In primele sase luni ale acestui an au mai fost realizate lucrari de regenerare pe alte 14.515 hectare (din care pe 8.108 hectare au fost impaduriri). Pentru a sustine acest program de impaduriri, in pepinierele Romsilva au fost produsi peste 88 de milioane de puieti forestieri (28,7 milioane puieti de rasinoase si 59,6 milioane puieti de foioase). Din acest total, in campania de impaduriri de toamna vor fi plantati 25 de milioane de puieti.
Potrivit directorului general al Romsilva, Ion Dumitru, cea mai mare parte din terenurile care vor fi impadurite in aceasta toamna sunt suprafete degradate, care nu mai pot fi utilizate in agricultura sau care au potential agricol redus. Astfel, impaduririle care vor fi realizate pe 1.600 de hectare reprezinta lucrari de ameliorare a unor terenuri degradate preluate in fondul forestier proprietate publica a statului. Cea mai mare parte a lucrarilor de impadurire vizeaza directiile silvice din sudul Romaniei (Braila, Calarasi, Craiova, Constanta, Galati, Giurgiu, Slatina, Slobozia si Tulcea). De asemenea, Romsilva va finaliza pana la sfarsitul acestui an impadurirea a 5.000 de hectare din cele 6.500 care fac obiectul contractului de vanzare-cumparare a emisiilor de dioxid de carbon incheiat cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare. Cele mai multe lucrari pe suprafetele care fac obiectul contractului se vor desfasura in aceasta toamna pe raza directiilor silvice Craiova, Slatina, Braila si Tulcea, pe aproximativ 981 hectare. Romsilva a anuntat ca este posibila depasirea suprafetei programate pentru sfarsitul anului de 5.000 de hectare cu aproximativ 108 hectare.
In aceste zile Romsilva a mai demarat un important program de impadurire a unor suprafete de teren proprietate privata, prin furnizarea (in toamna si primavara viitoare) a peste 22 milioane de puieti. Din acest volum, 12,1 milioane puieti vor fi pusi la dispozitia solicitantilor chiar in aceasta toamna, urmand sa fie plantate 2.470 hectare. RNP a demarat simbolic acest program prin inceperea impaduririi cu cer si salcam a unei suprafete de 19 hectare de teren proprietate privata din comuna Slobozia, judetul Giurgiu. In cazul in care nu ar fi beneficiat de sprijinul RNP, proprietarul terenului ar fi trebuit sa cheltuiasca aproximativ 200 milioane lei pentru a-l impaduri.
Ombudsmanul ungar cere contracararea proiectului de la Rosia Montana
"O eventuala poluare cu cianuri provocata de punerea in practica a proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana – asemanatoare cu cea de acum cativa ani de pe Tisa – ar afecta, in afara de Romania, si Ungaria" se afirma in comunicatul remis MTI de catre ombudsmanul ungar.
Referindu-se la initiativele si actiunile de pana acum ale autoritatilor ungare, Barnabas Lenkovics gaseste necesar ca, bazandu-se pe normele de drept international, guvernul ungar – respectiv Ministerul Mediului – sa se adreseze decis guvernelor Romaniei, Canadei si Statelor Unite precum si forurilor Uniunii Europene si ONU "pentru a apara interesele de mediu ale Ungariei si ale zonei".
In acelasi timp, Lenkovics a precizat ca a cerut informatii privind evolutia cazului Rosia Montana de la ombudsmanul roman Ioan Moraru si si-a oferit colaborarea privind "inlaturarea pericolului comun care ameninta cele doua tari".
Vineri, mai multe zeci de persoane au participat la Szeged la o actiune de protest organizata de FIDESz – Partidul Civic Ungar – principala forta politica de opozitie – impotriva proiectului exploatarii aurifere de la Rosia Montana. Demonstrantii au cerut guvernului ungar sa actioneze mai hotarat impotriva realizarii proiectului.
EU Commission Backs Chemical Bill Compromise
The draft bill on Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals (REACH) is scheduled for a vote in the European Parliament on Thursday after years of haggling and debate.
REACH is designed to protect people from the adverse effects of chemicals found in a wide range of products such as paint, detergents, cars and computers.
In the drive to get approval in the EU legislature, key political groups agreed last week on changes to reduce the number of substances in the low-tonnage category that would require tests.
"The Commission decided in favour of this compromise," Industry Commissioner Guenter Verheugen told lawmakers.
"We think that this compromise strikes a very good balance between the competitiveness, health and environment goals."
Environmentalists said the compromise went too far in accommodating industry’s demands and weakened the bill.
Support from the EU’s executive Commission, the original author of the bill with powers to accept or reject amendments, is crucial for REACH to move on in the EU legislative process.
