SalvaEco

Nestle said the chemical substance was not harmful, but announced it was recalling the infant food in four European countries, including Italy, because of the problem, which related to Tetra Pak cartons.

Italian Agriculture Minister Gianni Alemanno demanded tests to see if babies given the contaminated milk over a prolonged period faced health risks.

?It is incredible that such defenceless beings as babies should face such serious risks in a product as widely used as milk," Alemanno said in a statement.

Italian officials said they had already seized about 2 million litres of Nestle baby milk earlier this month after finding traces of isopropylthioxanthone (ITX), an ink component used in the offset printing process of the Tetra Pak cartons.

They broadened their net on Tuesday, sweeping hundreds of packets of milk off supermarket shelves and out of depots around Italy. Police said they also searched lorries in their effort to root out the four Nestle products under investigation.

Nestle, the world’s biggest food company, said it had decided to recall all liquid infant formula milks packed in offset printed cartons in Italy, France, Spain and Portugal.

"This decision was taken as an extreme precautionary measure to reassure consumers," the company said in a statement. "Nestle believes that the level of ITX measured in the tested products does not represent a health risk."

BOTTOM LINE SAFE

A spokesman at Nestle’s corporate headquarters in Switzerland said a new packaging process had been put in place to prevent the contamination and that the recall would not have a significant impact on the company’s results at a group level.

Nestle shares were down 0.5 percent at 1615 GMT in a slightly higher overall Swiss market.

Tetra Pak spokeswoman Patricia O’Hayer said ITX was not recognised as a toxic substance on any official list and was not on the World Health Organisation lists of toxic substances that should not come into contact with food.

"We have studied the toxicological data available, and that confirms that it is not toxic," she told Reuters.

O’Hayer said Tetra Pak removed the printing technology in question in October to prevent any printing compound, even if not dangerous, from seeping into a product.

"We had no indication that this was in any way a cause for concern," she said.

This is the second time Nestle has run foul of Italian authorities this year.

In October, Italy’s antitrust authority fined seven producers of baby formula including Nestle a total of 9.743 million euros for running a cartel in Italy to keep prices much higher than in many European countries.

Chisinau, 1 decembrie ( INFOTAG ). Declaratii in acest sens s-au facut in cadrul conferintei de presa cu genericul "Organisme Modificate Genetic. Rezultatele testarii produselor din soia", care a fost sustinuta astazi de catre specialistii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale si de specialistii ONG "ProRuralInvest" la agentia INFOTAG.

Dupa cum transmite INFOTAG, expertii au informat audienta despre cele mai recente activitati in domeniul securitatii biologice, care se intreprind in Moldova in vederea respectarii stipularilor Protocolului de la Cartagena cu privire la Biosecuritate. Reglementarea activitatilor privind utilizarea organismelor modificate genetic este asigurata de catre Comisia Nationala pentru Securitate Biologica prin Legea privind securitatea biologica si de o serie de acte normative in domeniu, precum si de Cadrul National de Securitate Biologica elaborat cu suportul proiectului Biosecuritate (UNEP).

De curind, in scopul cunoasterii situatiei reale de pe piata autohtona, 9 mostre de produse din soia au fost testate in vederea depistarii OMG. Aceasta activitate a fost sustinuta de Ambasada Marii Britanii la Chisinau.

"Testarea a avut loc intr-un laborator specializat din Anglia si a costat 2,4 mii de lire sterline. Rezultatele obtinute au aratat ca sase produse: faina din soia, srotul din soia, carnea de soia, importate din SUA, Israel, Polonia, Ucraina, Brazilia contin 5% OMG. Şrotul de soia produs in Moldova si carnea de soia produsa in Olanda nu contin OMG", a spus Angela Lozan, manager al proiectului Biosecuritate.

Sergiu Ciobanu, consultant la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, a relevat ca in prezent in Moldova nu se cultiva plante modificate genetic. El a relevat ca in Uniunea Europeana se permit spre comercializare produsele cu continut modificat genetic nu mai mare de 0,9%.

