WWF said the proposal — filed for a meeting of the 1979 Berne Convention on protecting wildlife to be held at the Council of Europe in Strasbourg next week — was "unacceptable and irresponsible."

"It is incredible that Switzerland, with a wolf population of two or three individuals, has the audacity to ask the Council of Europe to allow hunting," said Joanna Schoenenberger, a specialist in the WWF’s European Alpine Programme.

Swiss officials said what they sought was a change in the wolf’s status under the Convention from "strictly protected" to "protected", like the lynx, thus allowing controlled culling in order to maintain a manageable population level.

"The aim is to limit the scope for conflict with mountain farming," said one government official.

Wolves were driven to extinction throughout most of western Europe by the start of the 20th century, largely by hunting and the expansion of human settlements and upland farming into areas in which they had ranged free.

RETURN TO THE ALPS

But over the past few decades, partly as a result of the Berne Convention, some have returned to the Alps — stretching from France across northern Italy and Switzerland to Austria — with the help of conservationists.

Single animals came back to Switzerland from Italy in 1995.

"But none of these individuals have reproduced. Any culling in the Alps would be a disaster for the wolf population here," the WWF’s Schoenenberger said in a statement.

The Strasbourg meeting, on Nov. 28 and Dec. 1, is a session of the Standing Committee of the Berne Convention, named for the Swiss capital where it was signed and aimed at preserving European wildlife and its natural habitat.

The Council of Europe, which links countries inside and outside the European Union in the west and east of the continent, supervises implementation of the Convention.

Swiss officials argue that the wolf population presents a threat to local communities in mountain areas and to their livestock, especially sheep.

Farmers often blame wolves for the loss of sheep. But the WWF, formerly known as the World Wide Fund for Nature, says dogs are usually the killers.

Unul dintre acestia sunt Poluantii Organici Persistenti (POPs), care au o actiune distrugatoare asupra sanatatii, mai ales asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor. Conform cercetatorilor ?Green Peace? care au efectuat un studiu in India, copiii se dezvolta intelectual mai lent in regiunile agricole unde pesticidele se aplica pe larg. Copiii din 18 sate a sase regiuni au fost supusi cercetarilor medicale. Rezultatele au fost comparate cu datele obtinute in urma investigarii medicale a copiilor de aceeasi varsta, dar din regiuni care nu au fost afectate de impactul pesticidelor. Testele asupra copiilor de 4-5 ani au aratat ca nivelul intelectual de dezvoltare al micutilor din grupele de control depasea cu 87 la suta gradul de dezvoltare al celor din grupele cercetate. Cei de 9-13 ani ramaneau in urma cu 85%. Rezultatele au fost un adevarat soc si pentru experti, care nu s-au asteptat la o influenta atat de distrugatoare a pesticidelor asupra capacitatii intelectuale. Totodata, ?Green Peace? accentueaza ca acesti copii, din grupele cercetate, frecventau gradinitele si scolile, nu munceau pe plantatii, intrand in contact cu pesticidele prin intermediul apei, aerului, solului. In multe familii se utilizasera vasele de la pesticide pentru necesitati gospodaresti, iar cu resturile vegetale ale culturilor crescute cu pesticide se facea focul.

In 1992 expertii in domeniul mediului din SUA au constatat ca in 82% din gospodarii se utilizeaza pesticide, fapt ce poate provoca cresterea incidentei cancerului la copii. In 1997, specialisti ai Institutului national al cancerului, SUA, au analizat cazurile de imbolnaviri de cancer si au ajuns la concluzia ca micutii sunt cu mult mai sensibili la impactul pesticidelor. Marion Mos, directorul Centrului de cercetare a pesticidelor din San Francisco, a propus folosirea de metode alternative pesticidelor, spre exemplu in locul pulverizatoarelor de utilizat diverse capcane pentru insecte, in locul substantelor chimice sintetice de utilizat substante organice si insecticide netoxice.