The low-tonnage category applies to chemicals that are produced or imported in amounts of between 1 and 10 tonnes a year, estimated to be between 17,500 and 20,000 substances.
The package is expected to get broad support in a vote scheduled for Thursday despite dissent from the Greens party, which tabled a counter proposal.
Chemical makers would have to register the properties of substances with a central EU database. Those of highest concern, such as carcinogens, would require authorisation to be used.
CLOSER TO BECOMING LAW
The council of EU member states is debating its own version of REACH. Germany, which has Europe’s largest chemical industry, succeeded in delaying a decision among member states scheduled for later this month, but Britain still plans to obtain a deal before its presidency concludes at the end of 2005.
"We recognise we are very close to a deal and we still intend to achieve political agreement before the end of the UK presidency," Willy Bach, a minister in Britain’s Department of Environment, told lawmakers.
Verheugen said he hoped the outcome in parliament would spur member states to complete their position this year, too.
"I hope that this package will encourage the Council to adopt REACH still this year," he said, adding he thought there was a good chance it would be wrapped up by the end of 2005.
There are still outstanding issues, however. No agreement has been reached among lawmakers on the issue of mandatory substitution for hazardous chemicals, and the amount of animal testing required by REACH remains a divisive subject.
Environmental group Greenpeace said the compromise had diluted the bill.
"We are quite disappointed that the Commission is willing to water down and accept a watered down version of its proposal that will not give sufficient safety data on most chemicals covered by REACH," said Greenpeace policy officer Nadia Haiama.
She said she welcomed, however, signals that the Commission would support amendments that would require substituti?n of hazardous chemicals if alternatives exist.
Verheugen told lawmakers he did not feel REACH had been weakened or watered down.
Strategie de aparare impotriva calamitatilor
In cadrul strategiei de aparare impotriva calamitatilor, Guvernul Romaniei a obtinut sprijinul Bancii Mondiale pentru finantarea proiectului mentionat in scopul reducerii impactului pe plan social, financiar, economic si asupra mediului pe care l-ar putea avea producerea unor eventuale calamitati naturale si poluarea accidentala a apelor, generata de activitati miniere.
Costul total al proiectului este de 203, 657 milioane dolari SUA si va fi finantat dupa cum urmeaza: imprumut BIRD-150 mil. USD, asistenta financiara nerambursabila FGM – 7 mil. USD si Guvernul Romaniei ? finantare de la bugetul de stat 46,657 mil. USD.
BBC: Raport privind canalul B?stroe
Echipa de experti care a elaborat raportul precizeaza ca, desi a obtinut din partea ucrainei o mare parte a informatiilor solicitate, exista neclarit?ti care au impiedicat-o sa inteleaga motivele Ucrainei in promovarea unor decizii. De asemenea, echipa de experti isi exprima regretul fata de faptul ca Ucraina a inceput dialogul cu reprezentantii comunitatii internationale doar cand prima etapa a proiectului Bastroe s-a apropiat de final.
Mai mult, Ucraina a desfasurat deja lucrari care in proiectul initial erau programate pentru cea de-a doua faza, adica pentru anul viitor.
A fost adancita deja zona de la intrarea in canalul Bastroe pan? la opt metri si jumatate.
Protectia Deltei Dunarii
+n ce prive¦te partea a doua a proiectului, expertii recomanda ca aceasta sa se desfasoare doar dupa ce vor exista dovezi clare ca nu afecteaza zona Deltei Dunarii.
Aceasta etapa include extinderea malurilor si drenaje pe bratul Chilia al Dunarii. Expertii spun ca acestea nu ar trebui sa inceapa imediat, ci dupa o perioada de un an in care sa fie monitorizate efectele ecologice ale lucrarilor desfasurate pana acum. Potrivit raportului, Ucraina ar fi admis ca exista efecte de mediu ale amenajarilor de la Bastroe. De altfel, este prezentata o estimare a autoritatilor ucrainiene cu privire la compensatiile financiare pentru "daune ireparabile ale mediului natural."
Partea ucraineana mentioneaza poluarea apei si a aerului sau distrugerea unor locuri de reproducere si hibernare. In ce priveste aspectul economic al amenajarii canalului, raportul recunoaste dreptul Ucrainei de a dezvolta regiunea, dar precizeaza ca amenajarea canalului nu este suficienta pentru a duce la crestere economica.
Expertii sugereaza ca valoarea ecosistemului dunarean ar trebui privita ca un intreg si, in consecinta, Bastroe ar trebui sa faca parte dintr-o strategie mai larga.
Grape Biofuel May Lift Spirits of French Vintners
France is the world’s largest winemaker, producing 5.8 billion litres (1.276 billion Imp gallons) in 2004, according to Onivins, the country’s state-run wine body.