"La momentul de fata, in Moldova nu exista capacitati suficiente pentru depistarea continutul de OMG in produse, iar pe ambalaje nu este indicat daca produsul in cauza contine sau nu OMG. La Facultatea de biologie a Universitatii de Stat din Moldova, exista Centrul pentru Securitate Biologica, ce va asigura testarea OMG si evaluarea riscurilor pentru mediu si sanatate. Acesta urmeaza sa fie dotat cu echipament special si in timpul apropiat va incepe sa activeze, ceea ce va permite depistarea produselor ce contin OMG", a afirmat Ciobanu.

Referitor la riscurile pe care le prezinta consumul produselor ce contin OMG, el a relevat ca la momentul de fata, la nivel mondial, nu exista date veridice ce ar demonstra efectele negative ale acestora.

Comisia Nationala pentru Biosecuritate a fost informata de ultimele rezultate ale testarilor si va lua masuri pentru monitorizarea produselor importate si respectarea cerintelor de etichetare.

Nicolae Mereuta, coordonator pentru diseminare si relatii publice in cadrul ONG "ProRuralInvest", a comunicat ca recent a fost organizata o campanie de informare a populatiei referitor la OMG si a fost realizat un sondaj de opinie referitor la acest subiect, la care au participat 1,1 mii de persoane cu virsta cuprinsa intre 15-80 ani. Sondajul a fost realizat in doua etape: pina la informarea populatiei despre OMG si dupa aceasta.

Conform datelor obtinute, 56% din cei chestionati cunosc ce inseamna OMG, 72% considera ca consumul produselor ce contin OMG este riscant. Aproape toti sustin ca ar trebui sa se stie daca produsele pe care le consuma contin sau nu OMG. Circa jumatate din cei chestionati cred ca Moldova ar trebui sa acorde atentie agriculturii ecologice.

"Am constatat ca majoritatea celor chestionati sint de parerea ca produsele ce contin OMG prezinta un risc pentru sanatate. Totodata, informarea populatiei referitor la OMG a redus considerabil teama referitor la consumul acestor produse", a explicat Nicolae Mereuta.

INFOTAG precizeaza: Din anul 1996 si pina in 2001, in lume, suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au crescut de peste 30 de ori. in 2002, acestea erau cultivate pe o suprafata de 58,7 mln. de hectare. Cei mai mari producatori de produse ce contin OMG sint SUA, Argentina, Canada si China. Din pnct de vedere al suprafetei cultivate in lume, cele mai cultivate plante modificate genetic sint: soia, porumbul, bumbacul, rapita, cartoful si tutunul.

Cu acest prilej va fi discutat si textul unui proiect de recomandare adresat autoritatilor ucrainene in care va fi exprimata pozitia fata de proiectul Bastroe a responsabililor de mediu din cadrul Consiliului Europei, care gestioneaza modul de aplicare a prevederilor Conventiei de la Berna.
Reuniunea de la Strasbourg are loc la scurt timp dupa publicarea de catre Comisia Europeana a concluziilor Misiunii comune de experti europeni care au vizitat partea ucraineana a Deltei Dunarii la inceputul lunii octombrie 2004 si care, urmare a constatarii neindeplinirii de catre partea ucraineana a normelor de drept international relevante in privinta proiectului Bastroe, au solicitat Ucrainei sa stopeze realizarea celei de-a doua etape a acestuia.
Ecologistii din intreaga lume cer protejarea Deltei Congresul Mondial al Conservarii Vietii Salbatice desfasurat la Bangkok, Tailanda, in cursul saptamanii trecute a recomandat, intr-o rezolutie, Guvernului Ucrainei sa "coopereze cu institutiile internationale de mediu, cu organizatiile de protectie si cu guvernele straine in cadrul masurilor viitoare de asigurare a participarii publicului in proiectele desfasurate in cadrul Deltei Dunarii".
Participantii la conferinta de la Bangkok si-au exprimat ingrijorarea fata de amenintarile cu moartea proferate la adresa lui Oleksandr Volosevici, directorul Rezervatiei Biosfera Deltei Dunarii din Ucraina. Oleksandr Volosevici si-a exprimat in repetate randuri opozitia fata de construirea canalului Bastroe in lipsa unui studiu de impact ecologic adecvat. Autoritatile ucrainene au reactionat extrem de dur fata de protestele lui Volosevici, calculatoarele si registrele din sediul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii din Ucraina fiind confiscate de politie la cererea Ministerului Transporturilor de la Kiev. Petitia alcatuita la Bangkok a fost semnata de reprezentantii Centrului pentru Politica de Mediu din Rusia, Societatea Naturalistilor din Sankt Petersburg, Centrul Ecologic Zapovedniks din Rusia, Centrul National Ecologic din Ucraina, Centrul pentru Protectia Mediului din Argentina, Centrul Ecologic din Ecuador, Centrul Universitar pentru Legislatie Ecologica din Australia, Institutul pentru o planeta verde din Brazilia, Institutul Ecologic din Paraguay si Centrul Universitar penstru Studii Ecologice din SUA.