Curios este si faptul ca in zonele unde pesticidele se aplica fara depasirea normelor si conform tehnologiilor, copiii in primii ani din viata introduc in organism, prin hrana, de patru ori mai multe pesticide clororganice, decat doza normala stabilita de OMS. Iar laptele mamar contine pesticide clororganice cu 5-45 ori mai mult decat laptele de vaca, in functie de gradul de intensitate al contactului femeii cu pesticidele pe parcursul sarcinii. Copiii nascuti de astfel de femei au sanatatea destul de fragila: se imbolnaveste fiecare al patrulea. Anual numarul copiilor decedati la 1000 de nou-nascuti creste cu 4-5 persoane. Circa 60 la suta dintre copiii de pana la 14 ani sufera de boli gastro-intestinale, indexul sanatatii lor fiind de 6-8%. Cert este ca acesti copii nu vor naste generatii sanatoase.

pentru a-i invata ce inseamna comunicare eficienta, ce este conflictul si care sunt modalitatile de solutionare a lor, cum pot fi identificate problemele etc. Aceste activitati le-au permis elevilor sa faca o lista a problemelor acute din localitate si sa determine prioritatile. Astfel, ei au decis ca nu se mai poate tolera starea de antisanitarie care domneste pe rapa (rauletul Lapusnita) din apropiata vecinatate a scolii ? loc pe care oamenii l-au transformat intr-o gunoiste neautorizata. Si-au fixat drept obiective salubrizarea rapei din imediata apropiere a scolii, salubrizarea si reinnoirea parcului de langa liceu, instalarea urnelor pentru gunoi in locurile publice din sat. Pentru perioada septembrie-noiembrie s-a decis sa se lucreze pentru realizarea primelor doua obiective.

Elevii au inceput activitatea prin elaborarea planului de actiune, care prevedea, la prima etapa, informarea populatiei ? instalarea unui panou in incinta liceului, difuzarea prin sat a buletinelor informative. La a doua etapa s-a intocmit un demers catre directorul scolii, factorii de decizie, s-a discutat cu oamenii care locuiesc pe malul rauletului Lapusnita, convingandu-i sa stranga gunoiul, caci apa acestui paraias ajunge pana in Prut. Desigur, reactiile adultilor au fost diferite, dar tinerii au continuat sa le vorbeasca oamenilor despre pericolul asupra sanatatii.

Alegand problema pentru solutionare, participand la elaborarea si realizarea planului de activitate, tinerii se simt membri ai comunitatii. Incurajarile primite din partea maturilor le-au intarit vointa si le-au sporit increderea in reusita. Au simtit cum fiecare este o veriga importanta in lantul de actiuni. Desi au fost si esecuri, succesul este ca tinerii au inteles ca impreuna sunt o forta, ca sunt sustinuti de o mare parte a populatiei si ca pot continua activitatea.

Dupa realizarea primei actiuni le-am explicat copiilor ca fiecare etapa de lucru trebuie evaluata, propunandu-le sa mediteze asupra unor intrebari precum: ?Facem lucrurile destul de bine??, ?Putem sa activam si mai eficient?? etc. Desigur, pentru alimentarea spiritului civic este importanta evaluarea din partea comunitatii, succesul fiind atunci cand membrii comunitati, APL se implica in aprecierea activitatii si realizarea ei (lucru care s-a intamplat la Carpineni).
Actualmente, ?Tinerii in actiune? de la Carpineni elaboreaza strategii de evaluare a realizarii planului de actiuni. Vom utiliza chestionarele structurate, interviurile radio, sondajele de opinie printre elevii liceului. Informatia acumulata o vom folosi pentru realizarea altor obiective.
Tamara MACARU, profesoara, director adjunct
al Liceului Teoretic din s. Carpineni

Here are some frequently asked questions about Kyoto:

—————————————–
WHAT IS THE KYOTO PROTOCOL?

It is a pact agreed by governments at a 1997 UN conference in Kyoto, Japan, to reduce greenhouse gases emitted by developed countries by 5.2 percent of 1990 levels from 2008 to 2012. A total of 156 nations have ratified the pact.

—————————————————-
IS IT THE FIRST AGREEMENT OF ITS KIND?

Governments agreed to tackle climate change at an "Earth Summit" in Rio de Janeiro in 1992. Kyoto is the follow-up and is the first legally binding global agreement to cut greenhouse gases.

———————————
SO IT’S LEGALLY BINDING?

