiunilor cu organele de stat si cu publicul.

Etapa 3. Proiectarea poligoanelor de depozitare a deseurilor;
1.5 3.1 Proiectarea poligoanelor de depozitare a deseurilor (PDD);
1.6 3.2 Expertizele obstesti si de stat a proiectului PDD.

Etapa 4. Constructia si alimentarea poligoanelor de depozitare a deseurilor (6-12 luni).

Etapa 5. Organizarea si evidenta predarii de catre agentii economici a deseurilor la poligoanelor special amenajate:
1.7 5.1 Introducerea schimbarilor necesare in Standardul de Stat a evidentei contabile;
1.8 5.2 Organizarea evidentei contabile de catre agentii economici a deseurilor si evidenta predarii deseurilor la poligonul special amenajat.

Etapa 6. Evaluarea fezabilitatii reciclarii deseurilor solide.

Partile implicate:
¬ Consiliul Judetean;
¬ Primariile din judetul Balti;
¬ Centrul de Medicina Preventiva;
¬ Populatia judetului.

Sursele de finantare – sursele posibile de finantare sunt: Bugetul local, Fondul de investitii sociale.

As well as continuing TV, radio, web and cinema advertising across member states, the campaign will also involve more than 100 national events for Europeans to be tested for carbon monoxide in an awareness-raising drive. It is expected that more than 50,000 tests will take place up until November.

High levels of carbon monoxide can attribute to serious heart problems, blood clots and disrupted development of unborn babies in pregnant women.

?I quit smoking over fifteen years ago, and luckily the carbon monoxide levels in my breath are back down to normal levels. But many young people are starting the habit every day, and this campaign is designed to raise awareness of the health risks linked to the carbon monoxide in cigarette smoke,? said Commissioner Kyprianou.

?Health-care costs caused by smoking top ?100 billion per year in Europe and smoking has become the main preventable killer of our time. The HELP campaign has been very successful so far in getting the message across that smokers can get help to quit, and warning young people of the risks of passive smoking and addiction. With this carbon monoxide campaign, the ?HELP? campaign is stepping up a gear to promote a life without tobacco.?

Pentru pastrarea mijloacelor chimice de protectie a plantelor in fiecare gospodarire agricola au fost construite depozite. Astfel, pe teritoriul actualului judet Cahul au fost construite 61 depozite, din care constructie speciala ? numai 33, celelalte 28 fiind constructii adaptate, ce nu corespund cerintelor de pastrare a pesticidelor si poate duce la poluarea apelor si a solului cu pesticide, intoxicarea in masa a oamenilor si a animalelor.
Acest pericol a crescut in ultimii ani, deoarece in rezultatul reformelor din agricultura, reorganizarii agricole, privatizarii fondului funciar si a patrimoniului, depozitele pentru pastrarea pesticidelor au ramas fara stapan, se demonstreaza si pesticidele raman sub cerul liber, crescand pericolul de poluare a apelor si solurilor, de intoxicare in masa a oamenilor si animalelor. in prezent pe teritoriul judetului Cahul sunt la evidenta 151,5 t pe pesticide interzise, neindetificate si inutilizabile.

Obiectivul general si obiectivele imediate ale proiectului
Obiectivul imediat al proiectului este neutralizarea utilizarea sau lichidarea pesticidelor interzise, neidentificate si inutilizabile pentru excluderea pericolului de poluare a apelor si solului si intoxicarea oamenilor si animalelor.
Obiectivul general este crearea unui concept de pastrare si gestionare a mijloacelor chimice de protectie a plantelor. in cadrul reformelor din agricultura, crearea unui sir de gospodaririi taranesti, asociatii de fermieri, societati pe actiuni etc. este necesar de a crea un nou sistem de asigurare a noilor gestionari a terenurilor agricole cu chimicalele necesare.
Situatia impune crearea unor gestionari a terenurilor agricole cu chimicalele necesare.
Situatia impune crearea unor baze regionale pentru pastrarea si livrarea pesticidelor gospodariilor taranesti, fermierilor.