George DAMIAN

– O data cu sosirea toamnei OT Soroca a inceput realizarea proiectului ?Concursul proiectelor ecologice scrise si sustinute public de catre elevi si studenti?. Prima activitate de amploare a fost organizarea unui training pentru profesorii de biologie si geografie din raion. La scolarizare au participat peste douazeci de profesori din institutiile de invatamant din raion. Pe parcurs la doua zile, avand formatori de o inalta calificare, impreuna cu echipa de implementare a proiectului, am initiat participantii in tehnologiile de scriere a proiectelor. Metodele de invatare, utilizate de formatori, au trezit un mare interes. Echipele de lucru, formate pe parcursul trainingului, au reusit sa-si schiteze cate un proiect, care ar servi ca suport de incurajare pentru participarea la Concurs. Mai apoi au urmat saptamani de lucru cu echipele tinerilor ecologisti din localitatile raionului, ei urmand sa participe la scrierea si sustinerea proiectelor. Cum se vor prezenta echipele la Concurs vom afla la 4 decembrie 2004. Concursul se va desfasura in incinta liceului ?C. Stere? din Soroca. Desigur, invitam si revista ?Natura? sa participe la Concurs, in calitate de oaspete de onoare. Tin sa mentionez ca proiectul nostru este sustinut financiar de REC Moldova. Consiliul Raional Soroca a decis sa sprijine material cele mai bune echipe, detinatoare a primelor trei locuri. Ne bucura si munca voluntarilor nostri, care pe parcursul lui octombrie, in toata duminica, au muncit la sadirea arborilor. Peste 2000 de arbori au primit caldura mainilor lor, ca mai apoi, in primavara sa-si ridice fruntea spre cer, iar radacina lor sa impanzeasca pamantul, domolindu-i ranile.

– Am publicat in paginile revistei noastre despre efortul dvs. pentru protejarea parcului de sase ari din dealul Sorocii, unde se intentiona constructia unui obiectiv economic, prin defrisarea unor arbori seculari. A fost o lupta desarta?

– Cu mare durere in suflet, va pot spune ca 10 copaci in toiul varstei au fost taiati la inceputul lui august. Acum constructia e in toi. Alti cinci copaci ramasi vii sunt schiloditi de mecanismele de constructie si de personalul ce efectueaza constructia. Cu regret, la noi in tara nu se respecta articolele Conventiei de la Aarhus. De opinia organizatiei noastre n-a vrut sa tina cont nici Ministerul Ecologiei. Tacit, s-a incuviintat si taierea arborilor in toiul verii. APL spune ca proprietarul nu are toate documentele in ordine pentru a porni constructia. Cu toate acestea s-a ajuns deja la etajul doi al obiectivului in cauza. A inceput sa se contureze deja ce fel de obiect va fi. Dupa cele vazute se poate zice ca e o casa tiganeasca (asa se zice prin partile noastre).

Dupa atatea scrisori in instanta, dezbateri la televiziunea locala, apeluri, ne-am ales cu un scuipat in fata. Acum suntem aproape siguri ca daca cineva si-ar dori sa construiasca o casa in mijlocul parcului ? Mihai Eminescu? din Soroca, ar reusi. De ce? Legea privind spatiile verzi nu se aplica la noi.