Kyoto has legal force from Feb. 16, 2005. It represents 61.6 percent of developed nations’ total emissions. The United States, the world’s biggest polluter, has pulled out, saying Kyoto is too expensive and wrongly omits developing nations.

————————————
HOW WILL IT BE ENFORCED?

Countries overshooting their targets in 2012 will have to make both the promised cuts and 30 percent more in a second period from 2013.

——————————————————————————
DO ALL COUNTRIES HAVE TO CUT EMISSIONS BY 5.2 PERCENT?

No, only 39 relatively developed countries have target levels for 2008-12 under a principle that richer countries are most to blame and so should take the lead.

—————————————
HOW ARE THEY DOING SO FAR?

Rich nations’ emissions were 5.9 percent below 1990 levels in 2003 but this was mainly due to a collapse of Soviet-era industries. Many other nations are above target — US emissions were up 13.1 percent.

—————————————————-
WHAT ARE THESE "GREENHOUSE GASES"?

Greenhouse gases trap heat in the earth’s atmosphere. The main one is carbon dioxide, most of which comes from burning fossil fuel. The protocol also covers methane, much of which comes from agriculture, and nitrous oxide, mostly from fertiliser use. Three industrial gases are also included.

—————————————–
HOW WILL COUNTRIES COMPLY?

The European Union set up a market in January 2005 under which about 12,000 factories and power stations are given carbon dioxide quotas. If they overshoot they can buy extra allowances in the market or pay a financial penalty; if they undershoot they can sell them.

————————-?————————
WHAT OTHER MECHANISMS ARE THERE?

Developed countries can earn credits to offset against their targets by funding clean technologies, such as solar power, in poorer countries.

Pentru prima data apa a devenit gaz in fantanile celor de la Lunga acum zece ani, cand s-a depistat poluarea doar in cateva surse de la marginea satului, in apropriere de unitatea militara de aviatie Marculesti. Astazi mai mult de jumatate din fantanile satului sunt parasite si pline cu gaz. Lidia Bizniuc, primarita satului Lunga, spune: ?probabil ne confruntam cu unica problema de asa gen in toata republica?. ?Este o mare durere pentru toti. De la 26 de fantani poluate acum 10 ani, azi sunt pline cu gaz 48 de fantani, adica mai mult de 50 procente. Se scot cantitati mari de gaz. Nici nu va puteti inchipui ce durere de inima simti cand te scoli dimineata si din fantana in loc sa scoti apa pentru baut, ai jumatate de caldare cu gaz. Ba chiar s-a scos si galeata plina cu gaz?, zice dna primar.

Zi de zi gospodarii urmaresc extinderea gazului. Saptamana trecuta s-a depistat gaz in fantana de langa primarie. Mai ieri primarita, fierband apa pentru ceai, simtit gustul de gaz in apa din fantana cu motor din propria ograda. Locuitorii satului traiesc o permanenta panica si oricine ajunge la Lunga este implorat sa acorde ajutor. Primarita spune ca oamenii o opresc din drum si unica intrebare este cand va fi solutionata problema asigurarii cu apa potabila. ?Cu regret, spune Lidia Bizniuc, am constatat ca peste cativa ani toate fantanile vor fi poluate cu gaz?.

Lidia Bizniuc si-a dedicat o buna parte a vietii educatiei generatiei tinere, fiind profesoara, apoi director adjunct si director al scolii din Lunga. Ea spune ca oamenii i-au acordat votul pentru ca au incredere in fortele ei si spera ca va aduce apa potabila in sat. Pana la ea, acum sase ani, problema a fost partial rezolvata, fiind construit din bugetul de stat un traseu de aprovizionare cu apa prin centrul satului, dar localitatea fiind intinsa pe o lungime de 3 km, nu toata lumea avea acces la aceasta apa potabila. Din lipsa de bani pentru a achita exploatarea acestui traseu, nu peste mult timp sistemul a fost oprit, astfel ca deja de 5 ani lumea nu este aprovizionata cu apa, spune primarita. Sa ne amintim ca R. Moldova mostenise de la Armata Sovietica o escadrila de avioane de lupta, MIG-29, formata de 31 de nave. Potrivit Basa-Press, in anul 1999 Guvernul isi anuntase intentia sa vanda cele 6 avioane de vanatoare MIG-29, ramase in dotarea Armatei Nationale, contra sumei de 30 de milioane de dolari SUA. In noiembrie 1997 Guvernul R. Moldova a vandut Pentagonului 21 de avioane MIG-29 din dotarea Armatei Nationale. In anul 1994 R. Moldova a vandut 4 avioane de vanatoare de acest tip rebelilor din Yemenul de Sud. ?In apropiere de noi zburau MIG-urile care au fost vandute si nici pana azi nu se stie unde sunt banii. Noi am sperat ca atunci cand se vor vinde avioanele se va rezolva problema apei la Lunga. Dar, nu a fost sa fie…?, spune dna primar.