Grape-based alcohol would have to be distilled before being dehydrated and turned into pure alcohol ready to be added to conventional fuel.
"We are now starting to look into it, but it is mainly the economics of such a green fuel that we are studying," Eric Bontemps, head of research at the cooperative wine institute ICV, told Reuters.
The alcohol yield from grapes was seven times lower than for sugar beet, Bontemps noted.
France produces 200,000 tonnes of ethanol a year, the third largest European output after Spain and Poland, largely from sugar beet or cereals.
"With an annual output surplus of 400 million litres, we could produce 40 million litres of alcohol to be potentially used in biofuels," Bontemps said.
"But with some research I think we should be able to increase the amount of alcohol which vines can produce, through distilling techniques for example," he added. "It could be worthwhile for struggling wine makers to do that as an additional income," Bontemps said.
Roland Courteau, Senator for the southwest region of Aude and a champion of the wine industry, last week urged France’s Agriculture Minister Dominique Bussereau to help the wine industry diversify.
"Regarding the use of wine surplus in biofuels, I consider this is a good idea," Bussereau said, adding that wine marc and dregs were already used to produce ethanol. Courteau said the minister agreed to set up a working group from December to study yields and types of vines. Other countries were making similar research, he added.
STRUGGLING WINE MAKERS
"French wine growers have been in a deep crisis over the last five years when consumption in France stabilised and exports started to drop," a spokeswoman at Onivins said.
Consumption in France averages 3.5 billion litres, exports 1.5 billion litres and around 0.4 billion litres are distilled to produce brandy, she said, adding that France did not have outlets for more than 5.5 billion litres.
"And because the 2004 harvest was at 5.8 billion litres we now have a stock of 4 billion litres which is a level we had never reached in the last 10 years.
"This year we had to distill 150 million litres including Bordeaux and Cotes du Rhone wines to lighten the market," she added.
Bontemps said the sector had to react. "There is no reason why sales should increase so we have to find other solutions."
Courteau said the crisis was such that vintners were contemplating ripping out vines, but he did not ?ant to see vineyards turned into wasteland.
"Also we can’t exclude the possibility that young wine producers may commit acts out of total despair because of the money they have borrowed for their businesses," he added.
Amenzi de 50 milioane de lei pentru cei care nu colecteaza selectiv deseurile
Amenzile sunt cuprinse intre 25 si 50 de milioane lei si pot fi date de primarul sectorului 2 persoanelor juridice – asociatii, fundatii, institutii, agenti economici. Persoanele fizice risca amenzi intre unu si cinci milioane lei. Primarul Neculai Ontanu a decis sa aplice Hotararea de Guvern 899/2004, privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, initiind un amplu program de informare si educare a locuitorilor. Astfel, peste 300 de asociatii de proprietari din sector au incheiat deja contracte cu firma de salubrizare si au primit saci pentru colectarea separata a hartiei si a ambalajelor din plastic. De asemenea, in cele mai aglomerate zone din sector au fost puse pubele colorate pentru diferitele feluri de ambalaje. Primarul Ontanu le cere tuturor asociatiilor de locatari si proprietari, agentilor economici, dar si fiecarui locuitor al sectorului sa respecte acest program. Cei care doresc saci pentru colectarea separata a deseurilor, cetatenii sectorului 2, au la dispozitie telefonul 250.69.02 de la firma de salubrizare.
Inchiderea sezonului sportiv al skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor
[img]"%%dir[1]%%viitorul_verde_salvaeco.gif" border="0" alt="Viitorul Verde & SalvaEco" name="image" align="center" width="642" height="100" /[/img]
<div align="center">ASOCIAŢIA OBŞTEASCĂ ?VIITORUL VERDE?
Organizatia Ecologica de Tineret ?SalvaEco?
Comunicat de presa
18 noiembrie 2004 or. Chisinau</div>
[b]?inchiderea sezonului sportiv al skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor?[/b]
Asociatia obsteasca ?Viitorul Verde? desfasoara actiunea cultural sportiva ?inchiderea sezonului sportiv al skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor? care va avea loc in clubul ?Yellow Submarine? pe data de 21 noiembrie 2004 cu incepere la ora 19.00.
Aceasta actiune are drept scop de promovare a sportului ecologic in randul tinerilor in special a skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor trial, crearea conditiilor pentru dezvoltarea acestor directii de sport, promovarea unui mod sanatos de viata.
in cadrul programului va fi prezentata formatia ?Morozov i Bulocinichi?, prezentarea skaitbordistilor, rolerilor si ciclistilor, precum si vizionarea materialului video a campionilor mondiali.