– In raionul Soroca revista ?Natura? ajunge la un numar destul de mare de abonati, lucru la care ati contribuit si dvs. prin activitatea ce o desfasurati. Inseamna asta ca populatia a inceput sa constientizeze ca depinde de fiecare daca avem sau nu un mediu curat?

– Cei care au abonat revista ?Natura? au o atitudine deosebita fata de mediu. Probabil acest lucru se intampla pe parcurs, cand revista devine un bun prieten. Pe acesti oameni ne bizuim cand initiem activitati ecologice. Desigur, partea aceasta de populatie constientizeaza ca depinde de fiecare daca avem sau nu un mediu curat. Ba mai mult ca atat, acesti oameni cer o inasprire a legislatiei de mediu fata de cei ce nu vor sa constientizeze acest adevar.

– Ati implinit de curand o frumoasa varsta si v-am intreba care va sunt planurile pentru urmatoarele cel putin cinci decenii si jumatate?

– Imi doresc mult ca generatia tanara sa poata trai si activa intr-un mediu sanatos, atat natural, cat si uman. Pentru a realiza aceasta dorinta, a mea si a colegilor din echipa noastra, facem planuri care par a fi nerealizabile. Mai ciudat este ca apoi, tot noi, incepem sa le realizam.

Negotiators will meet in Montreal from Nov. 28 to Dec. 9 for talks on how to replace the UN’s 1997 Kyoto Protocol, a tiny first step to curb rising emissions of heat-trapping gases from power plants, factories and cars.

Environment ministers from around the globe will attend the final three days in Montreal. Some predict the negotiations they launch may last 5 years.

"It will be very complex," said Elliot Diringer, a director of the Washington-based Pew Center on Global Climate Change. "Any agreement has to be more flexible than Kyoto b?t at the same time has to deliver real cuts in emissions."

"And the Bush administration is adamantly opposed to any process aimed at widening Kyoto," he said.

Many scientists say that a buildup of greenhouse gases from burning fossil fuels could have catastrophic effects on the climate by spurring more hurricanes, spreading deserts, driving thousands of species to extinction and raising sea levels.

Under Kyoto, which entered into force in February after years of dispute between Washington and its main allies, about 40 rich nations have to cut emissions of heat-trapping carbon dioxide by 5.2 percent below 1990 levels by 2008- 12.

One trick will be to extend a UN scheme to poor countries, which reject Kyoto-style caps because higher energy use — like bringing electricity to slum dwellers or building roads to help trade — is a key to ending poverty.

WRONG, COSTLY

Adding to the tangle, the world’s biggest polluter has rejected Kyoto. President George W. Bush pulled the United States out in 2001, saying Kyoto was too costly and wrongly excluded developing nations before 2012.

Paula Dobriansky, US Under Secretary for Global Affairs, who leads US climate policy, will lead the US delegation in Montreal. Businesses planning long-term investments in new technologies, and investors in carbon markets set up to squeeze industrial emissions, want to know what to expect after 2012.

A report for the European Commission said the climate talks were "a Gordian knot that will need much creativity to unravel."

"Developed countries should continue after 2012 with Kyoto-type commitments with ever deeper cuts," said Jennifer Morgan, climate policy director at the WWF environmental group. "But developing countries should start with less strict goals."

Goals for poor nations could include brakes on the rise of emissions, promises to clean up heavy-polluting industries like coal-fired power plants or targets for higher use of non- polluting solar or wind power.

Some experts favour goals for industrial sectors, such as a target for how much carbon dioxide is emitted per tonne of steel or cement, for instance, or global auto emission standards.

Some nations favour a revival of nuclear power, which produces no greenhouse gases. The United States is expected to push at Montreal for a scheme to bury carbon dioxide underground.

"There are, let’s admit it, very wide differences of opinion amongst governments," said Richard Kinley, acting head of the UN Framework Convention on Climate Change.

"It will be over the course of the next say 2-3 years that the process of coming to grips about what needs to be done about climate change could be addressed," he said. Many nations indicated agreement could be reached around 2008- 10, he said.