De indata ce a ajuns in fruntea satului, Lidia Bizniuc, tot strabate drumuri in cautarea surselor financiare pentru a scoate oamenii din necaz. ?Am inceput sa lucrez cu toate organele de stat si cu donatorii straini pentru a gasi surse financiare si a rezolva aceasta problema. Sunt in permanenta cautare si sper ca la anul, in toamna, nu vom avea aceasta mare durere de cap. Eu sper acest lucru… Din partea Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, in baza unui proiect castigat, ne-au fost alocati 300 000 lei. Dar, deocamdata, acest ajutor este o picatura in mare… Avem nevoie de circa 4 milioane de lei. Ne-am adresat la o firma care este in cautarea finantelor pentru a solutiona problema apa potabile in R. Moldova. In baza unui concurs suntem pusi primii pe lista si speram sa avem castig de cauza la anul, daca vor fi gasiti finantatori. In august, la invitatia mea, am avut in vizita un grup parlamentar si le-am aratat cum din fantani se scoate gaz in loc de apa. S-a constatat ca aceste surse de apa nu mai pot fi reabilitate si ca ar trebui sa treaca cateva sute de ani ca sa se poate schima situatia. Unica sansa este de a construi apeductul si a aduce apa in casa fiecarui om?, a conchis dna Bizniuc.

De-a lungul anilor, multe au fost suferintele oamenilor din Lunga – hepatite, decese provocate de consumul apei necalitative. La Lunga se nasc foarte putini copii.
Coplesita de noianul de probleme ale localitatii, primaritei ii este dor de scoala. Noroc, insa, ca scoala este peste drum de primarie si este permanent in contact cu elevii si profesorii, care ii dau puteri de a rezista si a rezolva problemele dureroase si pentru scoala si pentru sat.

Statia de epurare din Soroca a fost data in exploatare in anul 1982. Atunci, s-a decis ca aceasta sa fie amplasata pe teritoriul Ucrainei, in satul Ţikinovka, pe malul stang al Nistrului, unde locul parea mai potrivit. Dar, cu doi ani in urma, statia a fost inchisa, deoarece ucrainenii au incetat sa-i mai furnizeze energie electrica, din cauza datoriilor ce cresteau necontenit. Nici utilajele statiei nu erau in starea cea mai buna, unele iesind din functiune.

Specialistii din Soroca au dus mai multe tratative cu guvernele de la Kiev si Chisinau, dar pana in prezent n-a fost luata nici o decizie constructiva. Desi o organizatie ecologica internationala si-a anuntat disponibilitatea de a acorda sorocenilor un grant in valoare de 300 mii de lei, acesti bani ajung doar pentru a schimba 250 m de tevi. Iar ca statia de epurare sa poata functiona, mai este nevoie de inca 1 mln. 100 mii de lei. Astfel, oameni din Chisinau si din cateva orase ale Ucrainei continua sa bea apa poluata care poate sa contina concentratii amenintatoare de diferite bacterii, virusuri, inclusiv ai hepatitei virale, dizenteriei, vibrioni de holera.