Participantii la actiunile desfasurate de Asociatie cum ar fi: Festivalul Ecologic ?Ziua Pamantului 2004?, ?in oras fara automobilul meu? vor fi premiati de sponsorii: ?X-STYLE? si ?AUTHOR?.
Va asteptam, duminica 21 noiembrie 2004 in clubul[b] ?Yellow Submarine?, la ora 19.00, intrarea gratis.[/b]
Norway Takes Oil Bids For Barents Sea Frontier
Companies resumed drilling in the Norwegian sector of the Barents Sea in early 2005 for the first time since 2001, after the previous government ended a moratorium on petroleum activity in the Arctic against protests by environmental groups.
A left-of-centre coalition took power in October after ousting a centre-right government in September elections.
"I am very pleased with the interest the companies are demonstrating for new exploration opportunities in the Barents Sea and the Norwegian Sea," Oil and Energy Minister Odd Roger Enoksen said in a statement.
"With this amount of applications, it is clear that the competition for acreage is increasing also in frontier parts of the shelf," Enoksen said.
The applications laid a good foundation for comprehensive exploration of frontier parts of the Norwegian continental shelf, he added.
The round also showed that the Norwegian Sea continued to attract many applicants even though that part of the shelf had been included in several comprehensive rounds lately.
The number of applicants in the 19th round was up from 18 in the previous round in 2004 and from 13 in the 17th round, the oil and energy ministry said after the noon (1100 GMT) deadline for filing.
The applicants included Norway’s Statoil and Norsk Hydro, international majors such as ConocoPhillips, ChevronTexaco, France’s Total and Royal Dutch/Shell, independents like US Marathon and minnows like Sweden’s Lundin.
The other applicants were: Amerada Hess, Britain’s BG, Norwegian DNO, Discover Petroleum AS, Denmark’s DONG, Italy’s ENI, Faroe Petroleum plc, Gaz de France, Japan’s Idemitsu, Norwegian Energy Company?AS (NORECO), Premier Oil, Norwegian Revus Energy, Germany’s RWE Dea, Svenska Petroleum Exploration, Canadian Talisman and German Wintershall.
The companies bid individually and in groups.
Norway had offered 30 blocks in the Barents Sea and 34 in the Norwegian Sea. Licences will be awarded towards the end of the first quarter of 2006.
Statoil and Norsk Hydro said they filed extensive applications for acreage, but did not disclose how many licences they sought or in which parts of the shelf — in line with standard practice.
"It is positive that the new government has decided to stick to the original schedule for the 19th round," Norsk Hydro said in a statement.
LUNI DEMAREAZA PROGRAMUL DE GRANTURI MICI
Precum informeaza agentia INFOTAG, CNFA va acorda intreprinderilor din Republica Moldova, timp de cinci ani, granturi orientate spre dezvoltarea relatiilor de export, consolidarea si sporirea potentialului de export, implementarea unor noi tehnologii si produse performante, precum si pentru sporirea volumului de productie si imbunatatirea calitatii produselor.
Proiectul de dezvoltare a agrobusinessului este o noua initiativa a CNFA, orientata spre ridicarea competitivitatii agriculturii din Moldova, care aduce venituri mari, si spre sporirea potentialului ei comercial si de export.
Granturile, care prevad o contributie egala a partenerilor autohtoni, constituie o componenta-cheie a sprijinului acordat de Proiectul de dezvoltare a agrobusinessului. Asistenta in cadrul Programului va fi acordata in conditii de transparenta, precum si in baza unor criterii stricte de selectie.
Pot miza pe granturi gospodariile mici, orientate spre comercializarea propriilor produse cu un inalt potential de valoare adaugata (fructe, legume, struguri de masa); intreprinderile agricole cu un potential considerabil de export de legume, fructe si struguri de masa; exportatorii/angrosistii – achizitorii/comerciantii de fructe, legume, struguri de masa; asociatiile de producatori, intreprinderile agricole si exportatorii agricoli.
Partenerii TNFA sint Agentia de consultanta si instruire in agricultura (ACSA) si Uniunea republicana a producatorilor agricoli (UniAgroProtect), care vor acorda asistenta intreprinderilor in procesul de depunere a cererilor de participare la Programul de acordare a granturilor.
INFOTAG precizeaza: CNFA este o organizatie americana non-profit, care sustine cresterea economica si dezvoltarea sectorului privat in tarile cu economia in tranzitie. Din anul 1996, CNFA realizeaza in Republica Moldova programe de atragere a investitiilor straine, de implementare a noilor tehnologii, dezvoltare a antreprenoriatului si a pietelor de desfacere. Puteti obtine relatii despre proiect pe site-ul [url=http://www.cnfa.md]www.cnfa.md[/url] si la telefoanele 577-930, 577-933.