And global warming will worsen if poor nations follow the rich in use of fossil fuels since the Industrial Revolution. Average per capita emissions of greenhouse gases worldwide, for instance, are 3.6 tonnes against 20.1 per American.

Expertii americani au ales sa foloseasca drept model valurile de caldura ce au atins Chicago in 1995 si Parisul in 2003, din cauza impactului lor sever: daca in Chicago au murit 739 de oameni, in Franta numarul victimelor s-a ridicat la 15.000. Astfel, ei au descoperit ca, pe parcursul acestui secol, numarul valuri?lor de caldura ce vor afecta Parisul va creste cu 31 la suta, iar cele din Chicago cu 25 la suta. Cercetarea a scos in evidenta faptul ca emisiile de gaze cu efect de sera sunt cele care agravea?za problema. ?Temperaturile extreme, deter?minate de schimbarile climatice, vor avea cel mai sever impact asupra societatii umane?, a declarat pentru BBC Jerry Meehl, reprezentant al NCAR.

<blockquote> * Decese survenite in urma dezastrelor naturale: 83000 in 2003, 53000 in 1990
* Dezastre naturale: 337 in 2003, 261 in 1990
* Factorii de risc: cresterea populatiei urbane, schimbarile climaterice, degradarea mediului</blockquote>

[b]De ce creste numarul cataclismelor?[/b]

Numarul crescut al punctelor de pe glob vulne?rabile Ia cataclisme este, in mare parte, o urmare a incalzirii globale. Numai anul trecut, peste 254 de milioane de oameni au fost afectati de dezastre naturale – aproape de trei ori mai multi decat in 1990, relateaza BBC News Online.

Evenimentele catastrofice, precum cutre?murele, eruptiile vulcanice, inundatiile, furtunile, incendiile si alunecarile de teren, au provocat moartea a mai mult de 83.000 de oameni anul trecut, comparativ cu doar 53.000 de victime inregistrate in urma cu 13 ani.

In 2003, au fost inregistrate 337 de dezastre naturale, cu 76 mai multe decat in 1990. ?Nu numai ca lumea se confrunta cu aparitia mai mul?tor calamitati, insa din ce in ce mai multi oameni sunt vulnerabili in fata acestora?, se arata in ra?portul intocmit de Strategia Internationala pentru Reducerea Dezastrelor (ISDR). Problemele, sustin cer?cetatorii, sunt cu atat mai grave cu cat tot mai multe persoane traiesc in zone urbane cu o mare con?centratie a populatiei si in mahalale ce au cladiri subrede. ?Concentratia urbana, efectele schimbarilor climatice si degradarea mediului sunt factorii care contribuie la sporirea vul?nerabilitatii. In mod alarmant, toate acestea con?tinua sa se inrautateasca?, spune Salvamo Briceno, directorul ISDR.

Trebuie sa ne adaptam schimbarilor climatice

Europenii trebuie sa invete cum sa traiasca in conditiile unui climat schimbator si sa caute sa-i limiteze efectele, se arata intr-un recent raport al Agentiei de Mediu Europe?ne, citat de BBC. Numai anul trecut, ghetarii batranului continent si-au pierdut o zecime din masa, iar o treime din recoltele cultivate in tarile din partea de sud au fost compro?mise. Toate acestea sunt rezultatul activitatii industriale intense a omului, lucru ce a dus la cresterea alarmanta a dioxidului de carbon in atmosfera. Acum, se incearca limitarea cresterii cu 2 grade a temperaturii pana in 2100. Chiar daca se vor reduce emisiile poluante, sistemul climatic va continua sa se schimbe de-a lungul secolelor urmatoare, din cauza longevitatii unor gaze, sustin specialistii.