?Zilnic, in rau nimeresc 2,5 tone de deseuri care nu trec prin instalatiile de epurare. Aceasta problema trebuie sa fie solutionata de conducerea tarii, care nu intreprinde nimic pentru a-i proteja pe chisinauieni impotriva eventualelor boli si a riscului de a ramane fara apa?, a spus Serafim Urecheanu, primarul general al Chisinaului. Şi instalatiile de epurare din Chisinau au nevoie de reconstructie. Echipamentul este uzat in proportie de 90%, iar unitatile sunt exploatate la jumatate de capacitate. Instalatiile de epurare din Chisinau au fost construite in anii 1968-1984. Mirosul urat raspandit prin oras este ?un produs? al tehnologiilor uzate fizic si moral. Deseurile sunt aruncate pe un teren de 32 ha si se usuca acolo pentru a fi tratate ulterior. Constantin Becciev, directorul intreprinderii ?Apa-Canal?, a spus ca in anul 2004 pentru reparatia instalatiilor de epurare s-au investit 12 mln. de lei, ceea ce e foarte putin. ?Noi am incheiat, reparatia aerotancului care iesise din functiune. ?Apa-Canal? cauta eventuale cai de solutionare a problemei. Ca exemplu demn de urmat serveste statia de epurare din Iasi, unde, acum cativa ani, situatia privind asigurarea cu apa potabila era cu mult mai proasta decat cea in care s-a pomenit Chisinaul. Cu investitii de 60 mln. de euro, orasul Iasi si-a reconstruit sistemul de epurare a apei.

Austria’s Tyrol region imposed a ban in 2003 on lorries of over 7.5 tonnes from carrying goods such as waste, stone, soil, cars, timber or cereals on a section of the A12 motorway, to protect human, animal and plant health.

But the European Court of Justice said in a statement on its ruling that such a sectoral ban obstructed the free movement, and especially the free transit, of goods.

"The measure concerns a road section of the utmost importance, constituting one of the main land routes between the south of Germany and the north of Italy," it said.

The court noted ?hat the area had exceeded the annual limit for nitrogen dioxide in 2002 and 2003, placing Austria under an obligation to bring the level down.

"However, the Tyrol sectoral ban and its legal basis, the Austrian law on air pollution … do not fulfil all the conditions necessary for the disputed ban to constitute a measure covered by those directives," it said.

"The sectoral traffic ban infringes the principle of proportionality," it added, saying Austria should have looked at less restrictive measures, did not study whether there were realistic alternative rail and road routes, and allowed only two months for implementing the ban.

Premiul I, in valoare de 8.000 de dolari, a fost castigat de catre proiectul "Green Chemistry", care propune o noua tehnologie de producere pe scara industriala a combustibilului Biodiesel, utilizand ca materie prima uleiuri vegetale sau grasimi animale. Proiectul a fost initiat de catre Centrul de Chimie Organica "C. D. Nenitescu" din Bucuresti si cofinantat de Ford. In acest fel, "Green Chemistry" egaleaza recordul stabilit in urma cu trei ani de proiectul "Casa liliecilor" care a obtinut cea mai mare finantare Ford.

Locul al doilea a fost castigat de proiectul "SOS! Broastele in pericol!", implementat de "Societatea Romana de Herpetologie" si avand drept scop protejarea broastelor brune din regiunea Zalau.

Locul al treilea a fost adjudecat de doua proiecte – "Producerea hartiei din materiale neconventionale" si "Protejarea surselor de apa din mediul rural". Elevii Liceului "Ovidius" din Constanta au prezentat un procedeu ingenios de prelucrare a algelor marine si frunzelor pentru obtinerea hartiei, cartonului si chiar a unor jucarii, iar organizatia "Eco Alpex 024" isi propune sa utilizeze cei 2.000 dolari obtinuti ca premiu pentru a continua programul de protejare a 70 de surse de apa potabila din judetul Braila.

In cadrul concursului au fost acordate si patru mentiuni a cate 1.000 dolari.

Prin programul de protectie a mediului, Ford Motor Company incurajeaza, sustine si rasplateste initiativele remarcabile ale persoanelor sau grupurilor de persoane care isi dedica timpul si energia pentru a proteja mediul natural si patrimoniul cultural al Romaniei.

In acest an, la programul demarat de Romcar, reprezentant general Ford in Romania, au participat 64 de proiecte, din care juriul a acceptat in concurs 57.