Rezultatele proiectului
+ Vor fi construite depozite de pastrare si livrare a pesticidelor conform cerintelor;
+ Vor fi exclus pericolul poluarii apelor si solurilor cu pesticide in rezultatul pastrarii lor corecte;
+ Va fi exclus pericolul intoxicarii oamenilor si animalelor. in rezultatul aplicarii corecte a mijloacelor chimice de protectie a planatelor va spori calitatea productiei agricole, se va imbunatati sanatatea populatiei, productia agricola va avea acces pe piata interna si externa.

Etapele si activitatile din cadrul proiectului:
Etapa I
Acumularea, clasificare pesticidelor interzise, neidentificate si inutilizabile. Crearea conditiilor de securitate in timpul pastrarii lor. (1 iulie ?1 octombrie 1999)
Etapa II
Eloaborarea masurilor de utilizare si lichidare a pesticidelor interzise, neidentificate si inutilizabile ( 1 noiembrie ? 30 aprilie 2000)
Etapa III
Construirea a 10-12 centrelor de pastrare si livrare a mijloacelor de protectie a plantelor. Dotarea cu mijloace tehnice necesare specializate pentru asigurarea protectiei plantelor in gospodaririle taranesti, de fermieri. Anii 2000-2005.

Resursele necesare
Finantarea proiectului din bugetul local nu este posibila. Suma respectiva solicitata este necesara pentru urmatoarele activitati:
+ Angajarea consultatiilor, expertilor, antrenarea ONG, constiintizarea fermierilor, familiarizarea lor cu situatia creata si necesitatea crearii centrelor de asigurare centralizata a gospodaririlor de fermieri cu mijloace chimice de protectie a plantelor;
+ Acumularea pesticidelor interzise, neidentificate si inutilizabile, utilizarea si lichidarea lor;
+ Constructia centrelor de pastrare, livrare si aplicare a mijloacelor chimice de protectie a plantelor.

Bugetul proiectului
+ Suma totala a proiectului ajunge la 200-3000 mii dolari, dar pentru o estimare mai precisa proiectul si respectiv bugetul, trebuie elaborat in continuare.

Beneficiarii si persoanele implicate
+ in primul rand, in rezultatul crearii centrelor de pastrare si livrare a pesticidelor va beneficia populatia din judetul Cahul;
Fermierii vor beneficia de tehnica necesara pentru aplicarea substantelor chimice de protectie a plantelor.

1. Ghid de implementare a Programelor de Actiune pentru Mediu in Europa Centrala si de Est, Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa Centrala si de Est, Institutul pentru Comunitati durabile, 2001, Szentendre, Ungaria, 168 p.
2. Rezumatul al activitatilor plan pentru municipalitatea din Kavadarci, Institutul pentru Comunitati Durabile, Skopje, Macedonia, 1999.
3. Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipalitatii Barlinek, Consiliul local si Municipalitatea Barlinek, Varsovia-Barlinek, Polonia, Decembrie 1998.
4. Raport final: Protectia Pilot al Programului National de Actiune pentru Mediu, Polonia,. Institutul pentru comunitati Durabile, Montpelier, Vermont, USA, Iunie 1997.
5. Sinteza Metodologiei de ierarhizare a problemelor pentru orasul Chelm, Polonia, COWI, Varsovia, Polonia, 1999.
6. Planul regional de management al deseurilor solide pentru Vratza si Mezdra, municipalitatile Vratza si Mezdra, Bulgaria, Mai 1996.
7. Proiect Pilot Programul National de actiune pentru Mediu, Polonia, Institutul pentru Comunitati Durabile, Montpelier, Vermont, USA, Iunie 1997.
8. Proiectul de Actiuni pentru Mediu Comunitatea Troyan, Bulgaria: rezultate finale si evaluare. Institutul pentru Comunitati Durabile, Montpelier, Vermont, USA, Iunie 1994.
9. Proiectul de Actiune Comunitara pentru Mediu, UngariaSuzanna Mcllwaine. Institutul pentru Comunitati Durabile, Montpellier, Vermont, USA, Noiembrie 1993.
10. Planul Local de Actiuni pentru Mediu pentru judetul Balti // Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Consiliul Judetian Balti// August, 1999, 118 p.;
11. Judetul Cahul: Planul Local de Actiuni pentru Mediu pentru // Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Consiliul Judetian Cahul// Octombrie, 1999, 72 p.;
12. Judetul Ungheni: Planul Local de Actiuni pentru Mediu // Planul Local de Actiuni pentru Mediu pentru, // Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Consiliul Judetian Ungheni// Septembrie, 1999, 98 p.
13. Valeriu Rusu //Dezvoltarea durabila ? speranta comunitatilor si generatiilor// REC Moldova, agentia pentru Dezvoltare Regionala ?Habitat?, Chisinau 2002, p.80.