Unul dintre acestia sunt Poluantii Organici Persistenti (POPs), care au o actiune distrugatoare asupra sanatatii, mai ales asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor. Conform cercetatorilor ?Green Peace? care au efectuat un studiu in India, copiii se dezvolta intelectual mai lent in regiunile agricole unde pesticidele se aplica pe larg. Copiii din 18 sate a sase regiuni au fost supusi cercetarilor medicale. Rezultatele au fost comparate cu datele obtinute in urma investigarii medicale a copiilor de aceeasi varsta, dar din regiuni care nu au fost afectate de impactul pesticidelor. Testele asupra copiilor de 4-5 ani au aratat ca nivelul intelectual de dezvoltare al micutilor din grupele de control depasea cu 87 la suta gradul de dezvoltare al celor din grupele cercetate. Cei de 9-13 ani ramaneau in urma cu 85%. Rezultatele au fost un adevarat soc si pentru experti, care nu s-au asteptat la o influenta atat de distrugatoare a pesticidelor asupra capacitatii intelectuale. Totodata, ?Green Peace? accentueaza ca acesti copii, din grupele cercetate, frecventau gradinitele si scolile, nu munceau pe plantatii, intrand in contact cu pesticidele prin intermediul apei, aerului, solului. In multe familii se utilizasera vasele de la pesticide pentru necesitati gospodaresti, iar cu resturile vegetale ale culturilor crescute cu pesticide se facea focul.

In 1992 expertii in domeniul mediului din SUA au constatat ca in 82% din gospodarii se utilizeaza pesticide, fapt ce poate provoca cresterea incidentei cancerului la copii. In 1997, specialisti ai Institutului national al cancerului, SUA, au analizat cazurile de imbolnaviri de cancer si au ajuns la concluzia ca micutii sunt cu mult mai sensibili la impactul pesticidelor. Marion Mos, directorul Centrului de cercetare a pesticidelor din San Francisco, a propus folosirea de metode alternative pesticidelor, spre exemplu in locul pulverizatoarelor de utilizat diverse capcane pentru insecte, in locul substantelor chimice sintetice de utilizat substante organice si insecticide netoxice.

Curios este si faptul ca in zonele unde pesticidele se aplica fara depasirea normelor si conform tehnologiilor, copiii in primii ani din viata introduc in organism, prin hrana, de patru ori mai multe pesticide clororganice, decat doza normala stabilita de OMS. Iar laptele mamar contine pesticide clororganice cu 5-45 ori mai mult decat laptele de vaca, in functie de gradul de intensitate al contactului femeii cu pesticidele pe parcursul sarcinii. Copiii nascuti de astfel de femei au sanatatea destul de fragila: se imbolnaveste fiecare al patrulea. Anual numarul copiilor decedati la 1000 de nou-nascuti creste cu 4-5 persoane. Circa 60 la suta dintre copiii de pana la 14 ani sufera de boli gastro-intestinale, indexul sanatatii lor fiind de 6-8%. Cert este ca acesti copii nu vor naste generatii sanatoase.

WWF said the proposal — filed for a meeting of the 1979 Berne Convention on protecting wildlife to be held at the Council of Europe in Strasbourg next week — was "unacceptable and irresponsible."

"It is incredible that Switzerland, with a wolf population of two or three individuals, has the audacity to ask the Council of Europe to allow hunting," said Joanna Schoenenberger, a specialist in the WWF’s European Alpine Programme.

Swiss officials said what they sought was a change in the wolf’s status under the Convention from "strictly protected" to "protected", like the lynx, thus allowing controlled culling in order to maintain a manageable population level.

"The aim is to limit the scope for conflict with mountain farming," said one government official.

Wolves were driven to extinction throughout most of western Europe by the start of the 20th century, largely by hunting and the expansion of human settlements and upland farming into areas in which they had ranged free.

RETURN TO THE ALPS

But over the past few decades, partly as a result of the Berne Convention, some have returned to the Alps — stretching from France across northern Italy and Switzerland to Austria — with the help of conservationists.

Single animals came back to Switzerland from Italy in 1995.

"But none of these individuals have reproduced. Any culling in the Alps would be a disaster for the wolf population here," the WWF’s Schoenenberger said in a statement.

The Strasbourg meeting, on Nov. 28 and Dec. 1, is a session of the Standing Committee of the Berne Convention, named for the Swiss capital where it was signed and aimed at preserving European wildlife and its natural habitat.

The Council of Europe, which links countries inside and outside the European Union in the west and east of the continent, supervises implementation of the Convention.

Swiss officials argue that the wolf population presents a threat to local communities in mountain areas and to their livestock, especially sheep.

Farmers often blame wolves for the loss of sheep. But the WWF, formerly known as the World Wide Fund for Nature, says dogs are usually the killers.

pentru a-i invata ce inseamna comunicare eficienta, ce este conflictul si care sunt modalitatile de solutionare a lor, cum pot fi identificate problemele etc. Aceste activitati le-au permis elevilor sa faca o lista a problemelor acute din localitate si sa determine prioritatile. Astfel, ei au decis ca nu se mai poate tolera starea de antisanitarie care domneste pe rapa (rauletul Lapusnita) din apropiata vecinatate a scolii ? loc pe care oamenii l-au transformat intr-o gunoiste neautorizata. Si-au fixat drept obiective salubrizarea rapei din imediata apropiere a scolii, salubrizarea si reinnoirea parcului de langa liceu, instalarea urnelor pentru gunoi in locurile publice din sat. Pentru perioada septembrie-noiembrie s-a decis sa se lucreze pentru realizarea primelor doua obiective.

Elevii au inceput activitatea prin elaborarea planului de actiune, care prevedea, la prima etapa, informarea populatiei ? instalarea unui panou in incinta liceului, difuzarea prin sat a buletinelor informative. La a doua etapa s-a intocmit un demers catre directorul scolii, factorii de decizie, s-a discutat cu oamenii care locuiesc pe malul rauletului Lapusnita, convingandu-i sa stranga gunoiul, caci apa acestui paraias ajunge pana in Prut. Desigur, reactiile adultilor au fost diferite, dar tinerii au continuat sa le vorbeasca oamenilor despre pericolul asupra sanatatii.

Alegand problema pentru solutionare, participand la elaborarea si realizarea planului de activitate, tinerii se simt membri ai comunitatii. Incurajarile primite din partea maturilor le-au intarit vointa si le-au sporit increderea in reusita. Au simtit cum fiecare este o veriga importanta in lantul de actiuni. Desi au fost si esecuri, succesul este ca tinerii au inteles ca impreuna sunt o forta, ca sunt sustinuti de o mare parte a populatiei si ca pot continua activitatea.

Dupa realizarea primei actiuni le-am explicat copiilor ca fiecare etapa de lucru trebuie evaluata, propunandu-le sa mediteze asupra unor intrebari precum: ?Facem lucrurile destul de bine??, ?Putem sa activam si mai eficient?? etc. Desigur, pentru alimentarea spiritului civic este importanta evaluarea din partea comunitatii, succesul fiind atunci cand membrii comunitati, APL se implica in aprecierea activitatii si realizarea ei (lucru care s-a intamplat la Carpineni).
Actualmente, ?Tinerii in actiune? de la Carpineni elaboreaza strategii de evaluare a realizarii planului de actiuni. Vom utiliza chestionarele structurate, interviurile radio, sondajele de opinie printre elevii liceului. Informatia acumulata o vom folosi pentru realizarea altor obiective.
Tamara MACARU, profesoara, director adjunct
al Liceului Teoretic din s. Carpineni

Pentru prima data apa a devenit gaz in fantanile celor de la Lunga acum zece ani, cand s-a depistat poluarea doar in cateva surse de la marginea satului, in apropriere de unitatea militara de aviatie Marculesti. Astazi mai mult de jumatate din fantanile satului sunt parasite si pline cu gaz. Lidia Bizniuc, primarita satului Lunga, spune: ?probabil ne confruntam cu unica problema de asa gen in toata republica?. ?Este o mare durere pentru toti. De la 26 de fantani poluate acum 10 ani, azi sunt pline cu gaz 48 de fantani, adica mai mult de 50 procente. Se scot cantitati mari de gaz. Nici nu va puteti inchipui ce durere de inima simti cand te scoli dimineata si din fantana in loc sa scoti apa pentru baut, ai jumatate de caldare cu gaz. Ba chiar s-a scos si galeata plina cu gaz?, zice dna primar.

Zi de zi gospodarii urmaresc extinderea gazului. Saptamana trecuta s-a depistat gaz in fantana de langa primarie. Mai ieri primarita, fierband apa pentru ceai, simtit gustul de gaz in apa din fantana cu motor din propria ograda. Locuitorii satului traiesc o permanenta panica si oricine ajunge la Lunga este implorat sa acorde ajutor. Primarita spune ca oamenii o opresc din drum si unica intrebare este cand va fi solutionata problema asigurarii cu apa potabila. ?Cu regret, spune Lidia Bizniuc, am constatat ca peste cativa ani toate fantanile vor fi poluate cu gaz?.

Lidia Bizniuc si-a dedicat o buna parte a vietii educatiei generatiei tinere, fiind profesoara, apoi director adjunct si director al scolii din Lunga. Ea spune ca oamenii i-au acordat votul pentru ca au incredere in fortele ei si spera ca va aduce apa potabila in sat. Pana la ea, acum sase ani, problema a fost partial rezolvata, fiind construit din bugetul de stat un traseu de aprovizionare cu apa prin centrul satului, dar localitatea fiind intinsa pe o lungime de 3 km, nu toata lumea avea acces la aceasta apa potabila. Din lipsa de bani pentru a achita exploatarea acestui traseu, nu peste mult timp sistemul a fost oprit, astfel ca deja de 5 ani lumea nu este aprovizionata cu apa, spune primarita. Sa ne amintim ca R. Moldova mostenise de la Armata Sovietica o escadrila de avioane de lupta, MIG-29, formata de 31 de nave. Potrivit Basa-Press, in anul 1999 Guvernul isi anuntase intentia sa vanda cele 6 avioane de vanatoare MIG-29, ramase in dotarea Armatei Nationale, contra sumei de 30 de milioane de dolari SUA. In noiembrie 1997 Guvernul R. Moldova a vandut Pentagonului 21 de avioane MIG-29 din dotarea Armatei Nationale. In anul 1994 R. Moldova a vandut 4 avioane de vanatoare de acest tip rebelilor din Yemenul de Sud. ?In apropiere de noi zburau MIG-urile care au fost vandute si nici pana azi nu se stie unde sunt banii. Noi am sperat ca atunci cand se vor vinde avioanele se va rezolva problema apei la Lunga. Dar, nu a fost sa fie…?, spune dna primar.

De indata ce a ajuns in fruntea satului, Lidia Bizniuc, tot strabate drumuri in cautarea surselor financiare pentru a scoate oamenii din necaz. ?Am inceput sa lucrez cu toate organele de stat si cu donatorii straini pentru a gasi surse financiare si a rezolva aceasta problema. Sunt in permanenta cautare si sper ca la anul, in toamna, nu vom avea aceasta mare durere de cap. Eu sper acest lucru… Din partea Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, in baza unui proiect castigat, ne-au fost alocati 300 000 lei. Dar, deocamdata, acest ajutor este o picatura in mare… Avem nevoie de circa 4 milioane de lei. Ne-am adresat la o firma care este in cautarea finantelor pentru a solutiona problema apa potabile in R. Moldova. In baza unui concurs suntem pusi primii pe lista si speram sa avem castig de cauza la anul, daca vor fi gasiti finantatori. In august, la invitatia mea, am avut in vizita un grup parlamentar si le-am aratat cum din fantani se scoate gaz in loc de apa. S-a constatat ca aceste surse de apa nu mai pot fi reabilitate si ca ar trebui sa treaca cateva sute de ani ca sa se poate schima situatia. Unica sansa este de a construi apeductul si a aduce apa in casa fiecarui om?, a conchis dna Bizniuc.

De-a lungul anilor, multe au fost suferintele oamenilor din Lunga – hepatite, decese provocate de consumul apei necalitative. La Lunga se nasc foarte putini copii.
Coplesita de noianul de probleme ale localitatii, primaritei ii este dor de scoala. Noroc, insa, ca scoala este peste drum de primarie si este permanent in contact cu elevii si profesorii, care ii dau puteri de a rezista si a rezolva problemele dureroase si pentru scoala si pentru sat.