Membrii juriului celei de-a VIII-a editii a Premiilor Ford sunt Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Ion Antonescu, secretar de stat la Ministerul Culturii si Cultelor, prof. univ. dr. Mircea Oprean, de la Universitatea Politehnica Bucuresti, Cristian Lascu, redactor-sef al revistei �National Geographic� si Cornel Ivanciuc, seful biroului de investigatii al "Academiei Catavencu".

La lucrarile reuniunii vor fi abordate probleme prioritare care vizeaza promovarea unor actiuni cu rezultat imediat in aplicarea diagramei de eliminare treptata din economie a substantelor care depreciaza stratul de ozon. Obiectivul reuniunii il constituie adoptarea unor decizii suplimentare, in vederea punerii in aplicare a prevederilor Protocolului de la Montreal si a Amendamentelor la Protocol adoptate la Londra, la Copenhaga, la Montreal si la Beijing.

In perioada 21 – 24 noiembrie 2004, vor avea loc reuniuni la nivel tehnic, zilele de 25 – 26 noiembrie fiind destinate reuniunii ministeriale, la care participa ministrii si sefii delegatiilor din peste 180 de tari, semnatare ale acestui acord multilateral de mediu. /

Below are several facts about the draft law:

WHAT IS REACH?

REACH is a new regulatory system proposed by the European Commission to make producers and importers of chemicals prove that the substances they put on the market in the European Union are safe for consumers to use.

REACH stands for Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals. It applies to about 30,000 chemicals found in products as diverse as cars, computers and paint.

WHAT DOES THE COMMISSION’S PROPOSAL REQUIRE?

*All chemicals produced in or imported into the EU in quantities of at least one tonne per year must be registered with a central database. A series of tests is required to provide that information, varying according to the volume of the substances in question.

*Chemicals that are of "very high concern" such as those that can cause cancer, damag? genes or have an effect on fertility, and those that are persistent, bioaccumulative and toxic (PBT) or very persistent and very bioaccumulative (vPvB) would have to go through an evaluation.

*Chemicals of greatest concern will need an authorisation for specific uses. Authorisation will be granted if the company shows that risks can be adequately controlled.

WHAT CHANGES HAS PARLIAMENT PROPOSED?

*The conservatives, socialists and liberals in the European Parliament agreed a compromise package on the subject of registration that reduces the number of substances in the low-tonnage category that would require tests.

That category applies to chemicals that are produced or imported in amounts of between 1 and 10 tonnes a year, estimated to be between 17,500 and 20,000 substances.

The package is expected to get broad support in Thursday’s vote.

*The Green party has produced an alternative to that compromise.

WHAT ARE SOME OF THE OUTSTANDING ISSUES?

*No agreement has been reached on the issue of mandatory substitution for hazardous chemicals.

*The amount of animal testing required by REACH remains a divisive subject.

HOW BIG IS THE EUROPEAN CHEMICALS SECTOR?

*According to industry group CEFIC, the EU’s chemical industry had sales of 586 billion euros in 2004, making it the leading chemical-producing area in the world, followed by Asia and the United States. Germany is Europe’s largest chemical producer with companies including BASF and Bayer.

*CEFIC says the EU chemical industry (excluding pharmaceuticals) is made up of roughly 27,000 companies, 96 percent of which have fewer than 250 employees, placing them in the category of small and medium-sized enterprises (SMEs).

WHAT ARE THE COSTS AND BENEFITS OF REACH?

*The European Commission forecasts REACH will cost the chemical industry 2.3 billion euros ($2.8 billion) over 11 years. Total costs to industry — including sectors such as metals, textiles, electronics and cars — are estimated between 2.8 billion and 5.2 billion euros.

*The Commission says REACH would create health benefits worth 50 billion euros over 30 years.

WHAT DO THE CRITICS SAY?

*Environmental and health organisations say the bill has already been seriously watered down and want to make sure it stays true to its original goals. The chemical industry is worried that the costs of the new requirements will eat up profits, lead to the removal of chemicals from the market and shut down SMEs that cannot cope.

*Other countries have also pressured the EU about REACH. The United States has criticised it for trade reasons, and African nations have said its requirements could harm their mining industries and push them further into poverty.