A Greenpeace report, published to coincide with a U.N. meeting in Brazil on biodiversity, said that 40 percent of the world’s oceans should be placed in nature reserves.

Just 0.6 percent of the oceans are protected reserves at present, compared with 12 percent of the world’s land, according to U.N. data.

While that protection is put in place, trawling along the ocean bottom should be banned, Greenpeace said.

"An immediate U.N. moratorium on high seas bottom ?rawling is essential to stop the destruction of deep-sea life whilst a global network of marine reserves is established," professor Callum Roberts of York University said in a Greenpeace statement.

The U.N. meeting in Curitiba, Brazil, which lasts until the end of March, will discuss ways to expand protection both on land and at sea to slow the accelerating rate of extinction of animals and plants caused by human activities.

The meeting will discuss the principle of extending marine protection, but will not reach a formal agreement.

The United States is not a signatory to the Convention on Biological Diversity, an international conservation agreement signed by the 188 countries which are meeting in Brazil.

Greenpeace also urged better protection of forests, saying its satellite maps showed that intact forests covered less than 10 percent of the world’s land area, threatening thousands of species of animals and plants.

Problematica construirii unilaterale de catre autoritatile ucrainene a unui canal de navigatie pe bratele Chilia si Bastroe ale Dunarii a figurat pe agenda reuniunii la propunerea delegatiei romanesti. Participantii la conferinta au apreciat ca modul in care este aplicat proiectul ucrainean de construire a canalului de navigatie de mare adancime Dunare – Marea Neagra nu respecta prevederile Conventiei Ramsar si standardele internationale de mediu si ca ridica anumite semne de intrebare referitoare la capacitatea organizatiilor internationale de a utiliza instrumente adecvate pentru prevenirea degradarii mediului si, in cazul de fata, a unei zone umede de importanta internationala, ca urmare a initierii unor proiecte de infrastructura cu impact major asupra mediului inconjurator.
Conventia Ramsar a fost, de altfel, unul dintre primele foruri internationale care au adoptat o pozitie pe problematica Bastroe, solicitand autoritatilor ucrainene prin Raportul elaborat in comun cu expertii Programului UNESCO Omul si Biosfera in urma misiunii din octombrie 2003 in partea ucraineana a Deltei Dunarii sa elaboreze un studiu de impact si sa analizeze alte rute pentru construirea canalului, avand in vedere ca ruta Bastroe constituie cea mai proasta alternativa dintre cele prezentate pentru construirea canalului. Cu toate acestea, s-a constatat ca Ucraina nu a dat curs recomandarilor formulate in Raportul Conventiei, lipsindu-le astfel de orice eficacitate.
Reuniune si la Viena
In urma desfasurarii reuniunii, va fi redactat, pana la sfarsitul anului, un raport si vor fi formulate recomandari pentru Conferinta Statelor Parti din cursul anului viitor. Statele participante au subliniat necesitatea includerii cazului Bastroe in acest document, precum si a implicarii mai active a organizatiei in vederea solutionarii cazului cu respectarea instrumentelor juridice internationale la care Ucraina este parte. De asemenea, avand in vedere ca printre competentele exclusive ale Conferintei Partilor se numara si adoptarea unor recomandari specifice, importante state europene – Germania, Franta, Austria si Suedia – si-au exprimat sprijinul si intentia de a prezenta in coautorat cu Romania un proiect de recomandare care sa fie supus dezbaterii Conferintei Partilor.
De asemenea, o delegatie romana condusa de ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Speranta Maria Ianculescu, va participa, in perioada 13-14 decembrie 2004, la lucrarile celei de a saptea Sesiuni ordinare a Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), ce se desfasoara la Viena. Cu acest prilej, luni va avea loc Reuniunea Ministeriala dedicata celei de a X-a aniversari a semnarii Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea.